Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Published

on

© European Parliament

Sprijinul Parlamentului European pentru candidatura lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene, situația actuală privind Brexit sau aprobarea unui ajutor financiar de 300 de milioane de euro după inundațiile din Austria, Italia și România se numără printre cele mai importante subiecte pe care Parlamentul European le va avea pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg.

Reuniți în plen pentru prima dată după vară, eurodeputații vor discuta despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană, despre ingerințele externe în procesele democratice și vor vota pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 100 de milioane de euro pentru programele Horizon 2020 (80 de milioane de euro) și Erasmus+ (20 de milioane de euro), informează un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, Conferința președinților din Parlamentul European va decide calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați pentru a alcătui Comisia Europeană 2019-2024.

Christine Lagarde, încă un pas formal spre șefia BCE

© European Parliament

Marți, membrii Parlamentului European vor dezbate privind nominalizarea lui Christine Lagarde la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene și vor vota asupra numirii sale. Votul din plen vine ca urmare a recomandării Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European, care s-a pronunţat în favoarea numirii lui Christine Lagarde la șefia BCE.

În dezbaterile cu eurodeputații din ECON, Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi.  “BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele. Nu trebuie să fie ghidată de pieţe, dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă“, a spus cea care va îl va înlocui pe Mario Draghi la șefia BCE.

După votul consultativ din sesiunea plenară a Parlamentului European, liderii europeni sunt așteptați să o confirme oficial pe Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

Tot marți, eurodeputații vor dezbate despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană și despre ingerințele externe în procesele democratice.

Eternul ”Brexit”: Eurodeputații vor vota o rezoluție

Deputații vor discuta miercuri cu negociatorul principal al UE pentru Brexit, Michel Barnier, despre situația actuală a retragerii Regatului Unit din UE. În centrul discuției se vor afla implicațiile unui Brexit fără acord și condițiile în care Parlamentul ar susține o a treia extindere a Articolului 50. Deputații vor vota în aceeași zi o rezoluție pe această temă.

© European Parliament/ Twitter

De altfel, negociatorul-șef Michel Barnier va participa luni la prima întrevedere între președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și premierul britanic Boris Johnson, care va avea loc la Luxemburg și unde șeful guvernului de la Londra va reitera că ”respinge o nouă extindere, dacă i se propune”.

Săptămâna trecută, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus joia trecută că Uniunea Europeană este dispusă să prelungească articolul 50 dacă Regatul Unit va invoca un motiv bun, precum evitarea unei ieșiri fără acord sau organizarea alegerilor anticipate.

Pe de altă parte, potrivit unei legi votate în Parlament înainte de suspendarea acestuia până la 14 octombrie, premierul Boris Johnson este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie, a doua zi după summitul Consiliului European din 17-18 ocombrie sau dacă nu primește aprobarea Camerei Comunelor pentru o ieșire dezordonată.

Prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipatecă ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Pregătirile pentru noua Comisie Europeană

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice, în cadrul Conferinței președinților, vor decide joi cu privire la calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Votul Parlamentului pentru întreaga Comisie este programat pentru 23 octombrie, la Strasbourg.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Sprijin financiar de aproape 300 de milioane de euro pentru Austria, Italia și România

Parlamentul European va vota miercuri asupra ajutorului de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma fenomenelor meteorologice extreme din Austria, Italia și România din 2018, raportul fiind coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

Ajutorul de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018.

Joi, la finalul sesiunii plenare, vor fi anunțate nominalizările la Premiul Saharov 2019 pentru libertatea de gândire. Deputații trebuie să prezinte nominalizările până joi. Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov, care a fost eliberat recent din închisoare, a fost câștigătorul Premiului anul trecut.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, scrisoare către Josep Borrell înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: Situația din Belarus necesită un răspuns european ferm

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) i-a trimis vineri o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, solicitând un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

Scrisoarea lui Tomac către Borrell a fost trimisă în aceeași zi în care miniștrii de externe din țările UE se reunesc de urgență într-o videoconferință pe a cărei agendă se află situațiile din Belarus și Liban și disputele cu Turcia în Mediterana de Est.

“De câteva zile, suntem martorii unor scene rupte parcă din filmele de groază. Din păcate însă acestea sunt cât se poate de reale și se întâmplă la câteva zeci de km distanță de granița Uniunii Europene. Cetățenii din Belarus au nevoie de sprijinul nostru”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, precizând că i-a solicitat lui Borrell un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

“Am mai spus, este datoria Europei civilizate și democratice să îi apere pe cetățenii care luptă pentru libertate. Drepturile fundamentale ale omului nu sunt nici opționale, nici negociabile. Orice încălcare a acestora trebuie sancționată dur și imediat. Uniunea Europeană a apărat dintotdeauna drepturile omului și democrația peste tot în lume. Prin urmare, a permite ca aceste nedreptăți să aibă loc chiar pe continentul european, la granița Uniunii, este totuna cu trădarea valorilor ce cu trudă sunt apărate. Mii de cetățeni din Belarus privesc neputincioși spre noi, așteptând sprijin și susținere. Vicepreședintele Borrell a convocat astăzi o întâlnire excepțională a Consilului pentru Afaceri Externe al UE pentru a cataliza un răspuns european, sper, pe măsură. Lupta politică nu poate fi pretext pentru asuprirea cetățenilor liberi. Alegerile cu adevărat democratice trebuie să ofere transparență, libertate și corectitudine, aspecte ce au lipsit în totalitate la scrutinul din 9 august. Dreptul cetățenilor din Belarus de a protesta și de a cere respectarea democrației și a statului de drept este inviolabil, iar Europa nu poate rămâne indiferentă!”, a spus Tomac.

 

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac solicită din nou acțiuni ferme ale UE împotriva regimului Lukașenko: Este datoria Europei civilizate și democratice

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este datoria Europei civilizate și democratice să respingă și să condamne cu fermitate violarea drepturilor omului, arestările masive nejustificate și utilizarea forței fizice împotriva protestatarilor din Belarus, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

“Nu mai încape îndoială că manevrele dictatoriale ale lui Lukașenko – ultimul tiran al Europei, fost șef de colhoz – de a rămâne la putere nu vor stăvili. Putin în este exemplu într-ale propagandei, dictaturii și manipulării. De 26 de ani, Lukașenko continuă să încalce drepturile fundamentale ale propriilor cetățeni prin represiuni masive asupra libertății de exprimare și a presei, a libertății de întrunire și de asociere politică”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Campania electorală neechitabilă în timpul căreia mai mulți opozanți au fost arestați nejustificat, rezultatul falsificat al scrutinului de duminică și actele de violență disproporționate ale KGB-ului împotriva zecilor de mii de cetățeni care protestează pentru democrație sunt dovezi clare că Belarus se află sub tiranie. Încă din 9 iulie, am atras atenția, în plenul Parlamentului European, asupra situației în care se află populația din Belarus. Am solicitat încă de atunci acțiuni ferme ale Uniunii Europene împotriva acestui regim. Aceste nedreptăți trebuie să înceteze, deținuții trebuie eliberați, iar populația din Belarus trebuie susținută în lupta sa pentru democrație”, a mai spus el.

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending