COMISIA EUROPEANA
La 15 ani de la aderarea la UE, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar în calea aderării la spațiul Schengen
Published
2 years agoon

La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.
”Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, este specificat în cel mai recent raport dat publicității marți, la Strasbourg.
Așadar, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.
Comisia Europeană a apreciat că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției
Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.
În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.
În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.
Știre inițială:
Colegiul Comisiei Europene s-a reunit marți, la Strasbourg, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European, iar pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, printre altele, raportul MCV pentru România.
The College of the @EU_Commission will discuss at its weekly meeting today the following:
➡️European semester – autumn package
➡️Cooperation and verification mechanism report for Romania
➡️Energy: market correction mechanism pic.twitter.com/iVmr8t09Hw
— Dana Spinant (@DanaSpinant) November 22, 2022
Potrivit unor surse europene citate de CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană va recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România, dar monitorizarea va continua prin mecanismul privind statul de drept lansat în 2020, care este unul general, cuprinde toate statele membre și prevede ca sancțiuni suspendarea fondurilor europene pentru statele care încalcă valorile statului de drept.
Mai mult, recomandarea Comisiei va merge către Parlament și Consiliu pentru a fi decisă ridicarea efectivă a MCV pentru România. În acest context, la reuniunea Consiliului UE pe domeniul justiție și afaceri interne (JAI) din 8-9 decembrie ar putea fi incluse pe ordinea de zi atât propunerea de aderare a României la spațiul de liberă circulație Schengen, cât și ridicarea MCV pentru România.
Comisia Europeană a publicat, la 8 iunie 2021, cel mai recent raport MCV privind România. “Raportul adoptat face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmitea executivul european cu privire la raportul precedent.
La finalul vizitei efectuate în luna octombrie la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă declara că sunt “perspective pozitive” astfel încât României să-i fie ridicat MCV, mai ales că tema a fost abordată de oficialul român cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar din delegație a făcut parte și ministrul justiției Cătălin Predoiu.
Mai mult, recomandarea pentru ridicarea MCV vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscute drept „Legile Justiției” și reprezentând un angajament asumat prin PNRR și un obiectiv important în ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)
România, în primele rapoarte privind statul de drept din istoria UE
La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.
În raportul din 2021, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a situației generale privind statul de drept în România, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.
În ultimul raport privind statul de drept, Comisia Europeană subliniază că “MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, cerând, în același timp “revizuirea legilor justiției să consolideze garanțiile sistemului judiciar”.
Context
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum și așa cum a subliniat Consiliul și a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.
În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări specifice a căror punere în aplicare ar fi fost suficientă pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea acestor recomandări într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze în mod clar progresele realizate.
Între timp, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor, avertizând cu privire la riscul redeschiderii unor chestiuni pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase închise. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat că situația evoluase într-un mod care anulase progresele realizate sau pusese sub semnul întrebării ireversibilitatea acestor progrese și că trebuiau formulate recomandări suplimentare. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. În raportul din octombrie 2019 a fost salutată intenția noului guvern român de a redefini abordarea, dar s-a exprimat regretul cu privire la faptul că România nu a pus în aplicare toate recomandările.
La 22 octombrie 2019, raportul MCV pentru România arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”.
Raportul adoptat marți face un bilanț al măsurilor luate de România începând din iunie 2021, de la ultimul raport MCV, și se bazează pe dialogul continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Published
19 hours agoon
February 14, 2025
Țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar, conform unui plan anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de Securitate de la München.
Vorbind vineri la Conferința de Securitate, von der Leyen a declarat că dorește să activeze o clauză de urgență care ar permite guvernelor o mai mare marjă de manevră, astfel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar strict controlat.
“Voi propune activarea clauzei de exceptare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a spus ea, într-un discurs în care i-a urmat pe scenă președintelui german Frank-Walter Steinmeier și l-a precedat pe cel al vicepreședintelui american J.D. Vance.
Spre surprinderea multora, șefa Comisiei Europene a sugerat pentru prima dată utilizarea clauzei de urgență în timpul primului summit al apărării europene, organizat pe 3 februarie, la Palatul Egmont din Bruxelles. Atunci, von der Leyen a arătat disponibilitatea Comisiei Europene pentru flexibilizarea regulilor din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.
“Sunt dispusă să explorez și voi utiliza întreaga gamă de flexibilități de care dispunem în noul Pact de stabilitate și creștere pentru a permite o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare“, a spus ea, în urmă cu mai bine de 10 zile.
În temeiul Pactului de stabilitate și creștere, statele membre sunt obligate să pună în aplicare o politică fiscală care vizează menținerea deficitului public sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.
În discursul său de vineri susținut la München, von der Leyen a declarat că Europa se află “acum într-o altă perioadă de criză care justifică o abordare similară” cu cea a pandemiei Covid-19.
Până în prezent, ministerele de finanțe din statele membre au discutat doar extinderea definiției investițiilor în apărare la personalul militar și la întreținerea echipamentelor.
Deși acest lucru ar oferi țărilor o mai mare marjă de manevră pentru creșterea cheltuielilor militare, statele foarte îndatorate, precum Spania, Franța și Italia, îl consideră insuficient.
În plus față de relaxarea normelor fiscale, Ursula von der Leyen a declarat că va prezenta și un „pachet mai amplu” de măsuri de creștere a cheltuielilor, adaptat fiecăreia dintre cele 27 de capitale în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare.
“Acum este momentul să mutăm munții în Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru german al apărării.
Comisia Europeană va permite să caute să canalizeze mai multe investiții private către apărare și să lanseze proiecte comune de interes comun – la fel cum face deja blocul continental în ceea ce privește inițiativele privind energia curată – acoperind aspecte precum apărarea aeriană avansată.
“Să nu existe nicio îndoială, cred că atunci când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult și trebuie să aducă mai mult la masă. Avem nevoie de o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării”, a declarat von der Leyen.
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”
Published
20 hours agoon
February 14, 2025
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.
“Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina.
Șefa Comisiei Europene l-a îndemnat pe Trump să lucreze împreună pentru o “pace justă”.
“Let me be very clear. A failed #Ukraine would weaken #Europe, but it would also weaken the #US.”
— @EU_Commission President @vonderleyen at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2025
De asemenea, ea a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își crească drastic cheltuielile de apărare și a propus relaxarea regulilor stricte ale blocului privind datoriile ca o modalitate de a face posibilă o astfel de creștere.
“Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a declarat aceasta, având în vedere că statele membre ale UE sunt obligate să își mențină deficitul sub 3% și rata datoriei sub 60% din PIB.
Șefa Comisiei Europene s-a întâlnit în capitala Bavariei cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reconfirmându-i liderului de la Kiev dorința de a intensifica eforturile pentru accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.
Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu a avut o întâlnire cu reprezentanți din industria auto: Este motorul economiei europene, contribuind la PIB-ul UE cu aproape 1 trilion de euro
Published
1 day agoon
February 14, 2025By
Teodora Ion
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, a avut joi o întâlnire cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto, care este răspunzătoare de 13 milioane de locuri de muncă în Europa, dintre care 230.000 doar în România, generând o contribuție la PIB-ul UE de aproape un trilion de euro.
”Astăzi m-am întâlnit cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto precum: transport, producție, cât și voci importante din domeniul investițiilor europene. Mă preocupă în mod deosebit expertiza valoroasă pe care o pot oferi ei pentru a înțelege cum Europa poate sprijini sectorul auto”, a anunțat Mînzatu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a atras atenția că industria auto din Europa, ”motorul economiei europene”, ar putea pierde 400.000 de locuri de muncă până în 2040, iar 2,4 milioane de angajați vor avea nevoie de o recalificare a competențelor până în 2030, factorii determinanți ai acestui scenariu fiind:
- concurența cu SUA și China,
- lipsa competențelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) în sectorul industrial;
- costurile mari de producție.
”Pe 5 martie vom lansa un Plan Strategic de Acțiuni pentru educația în domeniul STEM, care este o componentă cheie a inițiativei Uniunea Competențelor. Acest plan va oferi instrumentele necesare pentru dezvoltarea competențelor de bază în STEM, solicitate în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv în industria auto. Sunt deschisă pentru o colaborare strânsă cu industria auto, sindicatele și instituțiile de învățământ pentru a crea parteneriate durabile, care vor pregăti viitorii profesioniști de pe piața auto. Este necesar să acordăm o atenție deosebită consolidării învățământului profesional și tehnic”, a mai spus vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, însărcinată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să conducă acest dialog, la finalul căruia instituția europeană va veni cu un plan de acțiune pentru sectorul auto.
Uniunea Europeană se află într-o cursă contracronometru pentru recuperarea decalajului de competitivitate în raport cu alte puteri globale precum Statele Unite sau China.
Aceste eforturi care necesită fonduri au determinat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe la finalul lunii ianuarie prima inițiativă majoră a noului său mandat, Busola Competitivității, care stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre imperativele identificate de fostul premier italian și președinte al BCE Mario Draghi în raportul privind competitivitatea UE:
- eliminarea decalajului în materie de inovare
- o foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate
- reducerea dependențelor excesive și creșterea securității
Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:
- simplificare
- reducerea barierelor din calea pieței unice
- finanțarea competitivității
- promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate
- o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național
Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui