Eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul multianual al Uniunii Europene 2028–2034, a reiterat că se va lupta ca forma finală a bugetului să fie mai aproape de poziția legislativului european decât de propunerea prezentată de președinția Consiliului Uniunii Europene.
Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a prezentat joi pachetul de negociere cu privire la bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, înainte ca șefii de stat sau de guvern să se întâlnească săptămâna viitoare în cadrul summitului Consiliului European de vară.
Documentul prevede un buget multianual pentru perioada 2027-2028 de 1,7 trilioane de euro, redus de la 2 trilioane, valoarea avansată de Comisia Europeană.
Today, the Cyprus Presidency delivered on a key priority: the long-term budget of the European Union. 🇪🇺
We presented a mature and revised negotiating box with figures for the next Multiannual Financial Framework.
A decisive step in order to meet our goal to reach a timely… pic.twitter.com/1iErG3ToKL
— Cyprus Presidency of the Council of the EU 2026 (@CY2026EU) June 11, 2026
Printre sectoarele afectate se numără competitivitatea, politica externă și apărarea.
Pe de altă parte, domenii precum agricultura sau coeziunea vor beneficia de fonduri în plus, ca urmare a eforturilor coordonate ale prietenilor coeziunii, din care face parte și România, și în urma presiunilor exercitate de Parlamentul European.
„Vestea bună este că, la presiunea noastră, a Parlamentului European, și ca urmare a bunei coordonări dintre România și celelalte 15 state prietene ale coeziunii, am reușit să protejăm politica de coeziune de eventuale tăieri suplimentare. În plus, pachetul de negocieri bugetare publicat astăzi de Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene prevede și mici creșteri pentru anvelopele țărilor care beneficiază de fonduri de coeziune, inclusiv România”, a reacționat Siegfried Mureșan într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În pofida acestui fapt, „aceste creșteri reprezintă, în medie, doar câteva sute de milioane per stat membru și sunt mult mai puțin față de propunerea Parlamentului European”, arată eurodeputatul.
„Poziția Parlamentului, exprimată prin raportul negociat de mine și votat cu o majoritate solidă în luna aprilie, prevedea o creștere de peste 10% a bugetului, ceea ce înseamnă aproximativ 6 miliarde de euro în plus doar pentru România. Ca atare, în negocierile care urmează, mă voi lupta ca forma finală a bugetului să fie mai aproape de poziția Parlamentului decât de propunerea prezentată mai devreme de Președinția Consiliului”, dă asigurări Siegfried Mureșan.
În ceea ce privește reducerea bugetului, per total, cu 2%, europarlamentarul califică drept o „greșeală tăierile propuse la capitolele ce finanțează apărarea și competitivitate, mai ales în contextul global actual.”
„Eu am un mandat clar, exprimat prin votul Parlamentului din aprilie, de a negocia corectarea acestor greșeli. Pentru aceasta, fac un apel la Consiliul Uniunii Europene să-și adopte fără întârziere poziția oficială de negociere – așa cum noi am votat poziția Parlamentului acum o lună și jumătate – pentru a intra în negocierile finale cât mai repede. Numai în felul acesta ne asigurăm că adoptăm la timp, până la finalul anului, un buget care să ofere predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene”, a conchis negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul pe termen lung pentru 2028-2034.
Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.
Printre prevederile mandatului cu care a fost însărcinat Siegfried Mureșan se numără:
- Bugetul pentru perioada de după 2027 să fie echivalent cu 1,27 % din venitul național brut (VNB) al UE și să excludă costurile de rambursare a datoriilor
- Apărarea și competitivitatea sunt considerate noi priorități, fără a reduce finanțarea pentru coeziune și agricultură
- Simplificarea nu trebuie să submineze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic
- Parlamentul cere ca următorul buget să cuprindă noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro
