Connect with us

COMISIA EUROPEANA

La 15 ani de la aderarea la UE, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar în calea aderării la spațiul Schengen

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.

Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, este specificat în cel mai recent raport dat publicității marți, la Strasbourg.

Așadar, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

Comisia Europeană a apreciat că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției

Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.

În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.


Știre inițială:

Colegiul Comisiei Europene s-a reunit marți, la Strasbourg, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European, iar pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, printre altele, raportul MCV pentru România.

Potrivit unor surse europene citate de CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană va recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România, dar monitorizarea va continua prin mecanismul privind statul de drept lansat în 2020, care este unul general, cuprinde toate statele membre și prevede ca sancțiuni suspendarea fondurilor europene pentru statele care încalcă valorile statului de drept.

Mai mult, recomandarea Comisiei va merge către Parlament și Consiliu pentru a fi decisă ridicarea efectivă a MCV pentru România. În acest context, la reuniunea Consiliului UE pe domeniul justiție și afaceri interne (JAI) din 8-9 decembrie ar putea fi incluse pe ordinea de zi atât propunerea de aderare a României la spațiul de liberă circulație Schengen, cât și ridicarea MCV pentru România.

Comisia Europeană a publicat, la 8 iunie 2021, cel mai recent raport MCV privind România. “Raportul adoptat face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmitea executivul european cu privire la raportul precedent.

La finalul vizitei efectuate în luna octombrie la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă declara că sunt “perspective pozitive” astfel încât României să-i fie ridicat MCV, mai ales că tema a fost abordată de oficialul român cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar din delegație a făcut parte și ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Mai mult, recomandarea pentru ridicarea MCV vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscute drept „Legile Justiției” și reprezentând un angajament asumat prin PNRR și un obiectiv important în ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)

România, în primele rapoarte privind statul de drept din istoria UE

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În raportul din 2021, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a situației generale privind statul de drept în România, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

În ultimul raport privind statul de drept, Comisia Europeană subliniază că “MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, cerând, în același timp “revizuirea legilor justiției să consolideze garanțiile sistemului judiciar”.

Context

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum și așa cum a subliniat Consiliul și a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări specifice a căror punere în aplicare ar fi fost suficientă pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea acestor recomandări într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze în mod clar progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor, avertizând cu privire la riscul redeschiderii unor chestiuni pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase închise. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat că situația evoluase într-un mod care anulase progresele realizate sau pusese sub semnul întrebării ireversibilitatea acestor progrese și că trebuiau formulate recomandări suplimentare. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. În raportul din octombrie 2019 a fost salutată intenția noului guvern român de a redefini abordarea, dar s-a exprimat regretul cu privire la faptul că România nu a pus în aplicare toate recomandările.

La 22 octombrie 2019, raportul MCV pentru România arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”.

Raportul adoptat marți face un bilanț al măsurilor luate de România începând din iunie 2021, de la ultimul raport MCV, și se bazează pe dialogul continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Trebuie să începem să lucrăm la ”viitorul arhitecturii europene de securitate”, în toate dimensiunile sale și cu toată viteza și voința politică necesare pentru că adevărul este că nu am trăit cu conflictul doar din 2022, ci amenințările la adresa securității noastre, a prosperității noastre și a modului nostru de viață vin sub multe forme, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei dezbateri organizate de Parlamentul European cu privire la consolidarea apărării europene.

”În ultimii ani, multe iluzii europene au fost spulberate. Iluzia că pacea este permanentă. Iluzia că prosperitatea economică ar putea conta mai mult pentru Putin decât distrugerea unei Ucraine libere și democratice. Iluzia că Europa, de una singură, făcea suficient în materie de securitate – fie ea economică sau militară, convențională sau cibernetică. Când ne uităm în jurul nostru, este clar că nu mai este loc pentru alte iluzii. Putin a folosit dividendele păcii pentru a-și pregăti războiul. Ca urmare, lumea este la fel de periculoasă cum a fost de generații întregi. Războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se află acum în al treilea an și este mai consolidat și mai intens ca niciodată”, a semnalat von der Leyen într-o evaluare pragmatică, tranșantă și obiectivă a mediului geopolitic volatil cauzat de o ”ligă” a autoritarismelor în ascensiune care reclamă ca Uniunea Europeană să se trezească ”de urgență”. 

Citiți și: Așteptată să candideze la un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen este “foarte favorabilă” numirii unui comisar european pentru apărare

Chiar dacă ultimii ani au risipit unele iluzii europene, aceștia au spulberat și unele iluzii despre Europa, a mai spus președinta Comisiei Europene.

”Că unitatea noastră nu ar rezista în fața unui război pe continentul nostru. Sau că regulile și diviziunile noastre ne-ar împiedica să oferim un sprijin financiar, militar și politic masiv. În ultimii doi ani, Europa a arătat că va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Și am arătat, de asemenea, că o Europă mai suverană nu este doar o iluzie”, a arătat oficialul european.

Ea a ținut să clarifice că ”suveranitatea europeană va face ca parteneriatele noastre să fie mai puternice”, dar că ”ea nu va afecta niciodată importanța și necesitatea alianței noastre NATO” pentru că o Europa ”mai suverană, în special în ceea ce privește apărarea, este vitală pentru consolidarea NATO”.

În esența sa, suveranitatea europeană înseamnă să ne asumăm noi înșine responsabilitatea pentru ceea ce este vital, și chiar existențial, pentru noi. Este vorba despre capacitatea și dorința noastră de a ne apăra singuri interesele și valorile. Este ceea ce au convenit liderii prin Agenda de la Versailles, imediat după începerea războiului, pentru a reduce dependențele noastre strategice în domenii critice precum energia, tehnologiile-cheie, capacitățile economice și, bineînțeles, apărarea”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a listat o serie dintre progresele înregistrate de UE și țările membre, printre care creșterea bugetului pentru apărare, Facilitatea europeană pentru pace, Fondul european de apărare sau creșterea capacităților industriale și de producție în domeniul apărării.

”Toate aceste progrese arată că Europa a început să înțeleagă urgența și amploarea provocării care ne așteaptă. Dar mai sunt multe de făcut. Și trebuie să ne mișcăm rapid. Poate că amenințarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Riscurile războiului nu ar trebui să fie amplificate, dar ar trebui să fim pregătiți pentru ele. Iar acest lucru începe cu nevoia urgentă de a reconstrui, reface și moderniza forțele armate ale statelor membre. În acest sens, Europa ar trebui să se străduiască să dezvolte și să fabrice următoarea generație de capacități operaționale pentru câștigarea bătăliei și să se asigure că dispune de o cantitate suficientă de material și de superioritatea tehnologică de care am putea avea nevoie în viitor. Acest lucru înseamnă să ne stimulăm capacitatea industrială de apărare în următorii cinci ani”, consideră Ursula von der Leyen.

În viziunea sa, în ”centrul acestui demers trebuie să se afle un principiu simplu: Europa trebuie să cheltuiască mai mult, să cheltuiască mai bine, să cheltuiască european”, a mai spus președinta Comisiei Europene, care a anunțat că va veni săptămânile următoare cu prima strategie europeană de apărare industrială, unul dintre obiectivele centrale ale strategiei și ale Programului european de investiții în domeniul apărării, care va fi însoțit de aceasta, fiind acela de a acorda prioritate achizițiilor comune în domeniul apărării.

Ursula von der Leyen este conștientă că ”nu va fi ușor să facem acest pas împreună în apărare”.

”Va necesita decizii îndrăznețe și curaj politic. Și va necesita, mai presus de toate, o nouă mentalitate europeană în domeniul apărării, atât din partea instituțiilor, cât și a industriei și a investitorilor. De aceea, sunt foarte încântată de cuvintele președintelui Calviño, care a afirmat că BEI este pregătită să facă mai mult pentru a contribui la proiecte comune care să stimuleze industria europeană de apărare. Și fac apel la statele membre să aprobe această propunere. Industria de apărare din Europa are nevoie de acces la capital”, a conchis oficialul european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

Published

on

© European Union, 2017

Comisia Europeană a propus o strategie cuprinzătoare pentru a avansa către o poziție de lider industrial în UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie generică esențială și extrem de relevantă pentru tranziția ecologică și digitală.

Comunicarea privind materialele avansate pentru o poziție de lider industrial prezintă măsuri concrete care să permită alinierea priorităților de cercetare și inovare și a investițiilor în UE, asigurând poziția de lider european în această tehnologie-cheie.

”Competitivitatea UE se bazează pe avantajul nostru tehnologic și pe aprovizionarea constantă cu materiale avansate pentru tranziția noastră ecologică și digitală. Trebuie să sprijinim dezvoltarea acestor materiale și să le utilizăm în mod eficient și durabil. După ce am ascultat părțile interesate din industrie și autoritățile naționale, propunem o cale de urmat care este benefică pentru reziliența noastră economică pe termen lung”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv însărcinat cu adaptarea Europei la era digitală.

Potrivit unui comunicat al executivului european, această inițiativă, așteptată cu nerăbdare de statele membre și de industrie, reprezintă primul pas către o abordare europeană comună în domeniul materialelor avansate, punând bazele unor acțiuni ulterioare.

Materialele avansate sunt materiale proiectate în mod intenționat pentru a avea performanțe superioare sau funcții speciale, care pot fi dezvoltate cu o viteză fără precedent datorită cunoștințelor științifice și a puterii de calcul actuale.

Acestea sunt fundamentale, de exemplu, pentru inovare în domeniul energiei, al electronicii, al construcțiilor și al mobilității și, prin urmare, sunt esențiale pentru tranziția ecologică și digitală. Se preconizează că prima listă de domenii de cercetare va fi extinsă în timp, în dialog cu Consiliul pentru tehnologie care urmează să fie înființat.

Se preconizează că cererea de materiale avansate va crește semnificativ în anii următori, de exemplu pentru producția de energie regenerabilă, baterii, clădiri cu emisii zero, semiconductori, medicamente și dispozitive medicale, sateliți, lansatoare spațiale, avioane sau pentru alte aplicații cu dublă utilizare, precum și pentru echipamente de apărare.

Strategia are ca scop consolidarea competitivității pe termen lung a UE prin asigurarea faptului că Uniunea rămâne în fruntea noilor tehnologii în domeniul materialelor, sprijinind capacitățile de dezvoltare, testare și implementare.

Acțiunile vor consolida, de asemenea, autonomia strategică deschisă și securitatea economică a UE prin reducerea dependenței de materiale critice prin înlocuirea acestora sau prin sprijinirea reciclării și reutilizării lor.

Comunicarea propune acțiuni structurate pe cinci piloni principali, care urmează să fie puse în aplicare împreună cu statele membre ale UE, actorii din industrie și alte părți-cheie interesate:

  • Consolidarea ecosistemului european de cercetare și inovare în domeniul materialelor avansate.
  • Introducerea rapidă pe piață a materialelor inovatoare. Aceasta include dezvoltarea unei “comunități a materialelor”, o infrastructură digitală europeană pentru cercetarea și inovarea în domeniul materialelor avansate. Aceasta va accelera în mod semnificativ proiectarea, dezvoltarea și testarea de noi materiale avansate într-un mediu controlat, utilizând, de asemenea, inteligența artificială.
  • Creșterea investițiilor de capital și a accesului la finanțare. Ca parte a acestui pachet de acțiuni, UE va institui un nou parteneriat cu industria în cadrul programului Orizont Europa, care vizează investiții de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027, dintre care cel puțin 250 de milioane de euro vor proveni din surse private.
  • Promovarea producției și utilizării materialelor avansate. Aceasta include achiziții publice pentru inovare, stabilirea de standarde și lansarea unei Academii de materiale avansate împreună cu Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru a se asigura că forța de muncă europeană dispune de competențele necesare.
  • Crearea unui consiliu tehnologic pentru materiale avansate care să ofere consultanță cu privire la coordonarea acestei inițiative cu statele membre, țările asociate la Orizont Europa și industria.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă ca statele membre să continue să economisească gaze pentru a asigura aprovizionarea și a stabiliza piețele

Published

on

© European Union, 2012

Comisia Europeană recomandă ca statele membre să continue să economisească gaze pentru a asigura aprovizionarea și a stabiliza piețele, dar și pentru a contribui la obiectivul eliminării combustibililor fosili din Rusia în UE, potrivit unui comunicat.

Economiile de gaze realizate de întreprinderile și cetățenii din întreaga UE au avut o contribuție importantă la soluționarea crizei energetice, stimulată de invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu doi ani. În mod colectiv, UE a redus cererea de gaz cu 18% între august 2022 și decembrie 2023, economisind aproximativ 101 miliarde de metri cubi de gaz. Aceste eforturi depășesc cu mult obiectivul de economisire de 15 %, care a fost convenit în cadrul legislației de urgență adoptate în vara anului 2022, și au fost esențiale pentru a menține aprovizionarea stabilă, a stabiliza piețele energetice din UE și a da dovadă de solidaritate cu Ucraina.

Având în vedere că legislația de urgență urmează să expire la 31 martie, iar situația este mai stabilă decât a fost în ultimii doi ani, Comisia propune acum adoptarea unei recomandări a Consiliului privind continuarea măsurilor de reducere a cererii de gaze. Această recomandare, care ar trebui să fie adoptată de Consiliu, încurajează statele membre să continue să ia măsuri voluntare pentru a menține o reducere colectivă a cererii de gaze de 15%, în comparație cu cererea medie între aprilie 2017 și martie 2022. Propunerea va fi discutată de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de miniștrii energiei din UE în cadrul Consiliului Energie de luni, 4 martie.

Datorită gamei variate de măsuri de urgență puse în aplicare de la invazia Rusiei în Ucraina, perspectivele energetice ale UE s-au îmbunătățit: aprovizionarea este mai diversificată, au fost instalate mai multe capacități de energie regenerabilă și au fost realizate economii impresionante de energie, stocurile de gaz fiind acum la un nivel mai sănătos. Acest lucru a servit la scăderea și stabilizarea prețurilor în întreaga Europă. Cu toate acestea, având în vedere persistența tensiunilor geopolitice, piețele globale de gaze naturale tensionate și obiectivul UE de a elimina complet combustibilii fosili ruși, este încă necesară continuarea economiilor de energie. Continuarea economiilor de gaze va contribui la susținerea și îmbunătățirea stabilității actuale a pieței, inclusiv prin facilitarea reumplerii depozitelor de gaze în primăvară și vară. De asemenea, acestea ar sprijini eforturile de decarbonizare ale UE.

Recomandarea de astăzi se bazează pe concluziile unui raport de revizuire a Regulamentului privind reducerea cererii de gaze și pe cel de-al doilea raport privind Regulamentul UE privind stocarea gazelor. Pe lângă garantarea securității aprovizionării, ambele măsuri au contribuit la stabilizarea prețurilor la energie, aducând beneficii competitivității economiei UE și reducând facturile cetățenilor față de vârfurile înregistrate în august 2022, după invazia rusă.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO

ROMÂNIA36 mins ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN57 mins ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.58 mins ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS2 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA3 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO7 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending