Forțele militare române și americane participă joi la exercițiul comun bilateral RAPID FALCON care va avea loc Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „Gl.bg. Ion Bungescu” de la Capu Midia și în cadrul căruia Forțele Terestre ale SUA vor participa cu două sisteme mobile de artilerie – HIMARS din cadrul Brigăzii 41 Artilerie Terestră dislocată în garnizoana Grafenwoehr din Germania.
Activitatea, la care vor participa peste 130 militari români și americani cu 30 de mijloace tehnice, are ca scop dezvoltarea și consolidarea cooperării militare dintre Forțele Terestre ale României și cele ale Statelor Unite ale Americii, precum și o oportunitate de dezvoltare a parteneriatului dintre cele două mari unități de artilerie în perspectiva dotării structurilor Brigăzii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” cu echipamente HIMARS, începând cu anul 2021.
Decizia privind achiziția de către România a trei sisteme de rachete HIMARS a fost oficializată în februarie 2018, când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru realizarea “Capabilității de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare “Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” HIMARS (High Mobility Artillery Rocket Systems). Programul de achiziție se derulează conform aprobării Parlamentului României, în cadrul unui contract de stat atribuit de Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii.
Ce rol vor avea sistemele de rachete HIMARS în asigurarea securității României
Achiziția sistemelor de rachete HIMARS constituie pentru România un interes esenţial de securitate, deoarece prin realizarea acestei capabilităţii se asigură întărirea securităţii naţionale şi regionale, acest demers contribuind totodată în mod semnificativ la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, precizează MApN. Sistemul de rachete HIMARS reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip testate în luptă, fiind utilizat, printre alții, de Forțele Terestre și de Corpul de Infanterie Marină ale SUA. Prin dotarea cu sistemul HIMARS, Forţele Terestre Române vor dispune, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de un sistem cu precizie ridicată, credibil, flexibil şi eficient, pentru a contribui la descurajarea unei agresiuni împotriva României sau aliaților şi articularea unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate.
În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare. HIMARS este al doilea sistem cu care se va dota Armata Română după achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus.
România, prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS
Cu ocazia unei întrevederi pe care a avut-o la București în luna august cu Șeful Statului Major al Forțelor Terestre ale SUA, Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a spus că România va fi “primul stat aliat de pe flancul estic care va deține aceste sisteme”.
Cu acel prilej, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, a subliniat importanța consolidării cooperării militare dintre Statele Unite și România.
Ce condiții tehnice sunt necesare pentru ca România să poată instala sistemele de rachete HIMARS
Cătălin Podaru, director general Leviatan, proiectant general pentru proiecte de infrastructura pentru rachete, a explicat, pentru CaleaEuropeana.ro, rolul critic al asigurării infrastructurii necesare pentru operare și mentenanță în planificarea livrării acestor sisteme de rachete.
“Aplicarea strategiei de înzestrare are un rol foarte important în asigurarea capabilităților militare. Asigurarea la timp a livrării infrastructurii și a facilităților de depozitare și mentenanță pentru sistemele de rachete Himars și Patriot este esențială pentru operaționalizarea” acestor sisteme, a spus acesta, detaliind pașii necesari implementării acestor programe de achiziții.
Acești pași vizează înțelegerea cerințelor operaționale de funcționare operare și mentenanță ale sistemelor și definirea acestora între nota de fundamentare clară raportată la misiunile specifice ale fiecărei unități. Ca parte specifică, susține directorul general Leviatan, este necesară “o abordare foarte riguroasă și o înțelegere a tuturor cerințelor sistemelor implementate cu specificul lor de exploatare cât și o discuție în faza de culegere a datelor de temă cu ofițerii și personalul care face direct exploatarea pentru a înțelegere nevoile concrete”.
“O planificare riguroasă a etapelor constructive este esențială pentru atingerea obiectivelor de calitate”, au mai precizat ei, subliniind că acest tip de proiecte reprezintă un mijloc important în asigurarea implementarea strategiei și politicilor de apărare la termen cu un rol foarte important în asigurarea securității și stabilității naționale.
De asemenea, George Scutaru, director general al think tank-ului român New Strategy Center, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că “este vital ca Romania să mențină graficul stabilit pentru dotarea cu noi sisteme de luptă și să investească in continuare 2% din PIB pentru apărare”.
“Faptul că Romania dovedește predictibilitate și își asumă această investiție chiar și in condițiile economice dificile generate de pandemie, arată că noi înțelegem că apărarea colectivă este un efort comun și că nu poți cere solidaritate din partea altor state NATO daca tu nu investești în propria capacitate de descurajare și apărare”, a spus Scutaru, fost consilier prezidențial pentru securitate națională.
Procesul de înzestrare și modernizare a Armatei României este un efort continuu demarat încă din 2017, primul an în care România a alocat 2% PIB pentru bugetul apărării, și care se regăsește și în cele mai recente documente programatice privind securitatea națională, Strategia Națională de Apărare a Țării și Carta Albă a Apărării. De altfel, la prezentarea bilanțului primului său an de mandat, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a explicat că România își concentrează atenția pe programele deja demarate de înzestrare, precum și pe găsirea elementelor principale “prin care să putem să demarăm noi programe de înzestrare”.