COMISIA EUROPEANA
La 15 ani de la aderarea la UE, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar în calea aderării la spațiul Schengen
Published
1 year agoon
La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.
”Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, este specificat în cel mai recent raport dat publicității marți, la Strasbourg.
Așadar, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
Comisia Europeană a apreciat că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției
Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.
În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.
În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.
Știre inițială:
Colegiul Comisiei Europene s-a reunit marți, la Strasbourg, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European, iar pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, printre altele, raportul MCV pentru România.
The College of the @EU_Commission will discuss at its weekly meeting today the following:
➡️European semester – autumn package
➡️Cooperation and verification mechanism report for Romania
➡️Energy: market correction mechanism pic.twitter.com/iVmr8t09Hw
— Dana Spinant (@DanaSpinant) November 22, 2022
Potrivit unor surse europene citate de CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană va recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România, dar monitorizarea va continua prin mecanismul privind statul de drept lansat în 2020, care este unul general, cuprinde toate statele membre și prevede ca sancțiuni suspendarea fondurilor europene pentru statele care încalcă valorile statului de drept.
Mai mult, recomandarea Comisiei va merge către Parlament și Consiliu pentru a fi decisă ridicarea efectivă a MCV pentru România. În acest context, la reuniunea Consiliului UE pe domeniul justiție și afaceri interne (JAI) din 8-9 decembrie ar putea fi incluse pe ordinea de zi atât propunerea de aderare a României la spațiul de liberă circulație Schengen, cât și ridicarea MCV pentru România.
Comisia Europeană a publicat, la 8 iunie 2021, cel mai recent raport MCV privind România. “Raportul adoptat face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmitea executivul european cu privire la raportul precedent.
La finalul vizitei efectuate în luna octombrie la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă declara că sunt “perspective pozitive” astfel încât României să-i fie ridicat MCV, mai ales că tema a fost abordată de oficialul român cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar din delegație a făcut parte și ministrul justiției Cătălin Predoiu.
Mai mult, recomandarea pentru ridicarea MCV vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscute drept „Legile Justiției” și reprezentând un angajament asumat prin PNRR și un obiectiv important în ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)
România, în primele rapoarte privind statul de drept din istoria UE
La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.
În raportul din 2021, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a situației generale privind statul de drept în România, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.
În ultimul raport privind statul de drept, Comisia Europeană subliniază că “MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, cerând, în același timp “revizuirea legilor justiției să consolideze garanțiile sistemului judiciar”.
Context
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum și așa cum a subliniat Consiliul și a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.
În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări specifice a căror punere în aplicare ar fi fost suficientă pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea acestor recomandări într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze în mod clar progresele realizate.
Între timp, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor, avertizând cu privire la riscul redeschiderii unor chestiuni pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase închise. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat că situația evoluase într-un mod care anulase progresele realizate sau pusese sub semnul întrebării ireversibilitatea acestor progrese și că trebuiau formulate recomandări suplimentare. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. În raportul din octombrie 2019 a fost salutată intenția noului guvern român de a redefini abordarea, dar s-a exprimat regretul cu privire la faptul că România nu a pus în aplicare toate recomandările.
La 22 octombrie 2019, raportul MCV pentru România arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”.
Raportul adoptat marți face un bilanț al măsurilor luate de România începând din iunie 2021, de la ultimul raport MCV, și se bazează pe dialogul continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
SUA condamnă declarațiile lui Medvedev despre România și tezaurul sechestrat: Este ca și cum spiritul eliberatorilor “Davai ceas” este viu și prezent
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
COMISIA EUROPEANA
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Published
1 day agoon
March 17, 2024Însoțită de o cohortă de lideri europeni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit duminică, la Cairo, cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi un parteneriat strategic cuprinzător între Uniunea Europeană și Egipt care vizează relațiile politice, creșterea economică, investițiile, securitatea și migrația și care cuprinde și o finanțare și investiții de 7,4 miliarde de euro din partea UE.
În contextul alegerilor paneuropene din iunie, von der Leyen a fost însoțită la Cairo de liderii Italiei, Greciei, Belgiei, Austriei și Ciprului pentru a semna acest acord, inclusiv din perspectiva migrației, notează Politico Europe, precizând că aceste este cel mai recent dintr-o serie de acorduri menite să ajute țările de la periferia Europei să își consolideze economiile și să gestioneze fluxurile de imigranți.
Potrivit unei declarații comune difuzate de Comisia Europeană, Republica Arabă Egipt și Uniunea Europeană “au convenit de comun acord să își ridice relația la nivelul unui parteneriat strategic și cuprinzător (…) cu scopul de a aprofunda stabilitatea, pacea și prosperitatea lor comună”.
“Vizita de astăzi și reprezentarea puternică a liderilor europeni reflectă forța legăturilor noastre bilaterale. Iar ziua de astăzi marchează o etapă istorică prin semnarea declarației noastre comune pentru un parteneriat strategic și cuprinzător. Este un parteneriat bazat pe șase piloni principali; șase domenii de interes reciproc pentru Europa și Egipt. Și am plăcerea de a anunța că acesta va fi susținut de un nou pachet financiar și de investiții de 7,4 miliarde de euro pentru următorii patru ani“, a spus von der Leyen, într-o conferință comună de presă cu președintele egiptean, la care au participat și cancelarul austriac Karl Nehammer, prim-ministrul belgian Alenxader De Croo, președintele cipriot Nikos Christodoulidis, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis și prim-ministrul italian Giorgia Meloni.
To reinforce this strategic partnership, the EU is tabling a significant financial and investment support package worth €7.4 billion over the next four years ↓ https://t.co/pXOVyZe6g5
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 17, 2024
Potrivit unui document al UE consultat de Politico Europe, banii europeni pentru Egipt urmează să fie plătiți în tranșe între 2024 și 2027 și vor fi împărțiți în granturi și împrumuturi. Un grant de aproximativ 200 de milioane de euro este destinat migrației, în timp ce alte fonduri sunt orientate către investiții, proiecte bilaterale și asistență macro-financiară.
Fondurile vor contribui la consolidarea forțelor de securitate ale Egiptului și la susținerea economiei egiptene, care a fost afectată de o inflație galopantă și de un șomaj paralizant.
Atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen împotriva navelor comerciale au perturbat, de asemenea, comerțul prin Marea Roșie, afectând și mai mult comerțul în Egipt.
După ce a încheiat acorduri similare cu Turcia, Tunisia, Mauritania și acum cu Egiptul, se așteaptă ca UE să semneze un alt acord cu Marocul.
ALEGERI EUROPENE 2024
Macron, “extrem de furios” după ce comisarul european din partea Franței a atacat-o pe Ursula von der Leyen: O lipsă gravă de simț politic
Published
4 days agoon
March 14, 2024Președintele francez Emmanuel Macron “s-a înfuriat” de poziția comisarului european din partea țării sale, Thierry Breton, care a lansat un atac politic fără precedent la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca urmare a nominalizării acesteia drept candidat al Partidului Popular European pentru un nou mandat în fruntea executivului european.
Breton, comisarul european pentru piața internă, a pus în mod public sub semnul întrebării sprijinul mediocru pe care von der Leyen l-a primit din partea PPE la Congresul de la București.
Congresul Partidului Popular European, reunit la București, a desemnat-o joia trecută pe actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președintă a Comisiei pentru mandatul 2024-2029 ca urmare a alegerilor europene din 6-9 iunie. von der Leyen, unicul candidat în cadrul Congresului, a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă. Au votat, în total, 499 de delegați din 801 cu drept de vot, zece voturi fiind invalidate.
“PPE însuși pare să nu creadă în propriul candidat“, a postat comisarul francez pe rețelele de socializare săptămâna trecută.
Un oficial francez, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre dinamica internă sensibilă, a declarat pentru Politico Europe că postarea lui Breton a fost “o adevărată greșeală”, susținând că a trădat “o lipsă gravă de simț politic” și l-a făcut pe Macron “extrem de furios”.
Breton – un susținător al lui Macron – a stârnit furie pe scară largă în cadrul partidului centrist al președintelui, Renaissance, au declarat pentru Politico doi oficiali de rang înalt ai partidului, unul dintre ei acuzându-l pe comisar că “a dat muniție pentru PPE”.
De asemenea, și poziția lui Breton a agitat apele și în interiorul Comisiei Europene. Luni, biroul secretarului general al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, a distribuit un e-mail pentru a le reaminti comisarilor să nu submineze instituția care îi angajează.
“Permiteți-mi să vă reamintesc tuturor că … membrii Comisiei trebuie să se comporte cu integritate și discreție … și că nu trebuie să acționeze sau să se exprime, prin orice mijloc, într-un mod care să afecteze în mod negativ percepția publică a independenței lor”, se arată în e-mail, obținut de Politico Europe.
Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron.
COMISIA EUROPEANA
Ramona Chiriac, actuala șefă a Reprezentanței CE, va deschide listele comune PNL-PSD la alegerile europene
Published
5 days agoon
March 13, 2024Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, va deschide listele comune PNL-PSD la alegerile pentru Parlamentul European, de pe 9 iunie, a anunțat purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Lucian Romaşcanu, transmite Agerpres.
De asemenea, Reprezentanța Comisiei Europene a emis miercuri o informare de presă pentru a transmite că Ramona Chiriac a comunicat deja decizia de a candida la alegerile pentru Parlamentul European către forurile ierarhice superioare și serviciile relevante ale Comisiei Europene.
„Ca orice cetățean european, funcționarii și agenții temporari ai Comisiei Europene au dreptul de a candida în alegeri”, transmite Reprezentanța CE.
În același timp, ținând cont de prevederile Regulamentului de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, dar și de procedurile interne ale Comisiei Europene, Ramona Chiriac a solicitat suspendarea din activitate prin aprobarea de concediu fără plată din motive personale cu caracter imperios, conform prevederilor articolului 17 ale sus-numitului regulament.
Continuitatea activității va fi asigurată de Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi6 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene