Comisia Europeană estimează în previziunile economice de toamnă că PIB-ul real al României ar urma să înregistreze o creștere modestă, până la 0,7% în 2025, de la 0,9% în 2024, și până la 1,1% în 2026, întrucât „consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației”.
Instituția europeană a prezentat previziunile economie de toamnă, în care face o radiografie generală, la nivel economiei europene, și o analiză națională, pentru fiecare țară.
Creștere modestă pe fondul unei consolidări fiscale semnificative
Comisia Europeană arată că „incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii va reduce și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă”.
Instituția europeană preconizează că „o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile robuste vor susține economia”.
În 2026, se așteaptă ca efectul deplin al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea impozitelor, combinat cu inflația încă ridicată, să conducă la o ușoară contracție a consumului privat, precum și o scădere suplimentară a consumului public, arată raportul de țară.
Cu toate acestea, precizează Comisia Europeană, se așteaptă o accelerare semnificativă a formării brute de capital fix, pe fondul îmbunătățirii încrederii mediului de afaceri și al finalizării investițiilor în cadrul programului de refinanțare cu dobândă redusă (PNRR)”.
„Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile vor continua tendința pozitivă, pe fondul încetinirii în continuare a creșterii salariilor, ceea ce va contribui pozitiv la creșterea exporturilor nete. În ansamblu, PIB-ul real ar trebui să crească cu 1,1 % în 2026. În 2027, se preconizează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, ceea ce va sprijini relansarea investițiilor private și a consumului. În pofida încheierii PNRR, formarea brută de capital fix ar trebui să se mențină la un nivel bun, România utilizând într-o mai mare măsură fondurile de coeziune. Per ansamblu, se preconizează că economia va crește cu 2,1 %. Se estimează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6 % din PIB în 2027. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare integrală a tuturor investițiilor din PNRR rămâne o provocare, alături de incertitudinea privind comerțul internațional”, mai spune Comisia Europeană.
Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026
După ce inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 5,8 % în 2024, creșterile de prețuri s-au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025, constată Comisia Europeană, care arată și cauzele: eliminarea în iulie a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6 % în septembrie.
„Se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 6,7 % în 2025, înainte de a scădea sub 6 % în 2026, în conformitate cu consumul privat redus și efectele de bază puternic dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale în martie 2026 va încetini probabil procesul de dezinflație. În mod similar, intrarea în vigoare a ETS2, dacă nu va fi amânată, se preconizează că va alimenta presiunile inflaționiste în 2027 și va amâna revenirea inflației IAPC la nivelul țintei băncii centrale (2,5 +/-1 pp) până la sfârșitul anului”, apreciază Comisia Europeană.
Deficitul public va scădea treptat
După ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, în principal ca urmare a creșterii rapide a cheltuielilor, Comisia Europeană preconizează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027.
„Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală începând cu sfârșitul anului 2024. În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3 % din PIB. În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care includ creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, lărgirea bazei de contribuții la asigurările de sănătate, creșterea accizelor și o cotă mai mare a impozitului pe dividende) și prelungirea înghețării nominale a salariilor și pensiilor până în 2026. În septembrie, parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente a proprietăților rezidențiale și a taxelor de mediu”, mai arată instituția europeană.
Comisia Europeană estimează că „politica fiscală va fi restrictivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027”, în vreme ce „cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6 % din PIB în 2024 la 2,0 % din PIB în 2027”.
În ceea ce privește economia europeană, Comisia Europeană arată că creșterea economică din primele trei trimestre ale anului 2025 a depășit așteptările.
Deși performanța puternică a fost inițial determinată de o creștere bruscă a exporturilor în anticiparea majorării tarifelor, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru.
Privind în perspectivă, Bruxelles-ul preconizează că activitatea economică va continua să se extindă într-un ritm moderat pe parcursul perioadei de prognoză, în ciuda unui mediu extern dificil.
Prognoza de toamnă din acest an prevede o creștere a PIB-ului real cu 1,4 % în UE în 2025 și 2026, urcând la 1,5 % în 2027.
Comisia Europeană preconizează că zona euro va urma aceeași tendință, PIB-ul real urmând să crească cu 1,3 % în 2025, cu 1,2 % în 2026 și cu 1,4 % în 2027.
De asemenea, instituția europeană anticipează că inflația în zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1 % în 2025 și situându-se în jurul valorii de 2 % pe parcursul perioadei de prognoză.
În UE, inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2 % în 2027.
