Grecia va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani, în ”cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate ale țării”, a anunțat miercuri premierul Kyriakos Mitsotakis în parlament, informează Politico Europe.
Noua strategie de apărare a țării se bazează pe doi piloni-cheie: integrarea tehnologiilor avansate de apărare și participarea activă a industriei grecești de apărare la toate programele de înarmare.
”Lumea se schimbă într-un ritm neașteptat. Ne confruntăm acum cu un alt tip de război decât cel cu care am fost obișnuiți – cel puțin tipul pentru care au fost pregătite forțele noastre armate”, a declarat Mitsotakis.
Noul plan își propune să modernizeze forțele armate ale Greciei, în contextul în care țara iese dintr-o criză financiară de un deceniu și încearcă să țină pasul cu progresele în domeniul apărării ale vecinului și rivalului său istoric, Turcia.
Planul vine pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra aliaților din NATO pentru a cheltui mai mult pentru apărare. Grecia cheltuiește deja mai mult de 3% din PIB pentru armata sa, mai mult decât dublu față de media UE.
Mitsotakis a criticat abordarea Europei privind apărarea în ultimele decenii, susținând că ”Europa a fost naivă din punct de vedere geopolitic” și ”nu a reușit să înțeleagă contextele geopolitice”. Continentul se străduiește să descurajeze provocarea reprezentată de Rusia și să sprijine Ucraina pe fondul temerilor legate de posibila reajustare a politicii externe americane de către Trump.
”În 2017, președintele de atunci și actualul președinte al SUA, în modul său particular de exprimare, a spus un mare adevăr: că, după căderea Zidului (Berlinului) și prăbușirea socialismului, Europa și-a cedat obligațiile de apărare Statelor Unite, fără ca UE să își îndeplinească obligațiile față de NATO”, a spus el.
”Europa nu poate pretinde astăzi și spune în această junglă că este un erbivor în mijlocul carnivorelor”, a continuat premierul grec.
Achizițiile de armament ale Greciei, care se vor întinde până în 2036, vor pune un accent puternic pe domeniul cibernetic și vor include vehicule fără pilot, muniții de urmărire, drone, un satelit de comunicații, precum și un dom de apărare antirachetă, antiaeriană și antidronă denumit ”Scutul lui Ahile”.
Mitsotakis a mai spus că rolul critic al industriei de armament grecești în viitoarele programe de înarmare reprezintă ”o condiție nenegociabilă pentru orice investiție majoră în apărare”.
Pentru a permite cheltuieli mai mari, Comisia Europeană a declarat că va invoca clauza de exceptare națională a UE, care prevede ca investițiile militare să nu fie luate în considerare în mecanismul punitiv al blocului pentru țările care încalcă limitele de cheltuieli ale UE.
Mitsotakis a numit-o o inițiativă importantă care oferă flexibilitate bugetară, dar a spus că măsura nu pune capăt oricărei nevoi de constrângere.
”Judecătorul final sunt piețele și sustenabilitatea datoriei noastre. Flexibilitatea trebuie utilizată cu moderație pentru a nu deraia de pe calea noastră”, a spus el.
Guvernul Greciei a sprijinit până în prezent programul de apărare al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și nu este implicat activ în grupul de alte țări din Europa de Sud care încearcă să crească cheltuielile militare pe bază de subvenții, în loc de împrumuturi, pentru a evita creșterea poverii datoriilor lor.
Mitsotakis a declarat că UE ar trebui să discute în cele din urmă despre crearea unui fond care să se concentreze pe finanțarea proiectelor de interes european comun, cum ar fi crearea unui scut european antirachetă.
Săptămâna trecută, Grecia a anunțat prima majorare salarială pentru forțele sale armate din ultimii 14 ani, o măsură menită să atragă tinere talente în rândurile sale.
Dar reforma a fost întâmpinată cu controverse în cadrul partidului de guvernământ Noua Democrație, parlamentarii și miniștrii revoltându-se și cerând ca majorările salariale să fie extinse și la alte categorii de personal în uniformă. Mitsotakis a declarat că noi creșteri vor fi anunțate în septembrie, dar a adăugat că flexibilitatea fiscală nu ar trebui să conducă și nu va conduce la excese.
