Connect with us

COMISIA EUROPEANA

SENZATIONAL. RENASTEREA OTV – CARE E PROTECTIA UE PENTRU PROIECTUL LUI DAN DIACONESCU SI CUM POATE SCAPA ACESTA DE CNA

Published

on

OTV se pregateste sa renasca, este anuntul facut de Dan Diaconescu, provocand vii dezbateri in Romania. Fie ca va folosi o licenta din Italia, fie ca va folosi un sistem de emisie din Marea Britanie, asa cum a anuntat fondatorul OTV, este evident ca acesta incearca sa scape de autoritatea CNA. Caleaeuropeana.ro a analizat legislatia in vigoare, pentru a afla in ce masura va reusi Dan Diaconescu sa nu se supuna legislatiei nationale.

OTVO prima surpriza este faptul ca Romania a transpus in totalitate prevederile europene in materie. Astfel, Directiva 89/552/EEC, modificata ultima oara in 2007, a fost transpusa in legislatia din Romania, care a fost chiar printre primele state europene. Cele 15 modificari succesive ale Legii audio-vizualului – 504/2002 includ, prin OUG 181/2008,  transpunerea directiveI europene in materie.

Potrivit analizei textelor normative, la prima vedere, Dan Diaconescu ar putea scapa de rigorile CNA-ului din Romania. Chichitele legislative i-ar putea provoca mari probleme, cu atat mai mult cu cat, inclusiv legislatia europeana permite unui stat membru, altul decat cel in care furnizorul de servicii mass-media si-a stabilit jurisdictia, sa intervina, daca a adoptat norme mai detaliate sau mai stricte de interes public general și estimează că o stație de emisie aflată sub jurisdicția unui alt stat membru difuzează programe de televiziune care sunt adresate în întregime sau în majoritate teritoriului său. Statul membru în cauză poate contacta statul membru competent în vederea adoptării unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți față de orice probleme ridicate. La primirea unei cereri motivate din partea statului membru în cauză, statul membru de jurisdicție solicită stației de emisie să se conformeze normelor respective de interes public general. Statul membru de jurisdicție informează statul membru în cauză asupra rezultatelor obținute în urma cererii respective în termen de două luni. Orice stat membru poate invita comitetul de contact instituit la articolul 23a să examineze cazul.

În cazul în care statul membru în cauză estimează că: rezultatele obținute nu sunt satisfăcătoare și stația de emisie respectivă s-a stabilit în statul membru competent pentru a eluda normele mai stricte, în domeniile coordonate de prezenta directivă, care i s-ar aplica în cazul în care s-ar fi stabilit pe teritoriul statului membru în cauză, atunci statul membru în cauză poate adopta măsurile corespunzătoare față de stația de emisie în cauză.

Măsurile respective sunt necesare din punct de vedere obiectiv, sunt aplicate fără discriminare și sunt proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc.

Statele membre pot adopta măsuri în conformitate cu alineatul (3) numai daca au comunicat Comisiei și statului membru în care este stabilită stația de emisie intenția de a lua măsurile respective, cu motivarea propriei evaluări si obtin confirmarea ca nu incalca astfel prevederile comunitare

Iata prevederile europene:

Directiva 89/552/EEC ”Televiziune fara frontiere”

Urmareste sa asigure libertatea miscarii serviciilor de broadcasting pe piata interna si sa protejeze obiectivele interesului public, precum diversitatea culturala, dreptul la replica, protectia consumatorului si minorilor.

Principiul general este ca statele membre trebuie sa sigure libertatea receptiei si ca nu pot restrictiona retransmisia pe teritoriul lor a programelor din alte state membre. Pot suspenda retransmisia programelor tv care incalca directiva in ceea ce priveste protectia minorilor.

In iunie 1997, Directiva a fost revizuita de catre Parlamentul European si Consiliu.

Principiul jurisdictiei – responsabilitatea statelor membre este determinata de locatia sediului principal si locul unde sunt luate deciziile privind programul tv

 In decembrie 2007, Comisia a prezentat o varianta revizuita a directivei, care a fost aprobata de Parlament si Consiliu, devenind obligatorie in statele membre.

Iata principalele modificari:

3. Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

“Articolul 2

(1) Fiecare stat membru se asigură că toate serviciile mass-media audiovizuale transmise de către furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția sa respectă normele sistemului juridic aplicabil serviciilor mass-media audiovizuale destinate publicului din statul membru respectiv.

(2) În sensul prezentei directive, furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția unui stat membru sunt cei care:

(a) sunt stabiliți în statul membru respectiv, în conformitate cu alineatul (3);

(b) intră sub incidența alineatului (4).

(3) În sensul prezentei directive, un furnizor de servicii mass-media este considerat ca fiind stabilit într-un stat membru în următoarele cazuri:

(a) furnizorul de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, iar deciziile editoriale privind serviciul mass-media audiovizual se iau în statul membru respectiv;

(b) în cazul în care un furnizor de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, iar deciziile editoriale privind serviciul mass-media audiovizual se iau într-un alt stat membru, furnizorul se consideră ca fiind stabilit în statul membru în care își desfășoară activitatea o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale. În cazul în care o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale își desfășoară activitatea în fiecare dintre statele membre respective, furnizorul de servicii mass-media se consideră a fi stabilit în statul membru în care are sediul principal. În cazul în care o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale nu își desfășoară activitatea în niciunul dintre statele membre respective, furnizorul de servicii mass-media se consideră a fi stabilit în statul membru în care și-a început pentru prima oară activitatea, în conformitate cu dreptul statului membru respectiv, cu condiția să mențină o legătură stabilă și efectivă cu economia statului membru respectiv;

(c) în cazul în care un furnizor de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, dar deciziile privind serviciul mass-media audiovizual se iau într-un stat terț sau viceversa, acesta se consideră a fi stabilit în statul membru respectiv, cu condiția ca o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale să își desfășoare activitatea în respectivul stat membru.

(4) Furnizorii de servicii mass-media care nu intră sub incidența dispozițiilor alineatului (3) se consideră a se afla sub jurisdicția unui stat membru în următoarele cazuri:

(a) utilizează o stație de emisie de la sol spre un satelit situat în statul membru respectiv;

(b) nu utilizează o stație de emisie de la sol spre un satelit situat în statul membru respectiv, dar utilizează, cu toate acestea, o capacitate de satelit aparținând statului membru respectiv.

(5) În cazul în care nu se poate stabili statul membru competent în conformitate cu alineatele (3) și (4), statul membru competent se consideră acela în care este stabilit furnizorul de servicii mass-media, în sensul articolelor 43-48 din tratat.

(6) Prezenta directivă nu se aplică în cazul serviciilor media audiovizuale destinate exclusiv recepționării în state terțe și care nu sunt recepționate direct sau indirect cu echipamente standard de consum dintr-unul sau mai multe state membre.”

4. Articolul 2a se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

“(1) Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.”;

(b) la alineatul (2), teza introductivă și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

“(2) În ceea ce privește transmisiile de televiziune, statele membre pot aplica provizoriu derogări de la alineatul (1), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a) o transmisie de televiziune provenind dintr-un alt stat membru reprezintă o încălcare manifestă, serioasă și gravă a articolului 22 alineatul (1) sau (2) și/sau a articolului 3 litera (b);”;

(c) se adaugă următoarele alineate:

“(4) În cazul serviciilor mass-media audiovizuale la cerere, statele membre pot adopta măsuri derogatorii de la alineatul (1) în cazul unui anumit serviciu, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) măsurile sunt:

(i) necesare, dintr-unul din motivele următoare:

– ordine publică, în special prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea infracțiunilor, inclusiv protecția minorilor și lupta împotriva incitării la ură pe motiv de rasă, sex, religie sau naționalitate și împotriva încălcării demnității umane privind persoane fizice;

– protecția sănătății publice;

– securitatea publică, inclusiv protecția securității și apărării naționale;

– protecția consumatorilor, inclusiv a investitorilor;

(ii) luate împotriva unui serviciu mass-media audiovizual la cerere care aduce atingere obiectivelor menționate la punctul (i) sau care prezintă risc serios și grav de prejudiciere a acestor obiective;

(iii) proporționale cu aceste obiective;

(b) înainte de a lua măsurile respective și fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor preliminare și actelor desfășurate în cadrul anchetei penale, statul membru:

– a cerut statului membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii să ia măsuri, și acesta nu a luat măsuri sau măsurile luate au fost inadecvate;

– a notificat Comisiei și statului membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii intenția de a lua astfel de măsuri.

(5) Statele membre pot deroga, în cazuri de urgență, de la condițiile prevăzute la alineatul (4) litera (b). În acest caz, măsurile sunt notificate Comisiei și statului membru sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii în cel mai scurt timp posibil, indicând motivul pentru care statul membru consideră că există o urgență.

(6) Fără a aduce atingere posibilității statului membru de a lua măsurile menționate la alineatele (4) și (5), Comisia examinează compatibilitatea măsurilor notificate cu dreptul comunitar, în cel mai scurt timp posibil. În cazul în care se ajunge la concluzia că măsurile sunt incompatibile cu dreptul comunitar, Comisia solicită statului membru în cauză să se abțină de la luarea măsurilor preconizate sau să înceteze de urgență aplicarea măsurilor în cauză.”

5. Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

“Articolul 3

(1) Statele membre își păstrează libertatea de a solicita furnizorilor de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor să respecte norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile coordonate de prezenta directivă, cu condiția ca normele respective să fie conforme cu normele dreptului comunitar.

(2) În cazurile în care un stat membru:

(a) și-a exercitat libertatea prevăzută la alineatul (1) pentru adoptarea de norme mai detaliate sau mai stricte de interes public general; și

(b) estimează că o stație de emisie aflată sub jurisdicția unui alt stat membru difuzează programe de televiziune care sunt adresate în întregime sau în majoritate teritoriului său, statul membru în cauză poate contacta statul membru competent în vederea adoptării unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți față de orice probleme ridicate. La primirea unei cereri motivate din partea statului membru în cauză, statul membru de jurisdicție solicită stației de emisie să se conformeze normelor respective de interes public general. Statul membru de jurisdicție informează statul membru în cauză asupra rezultatelor obținute în urma cererii respective în termen de două luni. Orice stat membru poate invita comitetul de contact instituit la articolul 23a să examineze cazul.

(3) În cazul în care statul membru în cauză estimează că:

(a) rezultatele obținute prin aplicarea alineatului (2) nu sunt satisfăcătoare; și

(b) stația de emisie respectivă s-a stabilit în statul membru competent pentru a eluda normele mai stricte, în domeniile coordonate de prezenta directivă, care i s-ar aplica în cazul în care s-ar fi stabilit pe teritoriul statului membru în cauză, atunci statul membru în cauză poate adopta măsurile corespunzătoare față de stația de emisie în cauză.

Măsurile respective sunt necesare din punct de vedere obiectiv, sunt aplicate fără discriminare și sunt proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc.

(4) Statele membre pot adopta măsuri în conformitate cu alineatul (3) numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) au comunicat Comisiei și statului membru în care este stabilită stația de emisie intenția de a lua măsurile respective, cu motivarea propriei evaluări; și

(b) Comisia a decis că măsurile sunt compatibile cu normele de drept comunitar, în special că evaluările efectuate de statul membru care ia aceste măsuri prevăzute la alineatele (2) și (3) sunt corect fundamentate.

(5) Comisia decide în termen de trei luni de la data notificării prevăzute la alineatul (4) litera (a). În cazul în care Comisia decide că măsurile sunt incompatibile cu dreptul comunitar, statul membru în cauză se abține de la luarea măsurilor propuse.

(6) Statele membre garantează, prin mijloace adecvate, în limitele cadrului lor juridic, respectarea efectivă a dispozițiilor prezentei directive de către furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor.

(7) Statele membre încurajează strategiile de coreglementare și/sau autoreglementare la nivel național în domeniile coordonate de prezenta directivă în măsura în care sistemul lor juridic le permite. Strategiile respective trebuie să poată fi acceptate în majoritate de principalii factori interesați din statele membre în cauză și să prevadă modalități reale de executare.

SURSA: http://europa.eu/legislation_summaries/audiovisual_and_media/l24101_en.htm

 

Romania a fost prima tara care a transpus Directiva in legislatia nationala, in 2008

Legislatia romaneasca – Legea audio-vizualului 504/2002. A avut 15 modificari. in 2008, prin OUG 181, s-a realizat transpunerea Directivei europene in materie.

 

Iata cele mai relevante prevederi:

ART. 2

(1) Dreptul de furnizare şi dreptul de retransmisie a oricărui serviciu media audiovizual ale unui furnizor de servicii media audiovizuale care se află sub jurisdicţia României sunt recunoscute şi garantate în condiţiile prezentei legi.

(2) Se consideră furnizor de servicii media audiovizuale aflat sub jurisdicţia României:

a) orice furnizor de servicii media audiovizuale stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3);

b) orice furnizor de servicii media audiovizuale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

(3) În înţelesul prezentei legi, un furnizor de servicii media audiovizuale este considerat a fi stabilit în România dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

a) furnizorul de servicii media audiovizuale are sediul principal în România, iar deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale sunt luate în România;

b) sediul principal al furnizorului de servicii media audiovizuale se află în România şi o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;

c) deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale se iau în România şi o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;

d) dacă personalul implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România şi într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi, aplicând criteriile prevăzute la lit. b) şi c), nu se poate stabili dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România sau în acel stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale este considerat ca având sediul în România dacă sediul său principal este în România;

e) dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale nu lucrează nici în România şi nici într-un alt stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale va fi considerat ca având sediul în România dacă şi-a început pentru prima oară activitatea în România şi menţine în prezent o legătură stabilă şi efectivă cu economia României.

(4) Furnizorii de servicii media audiovizuale cărora nu li se aplică niciunul dintre criteriile prevăzute la alin. (3) sunt consideraţi a fi în jurisdicţia României dacă se află în una dintre situaţiile următoare:

a) utilizează o staţie de emisie de la sol spre o capacitate de satelit aparţinând României;

b) deşi nu utilizează o staţie de emisie de la sol spre o capacitate satelitară aparţinând României, utilizează o capacitate de satelit aparţinând României;

#M11

c) utilizează o staţie de emisie pe unde scurte pentru transmisia de programe spre alte ţări.

#M9

(5) Dacă în stabilirea jurisdicţiei aplicabile criteriile prevăzute la alin. (3) şi (4) nu sunt relevante, atunci radiodifuzorul va fi considerat în afara jurisdicţiei României.

SURSA:

http://www.cna.ro/Legea-audiovizualului-nr-504-din,6023.html

foto – paginademedia.ro

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pe Twitter după întâlnirea cu Klaus Iohannis: Am discutat despre situația politică din România și poziția de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

O plăcere să mă întâlnesc și să discut cu președintele Klaus Iohannis despre actuala situație politică din România și solicitarea mea de nominalizări a unor candidați din partea României pentru viitorul Colegiu”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen i-a încredințat lui Michel Barnier misiunea negocierii unei noi relații între UE și Marea Britanie după Brexit

Published

on

© European Union 2019

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi pentru AFP că a fost însărcinat să lanseze negocierea noii relaţii comerciale cu Londra după Brexit dacă acordul va fi aprobat de Parlamentul britanic, relatează AFP.

Dna (Ursula) von der Leyen mi-a cerut să-mi prelungesc misiunea timp de un an şi voi putea deci să lansez negocierea noii relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit“, devenit o ţară terţă, a declarat el pentru AFP, conform Agerpres.

De altfel, în concluziile adoptate joi de liderii europeni, în care acceptă acordul negociat de Michel Barnier cu Londra, șefii de stat sau de guvern îi aduc un omagiu negociatorului-șef al UE.

”Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, se arată în concluzii.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending