Performanța Uniunii Europene în domeniul inovării a continuat să se îmbunătățească în 2026, scorul general al UE crescând cu 11,6 puncte procentuale față de 2019, potrivit ediției din 2026 a Tabloului de bord european privind inovarea (European Innovation Scoreboard – EIS), publicat de Comisia Europeană. România înregistrează progrese, însă rămâne ultima în clasamentul statelor membre, fiind încadrată în categoria „inovatorilor emergenți”.
Performanța Uniunii Europene a crescut cu 1,7 puncte procentuale față de anul trecut, după un avans de 0,5 puncte procentuale în perioada precedentă. Toate statele membre au înregistrat progrese, însă ritmul acestora diferă semnificativ de la o țară la alta.
Și în acest an, Suedia, Danemarca și Țările de Jos ocupă primele locuri în clasament și își păstrează statutul de „lideri în inovare”. Finlanda se menține pe locul al patrulea, iar Malta intră pentru prima dată în categoria „inovatorilor puternici”.
La nivel mondial, Coreea de Sud rămâne cel mai inovator competitor al Uniunii Europene, în timp ce China este economia care a înregistrat cea mai rapidă creștere a performanței în ultimii ani.
Potrivit profilului de țară publicat de Comisia Europeană, România obține un scor al inovării echivalent cu 41,8% din media UE, ocupând locul 27 din 27 între statele membre și locul 34 în raport cu statele UE și țările vecine analizate. Față de 2019, performanța României a crescut cu 8,2 puncte procentuale, iar față de 2025 cu 1,4 puncte procentuale, însă ritmul de recuperare rămâne inferior mediei europene.
Comisia clasifică România în categoria „Emerging Innovator” (inovator emergent), alături de state cu performanțe sub 70% din media Uniunii Europene. Potrivit raportului, performanța României rămâne sub media acestei categorii de state.
Printre punctele forte ale României se numără importurile de produse de înaltă tehnologie din afara Uniunii Europene, productivitatea emisiilor de CO₂ și accesul la internet de mare viteză. În schimb, principalele puncte slabe sunt nivelul redus al studiilor superioare în rândul populației, numărul foarte mic al IMM-urilor care introduc inovații în procesele de afaceri și mobilitatea redusă a personalului înalt calificat din cercetare și inovare.
Raportul arată că România continuă să aibă unul dintre cele mai slabe cadre pentru inovare din Uniunea Europeană, în pofida unor progrese în domeniul digitalizării, al atractivității sistemului de cercetare și al dezvoltării resurselor umane. Comisia evidențiază însă că aceste îmbunătățiri nu au fost suficiente pentru a reduce decalajele persistente în ceea ce privește competențele, ponderea absolvenților de studii superioare, capacitatea de cercetare și competențele digitale.
În ultimul an, cele mai importante progrese au fost înregistrate la utilizarea serviciilor de cloud computing, participarea adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor digitale. În schimb, cele mai mari reculuri au fost consemnate la vânzările generate de produse și servicii inovatoare, investițiile publice în cercetare-dezvoltare și cheltuielile pentru inovare raportate la numărul de angajați.
Tabloul de bord european privind inovarea evaluează anual performanța statelor membre, a țărilor vecine și a principalilor competitori globali pe baza a 32 de indicatori, care acoperă domenii precum educația, digitalizarea, investițiile în cercetare și dezvoltare, activitatea inovatoare a companiilor, brevetele, start-up-urile și impactul economic și social al inovării. Rezultatele sunt utilizate de Comisia Europeană pentru monitorizarea competitivității Uniunii și pentru fundamentarea unor inițiative precum Strategia europeană pentru start-up-uri și scale-up-uri, viitorul Act european privind inovarea și Actul privind Spațiul european de cercetare.
