Connect with us

ROMÂNIA

România, replică cu argumente istorice pentru Rusia: O carte publicată la St. Petersburg de principele Dimitrie Cantemir, dovadă științifică că aşa-zisa limbă “moldovenească” nu există, ci doar limba română

Published

on

© MAE

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Radu Filip, i-a răspuns purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a făcut referire la limba moldovenească, şi a afirmat că există dovezi ştiinţifice că aceasta nu există, fiind doar limba română.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis, vineri, un mesaj la marcarea a 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, care “a adus o mare contribuţie la păstrarea şi întărirea statalităţii moldoveneşti şi identitatea naţională, precum şi la dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti”.

“Moldova este o ţară cu o istorie şi o cultură bogată şi străveche. Formarea statalităţii sale datează de la mijlocul secolului 14. Unele state şi limbi europene nu existau în acel moment. Prima carte care conţine termenul ‘pământ moldovenesc’ datează din 1360. Formarea limbii moldoveneşti datează de la mijlocul mileniului trecut. În secolul XVI a apărut primul dicţionar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic. S-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească”, a afirmat oficialul de la Moscova, cu această ocazie.

“Îi reamintim doamnei Zaharova că tocmai Principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia şi Moldova vorbesc una şi aceeaşi limbă. Este o dovadă ştiinţifică solidă şi de netăgăduit, de dincolo de secole, că aşa-zisa limbă “moldovenească” nu există. Există doar limba română”, a replicat purtătorul de cuvânt al MAE român, într-un mesaj transmis Agerpres și difuzat pe rețeaua de socializare X.

Prima şedinţă comună a guvernelor României şi Ucrainei, care a avut loc în luna octombrie, la Kiev, a determinat anunțul deciziei Ucrainei prin care “limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este limba română“. Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.

Decizia a fost imediat salutată de artizanii acestei înțelegeri, președinții Iohannis și Zelenski.

Această primă reuniune a celor două guverne și noul impuls dat cooperării dintre București și Kiev vine ca urmare a vizitei de săptămâna trecută în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul căreia președintele ucrainean și omologul român Klaus Iohannis au semnat o declarație politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Citiți și Iohannis și Zelenski au hotărât că România și Ucraina vor rezolva fără întârziere distincția artificială dintre limba română și “moldovenească”. Cele două guverne se reunesc la Kiev luna aceasta

În respectiva declarație, cei doi lideri “remarcă importanța unei cooperări efective care să vizeze asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea cadrului juridic bilateral, bazat pe principiul nivelului echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorității ucrainene din România, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale”.

Declarația “a însărcinat guvernele să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limba română și limba «moldovenească», cu respectarea tuturor aspectelor juridice”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministrul Tanczos Barna trasează prioritățile de finanțare pentru fiecare domeniu în parte: Investițiile vor depăși 7% din PIB pentru a susține creșterea economică și dezvoltarea țării

Published

on

© Tanzcos Barna - Facebook

Ministrul finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că, împreună cu miniștrii agriculturii, apărării, dezvoltării, justiției, economiei, muncii, energiei, mediului și sănătății, a trasat prioritățile de finanțare pentru fiecare domeniu în parte, urmând să continue discuțiile cu aceștia și în zilele următoare.

„Susținem creșterea economică și asigurăm plata salariilor și pensiilor. Așa cum ne-am angajat, plătim toate drepturile câștigate până la sfârșitul anului 2024. Doar pentru pensii avem alocat un buget de aproape 169 miliarde de lei, comparativ cu anul trecut, când execuția preliminară arată cheltuieli de peste 152 miliarde de lei, și 2023, când au fost plătite 126 miliarde de lei pentru pensii”, a scris Tanczos Barna, pe Facebook.

 

Mai mult, ministrul finanțelor a precizat că investițiile vor depăși 7% din PIB pentru a susține creșterea economică și dezvoltarea țării.

„În domeniul agriculturii, prioritățile rămân sprijinirea dezvoltării sectorului zootehnic, continuarea programului INVESTALIM și finanțarea sistemelor de irigații. La Ministerul Economiei, continuăm sprijinul masiv pentru întreprinzători prin programele Start-up Nation și Construct PLUS, iar industria apărării va primi și anul acesta peste 2% din PIB”, a adăugat Tanczos Barna.

El a transmis că la Ministerul Transporturilor va continua creșterea finanțării alocate investițiilor, la fel ca în anii precedenți.

„În 2025, ministerul va avea la dispoziție cel puțin 31 miliarde de lei pentru investiții, comparativ cu execuția preliminară din 2024 de 26,1 miliarde de lei și cu 16,4 miliarde de lei în 2023. Din acest buget, 20 de miliarde de lei sunt alocate infrastructurii rutiere, care se vor concretiza în autostrăzi, drumuri expres și îmbunătățirea rețelei de drumuri naționale”, a detaliat ministrul.

Amintim că, marți, Consiliul ECOFIN, reunit la Bruxelles, a aprobat Planul Fiscal pe termen mediu al României. Privind deficitul bugetar al țării noastre, Consiliul a stabilit o periodă de timp pentru corectara situației de deficit excesiv până în 2030. 

„Semnal de încredere din partea Consiliului UE, la ECOFIN. A fost aprobat Planul Bugetar-Structural privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani, în loc de 4, va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm investiţii de cel puțin 7% din PIB, reducere cheltuielile statului și fără creșteri de taxe și impozite”, a transmis ministrul finanțelor, Tanczos Barna, după participarea la reuniune.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților: În România, Strategia de digitalizare în sănătate va reduce timpul de așteptare pentru pacienți

Published

on

© Ministerul Sănătății

Președintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, Alexandru Rogobete, subliniză importanța integrării Inteligenței Artificiale (IA) în sistemul de sănătate din România, în contextul în care viitorul digitalizării oferă soluții inovatoare în sectorul medical.

„Inteligența artificială (IA) joacă un rol din ce în ce mai important în domeniul sănătății, oferind soluții inovatoare care contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor medicale, optimizarea proceselor și creșterea accesului la îngrijiri de sănătate personalizate. În România, Strategia de digitalizare în sănătate vizează integrarea soluțiilor digitale pentru a facilita interoperabilitatea datelor medicale, a reduce timpul de așteptare pentru pacienți și a îmbunătăți luarea deciziilor clinice prin utilizarea informațiilor bazate pe dovezi”, a transmis deputatul Alexandru Rogobete într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Oficialul român a informat că Agenția Europeană pentru Medicamente și Șefii Agențiilor de Medicamente (HMA)  au publicat un plan de lucru pentru inteligența artificială (AI) până în 2028, „care stabilește o strategie de colaborare și coordonată pentru a maximiza beneficiile IA pentru părțile interesate, gestionând în același timp riscurile.”

De asemenea, acesta a anunțat lansarea unei conferințe dedicată politicilor de îmbunătățire a sănătății digitale care va avea loc în luna martie: „Pe 25 martie vom discuta despre digitalizarea sănătății – unde suntem, ce urmează și care vor fi beneficiile pentru sistemul de sănătate, medici și pacienți.”

Continue Reading

ROMÂNIA

UE a aprobat înscrierea vinului Jidvei în Registrul denumirilor de origine protejată

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a aprobat înregistrarea denumirii de vinuri ”Jidvei” în Registrul denumirilor de origine protejate (DOP), recunoscând calitățile sale distinctive.

Denumirea ”Jidvei” (înregistrată ca denumire de origine protejată) cuprinde vinuri albe, rosé, roșii, spumante și licoroase produse din soiuri de struguri cultivate în regiunea Alba din centrul-vestul României.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, podgoriile sunt organizate atât în parcele mari, cât și pe terase și platforme orientate spre sud, ceea ce favorizează producția de struguri.

Păstrarea tradiției viticole locale și utilizarea de tehnologii inovatoare în podgorii conferă vinurilor un profil aromatic larg și intens, cu concentrații de zaharuri și arome. 

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, etichetele de calitate protejează și promovează originile, tradițiile și caracteristicile unice a numeroase produse europene cu caracteristici specifice. România are 13 produse protejate în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.6 hours ago

Olaf Scholz: Vom aminti fiecărei noi generații responsabilitatea sa permanentă de a nu accepta nicio relativizare a tragediei istorice a Holocaustului

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Tanczos Barna trasează prioritățile de finanțare pentru fiecare domeniu în parte: Investițiile vor depăși 7% din PIB pentru a susține creșterea economică și dezvoltarea țării

ROMÂNIA7 hours ago

Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților: În România, Strategia de digitalizare în sănătate va reduce timpul de așteptare pentru pacienți

ROMÂNIA7 hours ago

UE a aprobat înscrierea vinului Jidvei în Registrul denumirilor de origine protejată

U.E.7 hours ago

Franța, Germania, România și alte opt state UE denunță interferențele Rusiei și ale actorilor pro-Kremlin: Trebuie să le expunem, să furnizăm fapte și adevărul și să sprijinim presa independentă

ROMÂNIA7 hours ago

MApN: Presa rusă dezinformează cu privire la atacurile executate de propriile forțe în proximitatea granițelor României cu Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Cine sunt eurodeputații români care vor activa în cele patru noi Comisii ale PE pentru securitate, sănătate, democrație și criza locuințelor

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE8 hours ago

Secretariatul General al Guvernului a găzduit evaluarea OCDE privind modul în care România a implementat recomandările organizației în domeniul guvernanței corporative

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

PE condamnă utilizarea de către Rusia a dezinformării pentru a-și justifica războiul din Ucraina

U.E.8 hours ago

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu pledează pentru o inteligență artificială ”centrată pe om, bazată pe egalitate, drepturi sociale” și ancorată în ”valorile europene”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE

INTERNAȚIONAL2 days ago

Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică

CHINA2 days ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

SUA3 days ago

Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou

SUA3 days ago

Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

ROMÂNIA1 week ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA1 week ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA1 week ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA1 week ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

Trending