Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va efectua o vizită oficială la Washington în perioada 8–12 aprilie 2026, în cadrul căreia va avea întâlniri la cel mai înalt nivel după diatribele liderului de la Casa Albă la adresa aliaților europeni și sondarea ideii de a retrage SUA din Alianța Nord-Atlantică și după ce șeful diplomației americane Marco Rubio a sugerat reexaminarea relațiilor cu aliații.
Potrivit unui comunicat al NATO, pe 8 aprilie, Mark Rutte se va întâlni cu președintele Statelor Unite, Donald J. Trump, precum și cu secretarul de stat, Marco Rubio, și cu secretarul apărării, Pete Hegseth.
Agenda vizitei include, de asemenea, participarea la un eveniment organizat de Ronald Reagan Presidential Foundation Institute. Pe 9 aprilie, secretarul general al NATO va susține un discurs și va lua parte la o discuție în cadrul acestui forum.
Vizita la Washington va continua cu participarea lui Mark Rutte la reuniunea Bilderberg, programată în perioada 10–12 aprilie.
Pentru Rutte, supranumit adesea „îmblânzitorul lui Trump”, întâlnirea va oferi probabil ocazia de a încerca să atenueze tensiunile din cadrul Alianței Nord-Atlantice, care sâmbătă 4 aprilie marchează 77 de ani de la înființare, cu privire la războiul din Iran.
Președintele SUA a lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de critici la adresa aliaților pentru că nu au contribuit la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care a fost practic blocată de Iran în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Cel mai recent, miercuri, Donald Trump a declarat că ia serios în calcul retragerea Statelor Unite din NATO, comparând din nou Alianța cu un „tigru de hârtie”.
„Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știut mereu că este un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta, de altfel”, a adăugat el, primind replici din partea premierului britanic Keir Starmer, a premierului polonez Donald Tusk și a Comisiei Europene.
O remarcă dură a venit și din partea președintelui francez Emmanuel Macron. „Dacă îți pui la îndoială angajamentul în fiecare zi, îi erodezi însăși substanța”, i-a transmis liderul de la Elysee omologului său american. Mai mult, președintele Franței a pledat pentru o „coaliție a independenților” pentru a face față „dominației” Chinei și „imprevizibilității” SUA.
În acest context, Parisul a afirmat că există o convergență franco-americană pentru un NATO „sub leadership european” după o întâlnire între ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, și ministra delegată franceză a armatei, Alice Rufo.
În același timp, generalul Keith Kellogg, fostul emisar al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, a invocat Articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord – care permite statelor membre să se retragă după un preaviz de un an – ca posibilă cale pentru schimbarea sau transformarea Alianței Nord-Atlantice.
„După ce prezentul tratat va fi în vigoare timp de 20 de ani, oricare parte poate să îl denunțe la un an după ce a transmis nota de denunțare Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa guvernele celorlalte părți în legătură cu depunerea fiecărei note de denunțare”, arată respectivul articol.
De asemenea, nemulțumirile Statelor Unite au în vedere și faptul că mai mulți aliați au refuzat să le sprijine, inclusiv prin întrebuințarea unor baze militare unde sunt staționați militari americane.
Nu este și cazul României. La București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării condus de președintele Nicușor Dan și Parlamentul au parcurs în aceeași zi solicitarea Statelor Unite de dislocare temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. După analiza din CSAT, Parlamentul a aprobat scrisoarea președintelui Nicușor Dan pentru dislocarea acestor echipamente și forțe.
Președintele SUA nu poate decide retragerea SUA din NATO fără aprobarea Congresului
O retragere a Statelor Unite din NATO nu poate fi însă decisă de președinte, după ce Congresul a adoptat mai multe acte legislative încă din primul mandat al republicanului la Casa Albă. Anul trecut, Congresul a inclus și în proiectul anual de lege privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) prevederi care să stopeze dezangajarea americană față de prezența sa militară în Europa și în NATO.
În 2023, Congresul SUA a adoptat, iar atunci președintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care interzice oricărui președinte american să suspende, să denunțe sau să retragă Statele Unite din tratatul care a stat la baza NATO, cu excepția cazului în care retragerea este susținută de o majoritate de două treimi în Senatul format din 100 de membri.
Legislația a fost introdusă ca amendament la Legea de autorizare a apărării naționale pentru 2024, un proiect legislativ anual de amploare care stabilește politica pentru Pentagon. Principalii inițiatori ai amendamentului au fost senatorul democrat Tim Kaine din Virginia și senatorul republican de atunci Marco Rubio din Florida.
Rubio, care în prezent este atât secretar de stat, cât și consilier pentru securitate națională în administrația Donald Trump, a declarat marți că Washingtonul va trebui să își reanalizeze relațiile cu NATO după războiul din Iran, care a început pe 28 februarie cu lovituri aeriene americane și israeliene.
