Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.

Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.

„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.

De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.

„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.

Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.

„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.

În perioada 16-18 mai, a avut loc la Bruxelles a treia și ultima sesiune a Panelului cetățenilor europeni privind noul buget pe termen lung al UE. Pentru prima dată, un grup de 150 de cetățeni selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre ale UE și-au prezentat ideile pentru un buget UE pe termen lung durabil și flexibil, informează un comunicat oficial al Executivului European. 

Au fost discutate care sunt prioritățile și acțiunile care aduc cea mai mare valoare adăugată europenilor prin intermediul bugetului UE.

Paneliștii au convenit asupra unui set final de 22 de recomandări adresate Comisiei Europene, precum și asupra a 11 recomandări orientative care funcționează ca principii-cheie pentru a ghida comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică-Piotr Serafin:

Recomandările finale încurajează noul buget european să se concentreze pe:

1. Asigurarea protecției mediului și a succesului economic în același timp.
2. Protejarea naturii și a resurselor naturale prin educație ecologică și alte măsuri.
3. Reducerea disparităților regionale prin extinderea infrastructurilor și serviciilor esențiale.
4. Combaterea exodului rural prin educație, locuri de muncă și locuințe.
5. Includerea semnificativă și durabilă a migranților și refugiaților pentru o Europă mai puternică.
6. Sprijin bugetar pentru accesul egal la asistență medicală, producția de medicamente și îngrijirea transfrontalieră în UE.
7. Sprijinirea sănătății mintale pentru toate grupele de vârstă prin acțiuni integrate din bugetul UE.
8. O UE puternică și sigură împotriva amenințărilor digitale.
9. O UE mai independentă în domeniul apărării.
10. Asigurarea faptului că toți tinerii au posibilitatea de a intra pe piața muncii în condiții de muncă echitabile și decente.
11. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a start-up-urilor.
12. Consolidarea sistemului alimentar prin sporirea sustenabilității marilor companii alimentare și sprijinirea micilor producători.
13. Abilitarea oamenilor în utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a IA.
14. Suveranitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale.
15. Promovarea unei educații incluzive și de înaltă calitate pentru toți prin intermediul unui sprijin specific din partea UE.
16. Promovarea unei identități europene comune prin educație și sensibilizare.
17. Simplificarea, armonizarea și digitalizarea procedurilor administrative în toate statele membre.
18. Crearea unor legături mai puternice între cetățeni și UE pentru un viitor mai bun.
19. Dezvoltarea energiei regenerabile pentru a ne asigura suveranitatea energetică.
20. Forța strategică: Răspunsul industrial al Europei la perturbările globale.
21. Consolidarea alinierii diplomatice a UE prin intermediul valorilor comune.
22. Contribuțiile colectate atât în cadrul panelului, cât și în cadrul platformei de implicare a cetățenilor care îl însoțește vor fi incluse în propunerea pentru următorul cadru financiar multianual, ca anexă la propunerea legislativă.

Ca atare, ele vor fi luate în considerare de Colegiul comisarilor și, în cele din urmă, de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în timpul negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual.

Recomandările vor fi disponibile publicului pe platforma de implicare a cetățenilor.

În sprijinul priorității președintelui Ursula von der Leyen de a ne proteja democrația, de a ne susține valorile, Panourile cetățenilor europeni și instrumentele online de implicare a cetățenilor au fost integrate ca o caracteristică obișnuită a vieții democratice din UE. Aceste grupuri oferă cetățenilor o voce în procesul de elaborare a politicilor UE. După cum a afirmat președintele von der Leyen în discursul său din cadrul Conferinței bugetare anuale de astăzi, fiecare teritoriu are un set unic de circumstanțe și știe cel mai bine cum să le abordeze. Așadar, trebuie să ne ascultăm regiunile.

În ceea ce privește funcționarea panelurilor, cetățenii lucrează împreună în grupuri mici de 10-15 persoane, dar și în plen cu restul participanților. O echipă de facilitare oferă sprijin, alături de un comitet de experți care oferă contribuții suplimentare atunci când este necesar. Pe baza discuțiilor, cetățenii fac recomandări pe care Comisia Europeană trebuie să le ia în considerare la definirea politicilor și inițiativelor.

Platforma de implicare a cetățenilor este o parte esențială a unui nou ecosistem de implicare a cetățenilor, îndeplinind un angajament din comunicarea de monitorizare a Conferinței privind viitorul Europei.

Grupurile de cetățeni și dezbaterile online fac parte dintr-un efort mai amplu al Comisiei Europene de a se angaja într-un dialog cu cetățenii cu privire la viitorul bugetului UE, înainte de a propune un nou cadru financiar multianual care să se concentreze mai mult asupra priorităților UE, să fie mai simplu în ceea ce privește modul de funcționare și să aibă un impact mai mare prin mobilizarea sporită a finanțării naționale, private și instituționale. Lucrările grupului și ale platformei sunt, de asemenea, urmarea directă a priorității politice 2024-2029 „Să realizăm împreună și să ne pregătim uniunea pentru viitor”, care a solicitat un nou buget adaptat ambițiilor noastre.

Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:

Măsuri de anticircumvenție

UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.

Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.

În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.

Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).

Listații suplimentare

Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.

Măsuri comerciale

Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:

• precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
• piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.

Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.

„Scutirea de SAKHALIN”

Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.

Impactul sancțiunilor 

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.

Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.

În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.

Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război. 

UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.