Franța și Germania au semnat miercuri un acord privind politica spațială și microlansatoarele, care ”va acorda (rachetei) Ariane 6 un viitor instituțional și comercial”, a precizat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Parisul şi Berlinul, principalii contribuitori ai Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), au convenit astfel ”să asigure viitorul acestui mare proiect european printr-o finanţare complementară”, a subliniat la rândul său omologul german Peter Altmaier, în cadrul unei conferinţe de presă comune a celor doi miniştri la Paris.
🔴 DIRECT | Point presse conjoint de @BrunoLeMaire et @peteraltmaier à l’issue de leur réunion de travail à Bercy ⤵️ https://t.co/MGX7qrOB8J
— Ministère Économie, Finances, Relance (@Economie_Gouv) July 21, 2021
Ministrul francez al Economiei a descris acest acord ca fiind un ”rezultat major” în munca actuală depusă de cele două țări de la impulsul dat în vara lui 2020 prin întâlnirea între preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, şi cancelarul german Angela Merkel.
La sfârşitul lunii octombrie, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a anunţat o nouă amânare, pentru al doilea trimestru din 2022, a lansării inaugurale a rachetei Ariane 6, din cauza unor dificultăţi tehnice, agravate de consecinţele crizei de COVID-19.
Acordul va fi discutat ”în următoarele săptămâni” cu partenerii europeni ai celor două țări în cadrul ESA, cu precădere cu Italia.
”El va deschide perspective comerciale pentru Ariane 6″ şi va garanta “cooperarea privind microlansatoarele”, a explicat ministrul francez.
”Acest acord afirmă preferinţa europeană în materie de lansare a sateliţilor şi evită un război al lansatoarelor grele între naţiunile europene. Consider, prin urmare, că este un acord excelent (…) care ne face să avansăm pe calea independenţei strategice în materie spaţială”, a completat acesta.
La rândul său, Peter Altmaier a subliniat interesul tot mai mare pentru Spaţiu şi diferiţii actori implicaţi: China, SUA, dar şi companii precum Falcon X a lui Elon Musk.
”SUA și China nu vor înceta să investească în spațiu, au identificat acest lucru ca fiind un element strategic”, a precizat Aschbacher, punctând că Europa are nevoie de un plan clar de investiții pentru proiecte spațiale, care să fie comprehensive, de la dezvoltarea de lansatoare de rachete reutilizabile la planuri pentru o rețea de sateliți de comunicații securizate, promovate de Comisia Europeană, și potențiale noi misiuni pe Lună și Marte.
”Europa trebuie să conștientizeze că, dacă nu investim, vom fi lăsați pe dinafară. Europa are expertiza – în mod clar – dar a ratat oportunitatea. Aș vrea ca politicienii să înțeleagă acest lucru – și câți bani sunt necesari pentru a face acest lucru să se întâmple”, a mai semnalat directorul general al ESA care a anunțat că agenția, ce adună sub umbrela sa 22 de state, marea majoritate membre UE, va convoca un summit pentru a decide asupra unui răspuns politic detaliat la investițiile tot mai mari ale SUA și Chinei în proiecte spațiale.
În luna februarie a acestui an, Statele Unite au reușit să plaseze cu succes roverul Perseverance, construit de NASA, pe suprafața planetei Marte. Cel mai complex laborator științific trimis până acum pe ”Planeta Roșie” și printre misiuni inclusiv ”producerea” de oxigen, obiectiv atins în luna aprilie a acestui an.
Mai mare şi dotat cu mai multe instrumente decât celelalte patru rovere care au ajuns înaintea lui pe Marte (Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity), Perseverance a fost trimis să elucideze misterul cu privire la existenţa vieţii pe Planeta Roşie.
În luna mai a acestui an, China s-a alăturat Statelor Unite pe lista singurelor ţări din lume care au plasat cu succes rovere pe Marte.
Roverul Zhurong, cu o greutate de 240 de kilograme, echipat cu şase instrumente ştiinţifice, inclusiv o cameră topografică de înaltă rezoluţie, va studia scoarţa şi atmosfera planetei Marte.
Alimentat cu energie solară, Zhurong va căuta, de asemenea, urme ale unor prezumtive forme de viaţă, inclusiv depozite de apă şi de gheaţă aflate sub scoarţa marţiană, folosind un radar performant în cadrul unei misiuni de 90 de zile, al cărei obiectiv este acela de a explora suprafaţa planetei Marte.
