Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat reputatul raport „Education at a Glance 2025” ce reprezintă o radiografie a stării educației din România bazată pe mai multe elemente de raportare, precum resursele financiare și investițiile în educație, accesul la educație, instituțiile, personalul și impactul procesului de învățare.
Potrivit documentului, în România, ponderea tinerilor adulți cu un nivel de studii sub cel liceal a scăzut de la 26 % în 2019 la 24 % în 2024.
Organizația constată că România este una dintre cele șase țări membre ale OCDE și țări partenere în care nivelul de studii terțiare a scăzut în aceeași perioadă: ponderea tinerilor adulți cu studii terțiare a scăzut, de asemenea, de la 26 % în 2019 la 23 % în 2024.
O concluzie îngrijorătoare a raportului OCDE se referă la segmentul de vârstă 18-24 de ani. Tinerii români cu vârsta cuprinsă în acest interval nu sunt nici angajați, nici încadrați în programe de educație sau formare profesională (NEET), România fiind peste media OCDE de 14%, cu 22%.
Mai mult, riscul de șomaj sau inactivitate este ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special pentru cei cu un nivel de studii sub cel liceal (18 % sunt șomeri și 45 % nu fac parte din populația activă).
Proporția tinerilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ în România este relativ ridicată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani și între 15 și 19 ani (16 % și, respectiv, 32 %, comparativ cu mediile OCDE de 2 % și 16 %), mai arată documentul.
În România, 62 % dintre noii studenți înscriși la programe de licență își finalizează studiile în intervalul de timp prevăzut (peste media OCDE de 43 %), iar 65 % și 66 % o fac în termen de unul și, respectiv, trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59 % și 70 %).
Pe de altă parte, în medie, în țările OCDE, 42 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani dețin o diplomă de studii superioare, comparativ cu doar 19 % în România. Proporția este ușor mai mare în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani din România (23 %), dar a scăzut față de 2019 (26 %).
În ciuda unui nivel salarial sub medie pentru adulții cu studii superioare, un nivel de studii mai ridicat garantează în continuare perspective solide de angajare: 92 % dintre tinerii adulți cu studii superioare din România sunt angajați, comparativ cu 87 % în medie în țările OCDE, este subliniat în document.
Resursele financiare și investiția în educație
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) constată că există disparități considerabile în rândul țărilor membre și partenere când vine vorba de cheltuielile guvernamentale anuale destinate educației.
„România cheltuiește 6 069 de dolari per elev, de la nivelul primar până la cel postliceal non-terțiar, situându-se astfel în partea inferioară a clasamentului, care variază de la mai puțin de 2 000 de dolari la peste 27 000 de dolari”, arată OCDE, Luxemburg fiind țara care investește cel mai mult în educație.
Calculate ca procent din PIB, investițiile României în educație, de la învățământul primar până la cel terțiar, se ridică la 2,5% din PIB, adică sub media OCDE de 4,7%.
Situația personalului
OCDE arată că multe țări se confruntă cu o penurie de cadre didactice, reflectată nu numai în numărul de posturi didactice neocupate, ci și în alți indicatori, cum ar fi ponderea cadrelor didactice care nu sunt pe deplin calificate în cadrul personalului didactic.
În cele 14 țări și economii pentru care sunt disponibile date, 1,6 % din posturile didactice sunt neocupate în medie, iar 4,9 % din cadrele didactice nu sunt pe deplin calificate. În România, ponderea posturilor didactice neocupate este de 1,9 %, iar ponderea cadrelor didactice care nu sunt pe deplin calificate este de 2 %.
Organizația sugerează drept soluție atragerea profesorilor aflați la a doua carieră, care „poate contribui la atenuarea deficitului de cadre didactice, aducând în același timp în câmpul muncii persoane cu o experiență mai vastă”.
De asemenea, „salariile competitive pot face profesia de cadru didactic mai atractivă, mai ales că în multe țări cadrele didactice câștigă mai puțin decât alți lucrători cu studii superioare”, sugerează OCDE.
În România, salariile reale ale cadrelor didactice din învățământul primar sunt cu 14% mai mari decât cele ale lucrătorilor cu studii superioare care lucrează cu normă întreagă pe tot parcursul anului, dar mai mici totuși decât media OCDE de 17%.
