Connect with us

COMISIA EUROPEANA

SENZATIONAL. RENASTEREA OTV – CARE E PROTECTIA UE PENTRU PROIECTUL LUI DAN DIACONESCU SI CUM POATE SCAPA ACESTA DE CNA

Published

on

OTV se pregateste sa renasca, este anuntul facut de Dan Diaconescu, provocand vii dezbateri in Romania. Fie ca va folosi o licenta din Italia, fie ca va folosi un sistem de emisie din Marea Britanie, asa cum a anuntat fondatorul OTV, este evident ca acesta incearca sa scape de autoritatea CNA. Caleaeuropeana.ro a analizat legislatia in vigoare, pentru a afla in ce masura va reusi Dan Diaconescu sa nu se supuna legislatiei nationale.

OTVO prima surpriza este faptul ca Romania a transpus in totalitate prevederile europene in materie. Astfel, Directiva 89/552/EEC, modificata ultima oara in 2007, a fost transpusa in legislatia din Romania, care a fost chiar printre primele state europene. Cele 15 modificari succesive ale Legii audio-vizualului – 504/2002 includ, prin OUG 181/2008,  transpunerea directiveI europene in materie.

Potrivit analizei textelor normative, la prima vedere, Dan Diaconescu ar putea scapa de rigorile CNA-ului din Romania. Chichitele legislative i-ar putea provoca mari probleme, cu atat mai mult cu cat, inclusiv legislatia europeana permite unui stat membru, altul decat cel in care furnizorul de servicii mass-media si-a stabilit jurisdictia, sa intervina, daca a adoptat norme mai detaliate sau mai stricte de interes public general și estimează că o stație de emisie aflată sub jurisdicția unui alt stat membru difuzează programe de televiziune care sunt adresate în întregime sau în majoritate teritoriului său. Statul membru în cauză poate contacta statul membru competent în vederea adoptării unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți față de orice probleme ridicate. La primirea unei cereri motivate din partea statului membru în cauză, statul membru de jurisdicție solicită stației de emisie să se conformeze normelor respective de interes public general. Statul membru de jurisdicție informează statul membru în cauză asupra rezultatelor obținute în urma cererii respective în termen de două luni. Orice stat membru poate invita comitetul de contact instituit la articolul 23a să examineze cazul.

În cazul în care statul membru în cauză estimează că: rezultatele obținute nu sunt satisfăcătoare și stația de emisie respectivă s-a stabilit în statul membru competent pentru a eluda normele mai stricte, în domeniile coordonate de prezenta directivă, care i s-ar aplica în cazul în care s-ar fi stabilit pe teritoriul statului membru în cauză, atunci statul membru în cauză poate adopta măsurile corespunzătoare față de stația de emisie în cauză.

Măsurile respective sunt necesare din punct de vedere obiectiv, sunt aplicate fără discriminare și sunt proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc.

Statele membre pot adopta măsuri în conformitate cu alineatul (3) numai daca au comunicat Comisiei și statului membru în care este stabilită stația de emisie intenția de a lua măsurile respective, cu motivarea propriei evaluări si obtin confirmarea ca nu incalca astfel prevederile comunitare

Iata prevederile europene:

Directiva 89/552/EEC ”Televiziune fara frontiere”

Urmareste sa asigure libertatea miscarii serviciilor de broadcasting pe piata interna si sa protejeze obiectivele interesului public, precum diversitatea culturala, dreptul la replica, protectia consumatorului si minorilor.

Principiul general este ca statele membre trebuie sa sigure libertatea receptiei si ca nu pot restrictiona retransmisia pe teritoriul lor a programelor din alte state membre. Pot suspenda retransmisia programelor tv care incalca directiva in ceea ce priveste protectia minorilor.

In iunie 1997, Directiva a fost revizuita de catre Parlamentul European si Consiliu.

Principiul jurisdictiei – responsabilitatea statelor membre este determinata de locatia sediului principal si locul unde sunt luate deciziile privind programul tv

 In decembrie 2007, Comisia a prezentat o varianta revizuita a directivei, care a fost aprobata de Parlament si Consiliu, devenind obligatorie in statele membre.

Iata principalele modificari:

3. Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

“Articolul 2

(1) Fiecare stat membru se asigură că toate serviciile mass-media audiovizuale transmise de către furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția sa respectă normele sistemului juridic aplicabil serviciilor mass-media audiovizuale destinate publicului din statul membru respectiv.

(2) În sensul prezentei directive, furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția unui stat membru sunt cei care:

(a) sunt stabiliți în statul membru respectiv, în conformitate cu alineatul (3);

(b) intră sub incidența alineatului (4).

(3) În sensul prezentei directive, un furnizor de servicii mass-media este considerat ca fiind stabilit într-un stat membru în următoarele cazuri:

(a) furnizorul de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, iar deciziile editoriale privind serviciul mass-media audiovizual se iau în statul membru respectiv;

(b) în cazul în care un furnizor de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, iar deciziile editoriale privind serviciul mass-media audiovizual se iau într-un alt stat membru, furnizorul se consideră ca fiind stabilit în statul membru în care își desfășoară activitatea o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale. În cazul în care o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale își desfășoară activitatea în fiecare dintre statele membre respective, furnizorul de servicii mass-media se consideră a fi stabilit în statul membru în care are sediul principal. În cazul în care o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale nu își desfășoară activitatea în niciunul dintre statele membre respective, furnizorul de servicii mass-media se consideră a fi stabilit în statul membru în care și-a început pentru prima oară activitatea, în conformitate cu dreptul statului membru respectiv, cu condiția să mențină o legătură stabilă și efectivă cu economia statului membru respectiv;

(c) în cazul în care un furnizor de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, dar deciziile privind serviciul mass-media audiovizual se iau într-un stat terț sau viceversa, acesta se consideră a fi stabilit în statul membru respectiv, cu condiția ca o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale să își desfășoare activitatea în respectivul stat membru.

(4) Furnizorii de servicii mass-media care nu intră sub incidența dispozițiilor alineatului (3) se consideră a se afla sub jurisdicția unui stat membru în următoarele cazuri:

(a) utilizează o stație de emisie de la sol spre un satelit situat în statul membru respectiv;

(b) nu utilizează o stație de emisie de la sol spre un satelit situat în statul membru respectiv, dar utilizează, cu toate acestea, o capacitate de satelit aparținând statului membru respectiv.

(5) În cazul în care nu se poate stabili statul membru competent în conformitate cu alineatele (3) și (4), statul membru competent se consideră acela în care este stabilit furnizorul de servicii mass-media, în sensul articolelor 43-48 din tratat.

(6) Prezenta directivă nu se aplică în cazul serviciilor media audiovizuale destinate exclusiv recepționării în state terțe și care nu sunt recepționate direct sau indirect cu echipamente standard de consum dintr-unul sau mai multe state membre.”

4. Articolul 2a se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

“(1) Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.”;

(b) la alineatul (2), teza introductivă și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

“(2) În ceea ce privește transmisiile de televiziune, statele membre pot aplica provizoriu derogări de la alineatul (1), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a) o transmisie de televiziune provenind dintr-un alt stat membru reprezintă o încălcare manifestă, serioasă și gravă a articolului 22 alineatul (1) sau (2) și/sau a articolului 3 litera (b);”;

(c) se adaugă următoarele alineate:

“(4) În cazul serviciilor mass-media audiovizuale la cerere, statele membre pot adopta măsuri derogatorii de la alineatul (1) în cazul unui anumit serviciu, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) măsurile sunt:

(i) necesare, dintr-unul din motivele următoare:

– ordine publică, în special prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea infracțiunilor, inclusiv protecția minorilor și lupta împotriva incitării la ură pe motiv de rasă, sex, religie sau naționalitate și împotriva încălcării demnității umane privind persoane fizice;

– protecția sănătății publice;

– securitatea publică, inclusiv protecția securității și apărării naționale;

– protecția consumatorilor, inclusiv a investitorilor;

(ii) luate împotriva unui serviciu mass-media audiovizual la cerere care aduce atingere obiectivelor menționate la punctul (i) sau care prezintă risc serios și grav de prejudiciere a acestor obiective;

(iii) proporționale cu aceste obiective;

(b) înainte de a lua măsurile respective și fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor preliminare și actelor desfășurate în cadrul anchetei penale, statul membru:

– a cerut statului membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii să ia măsuri, și acesta nu a luat măsuri sau măsurile luate au fost inadecvate;

– a notificat Comisiei și statului membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii intenția de a lua astfel de măsuri.

(5) Statele membre pot deroga, în cazuri de urgență, de la condițiile prevăzute la alineatul (4) litera (b). În acest caz, măsurile sunt notificate Comisiei și statului membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii în cel mai scurt timp posibil, indicând motivul pentru care statul membru consideră că există o urgență.

(6) Fără a aduce atingere posibilității statului membru de a lua măsurile menționate la alineatele (4) și (5), Comisia examinează compatibilitatea măsurilor notificate cu dreptul comunitar, în cel mai scurt timp posibil. În cazul în care se ajunge la concluzia că măsurile sunt incompatibile cu dreptul comunitar, Comisia solicită statului membru în cauză să se abțină de la luarea măsurilor preconizate sau să înceteze de urgență aplicarea măsurilor în cauză.”

5. Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

“Articolul 3

(1) Statele membre își păstrează libertatea de a solicita furnizorilor de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor să respecte norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile coordonate de prezenta directivă, cu condiția ca normele respective să fie conforme cu normele dreptului comunitar.

(2) În cazurile în care un stat membru:

(a) și-a exercitat libertatea prevăzută la alineatul (1) pentru adoptarea de norme mai detaliate sau mai stricte de interes public general; și

(b) estimează că o stație de emisie aflată sub jurisdicția unui alt stat membru difuzează programe de televiziune care sunt adresate în întregime sau în majoritate teritoriului său, statul membru în cauză poate contacta statul membru competent în vederea adoptării unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți față de orice probleme ridicate. La primirea unei cereri motivate din partea statului membru în cauză, statul membru de jurisdicție solicită stației de emisie să se conformeze normelor respective de interes public general. Statul membru de jurisdicție informează statul membru în cauză asupra rezultatelor obținute în urma cererii respective în termen de două luni. Orice stat membru poate invita comitetul de contact instituit la articolul 23a să examineze cazul.

(3) În cazul în care statul membru în cauză estimează că:

(a) rezultatele obținute prin aplicarea alineatului (2) nu sunt satisfăcătoare; și

(b) stația de emisie respectivă s-a stabilit în statul membru competent pentru a eluda normele mai stricte, în domeniile coordonate de prezenta directivă, care i s-ar aplica în cazul în care s-ar fi stabilit pe teritoriul statului membru în cauză, atunci statul membru în cauză poate adopta măsurile corespunzătoare față de stația de emisie în cauză.

Măsurile respective sunt necesare din punct de vedere obiectiv, sunt aplicate fără discriminare și sunt proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc.

(4) Statele membre pot adopta măsuri în conformitate cu alineatul (3) numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) au comunicat Comisiei și statului membru în care este stabilită stația de emisie intenția de a lua măsurile respective, cu motivarea propriei evaluări; și

(b) Comisia a decis că măsurile sunt compatibile cu normele de drept comunitar, în special că evaluările efectuate de statul membru care ia aceste măsuri prevăzute la alineatele (2) și (3) sunt corect fundamentate.

(5) Comisia decide în termen de trei luni de la data notificării prevăzute la alineatul (4) litera (a). În cazul în care Comisia decide că măsurile sunt incompatibile cu dreptul comunitar, statul membru în cauză se abține de la luarea măsurilor propuse.

(6) Statele membre garantează, prin mijloace adecvate, în limitele cadrului lor juridic, respectarea efectivă a dispozițiilor prezentei directive de către furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor.

(7) Statele membre încurajează strategiile de coreglementare și/sau autoreglementare la nivel național în domeniile coordonate de prezenta directivă în măsura în care sistemul lor juridic le permite. Strategiile respective trebuie să poată fi acceptate în majoritate de principalii factori interesați din statele membre în cauză și să prevadă modalități reale de executare.

SURSA: http://europa.eu/legislation_summaries/audiovisual_and_media/l24101_en.htm

 

Romania a fost prima tara care a transpus Directiva in legislatia nationala, in 2008

Legislatia romaneasca – Legea audio-vizualului 504/2002. A avut 15 modificari. in 2008, prin OUG 181, s-a realizat transpunerea Directivei europene in materie.

 

Iata cele mai relevante prevederi:

ART. 2

(1) Dreptul de furnizare şi dreptul de retransmisie a oricărui serviciu media audiovizual ale unui furnizor de servicii media audiovizuale care se află sub jurisdicţia României sunt recunoscute şi garantate în condiţiile prezentei legi.

(2) Se consideră furnizor de servicii media audiovizuale aflat sub jurisdicţia României:

a) orice furnizor de servicii media audiovizuale stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3);

b) orice furnizor de servicii media audiovizuale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

(3) În înţelesul prezentei legi, un furnizor de servicii media audiovizuale este considerat a fi stabilit în România dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

a) furnizorul de servicii media audiovizuale are sediul principal în România, iar deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale sunt luate în România;

b) sediul principal al furnizorului de servicii media audiovizuale se află în România şi o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;

c) deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale se iau în România şi o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;

d) dacă personalul implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România şi într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi, aplicând criteriile prevăzute la lit. b) şi c), nu se poate stabili dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România sau în acel stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale este considerat ca având sediul în România dacă sediul său principal este în România;

e) dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale nu lucrează nici în România şi nici într-un alt stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale va fi considerat ca având sediul în România dacă şi-a început pentru prima oară activitatea în România şi menţine în prezent o legătură stabilă şi efectivă cu economia României.

(4) Furnizorii de servicii media audiovizuale cărora nu li se aplică niciunul dintre criteriile prevăzute la alin. (3) sunt consideraţi a fi în jurisdicţia României dacă se află în una dintre situaţiile următoare:

a) utilizează o staţie de emisie de la sol spre o capacitate de satelit aparţinând României;

b) deşi nu utilizează o staţie de emisie de la sol spre o capacitate satelitară aparţinând României, utilizează o capacitate de satelit aparţinând României;

#M11

c) utilizează o staţie de emisie pe unde scurte pentru transmisia de programe spre alte ţări.

#M9

(5) Dacă în stabilirea jurisdicţiei aplicabile criteriile prevăzute la alin. (3) şi (4) nu sunt relevante, atunci radiodifuzorul va fi considerat în afara jurisdicţiei României.

SURSA:

http://www.cna.ro/Legea-audiovizualului-nr-504-din,6023.html

foto – paginademedia.ro

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European: Polonia, Ungaria și Cehia au obiecții privind Pactul Ecologic European și solicită sprijin financiar pentru a rămâne competitive

Published

on

Polonia, Ungaria şi Cehia au formulat obiecţii cu privire la proiectul de concluzii privind Pactul Ecologic European lansat de Comisia European și ce va fi supus aprobării liderilor europeni la Consiliul European de joi și vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar.

Opoziția celor trei țări a fost manifestată și la summitul șefilor de stat sau de guvern din vară, când liderii acestora au făcut uz de dreptul de veto față de includerea în concluziile Consiliului European a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră” până în anul 2050, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv. Cu acea ocazie, premierul Mateusz Morawiecki a cerut pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, în contextul în care Comisia Europeană a lansat miercuri Pactul Ecologic European.

Președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel.

În ce o privește, Ursula von der Leyen a anunțat, în contextul prezentării foii de parcurs a Pactului Ecologic European, că va fi implementat un mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. De altfel, Parlamentul European a votat luna trecută o rezoluție prin care a declarat starea de urgență climatică.

Potrivit Reuters, citat de Agerpres, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri că ”dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile.

”Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”, a completat el.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.

Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.

La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Reuters notează că răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări, anume mecanismul de tranziție echitabilă, depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune.

O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.

Potrivit propunerii din cadrul Pactului Ecologic European prezentat de Comisia Europeană, cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi sprijin suplimentar.

Obiectivul acestui mecanism este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean, după prezentarea Pactului Ecologic European: Vom amplasa un milion de stații de încărcare electrice în UE până în 2025

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a promis miercuri, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a ambițiosului Pact Ecologic European, că vor fi găsite cele mai bune modalități pentru ca domeniul transporturilor să contribuie la obiectivul istoric prin care Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Sectorul transporturilor este în centrul transformărilor către neutralitatea carbonului”, a scris Vălean, pe Twitter, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat Pactul Ecologic European în plenul Parlamentului European.

În ambițiosul plan care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

De altfel, acest obiectiv a fost asumat de Adina Vălean și în cursul audierii sale în Parlamentul European pentru funcția de comisar european pentru transporturi.

În ce o privește, Vălean a mai susținut miercuri, tot pe Twitter, că până în anul 2025 vor fi amplasate 1 milion de stații de încărcare electrice la nivelul Uniunii Europene pentru 13 milioane de vehicule nepoluante sau puțin poluante.

Vom revizui cadrul legal pentru a stimula producția și instalarea de combustibili alternativi”, a mai spus Vălean.


Citiți și

La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Pactul Ecologic European, prezentat miercuri de Comisia Europeană și care cuprinde 50 de acțiuni concrete pentru ca Europa să devină un continent neutru din punct de vedere climatic, este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

Pactul Ecologic European este mai mult decât o viziune. Este o foaie de parcurs pentru acțiune. Are 50 de obiective pentru anul 2050, pentru o Europă prietenoasă cu clima și cu natura. Obiectivul nostru este să reconciliem economia cu planeta noastră. Acesta este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa (…) Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”, a spus von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, unde a venit însoțită de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European.

von der Leyen a precizat că lansarea Pactului Ecologic European este prima măsură majoră luată de noua Comisie Europeană, la 11 zile de la preluarea mandatului, și a arătat că îl va prezenta joi liderilor UE în cadrul summitului Consiliului European, în vreme ce Timmermans îl va prezenta la Conferința COP25 de la Madrid.

Șefa Comisiei Europene a afirmat că ”astăzi este începutul călătoriei” și a explicat că Pactul Ecologic European nu este numai despre emisii, ci vizează ”stimularea inovației, calitatea alimentară și mobilitate modernă”.

Pactul Ecologic European este noua noastră strategie de creștere. Ea nu consumă, ci oferă înapoi”, a mai spus Ursula von der Leyen, arătând că va solicita susținerea șefilor de stat sau de guvern, care vor avea schimbările climatice pe agenda Consiliului European de iarnă.

Pe de altă parte, președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel, având în vedere că liderii europeni au eșuat să își asume acest obiectiv la Consiliul European din vară, ca urmare a veto-ului dat de Polonia, premierul Mateusz Morawiecki cerând pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending