Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Published

on

© European Parliament

Sprijinul Parlamentului European pentru candidatura lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene, situația actuală privind Brexit sau aprobarea unui ajutor financiar de 300 de milioane de euro după inundațiile din Austria, Italia și România se numără printre cele mai importante subiecte pe care Parlamentul European le va avea pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg.

Reuniți în plen pentru prima dată după vară, eurodeputații vor discuta despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană, despre ingerințele externe în procesele democratice și vor vota pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 100 de milioane de euro pentru programele Horizon 2020 (80 de milioane de euro) și Erasmus+ (20 de milioane de euro), informează un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, Conferința președinților din Parlamentul European va decide calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați pentru a alcătui Comisia Europeană 2019-2024.

Christine Lagarde, încă un pas formal spre șefia BCE

© European Parliament

Marți, membrii Parlamentului European vor dezbate privind nominalizarea lui Christine Lagarde la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene și vor vota asupra numirii sale. Votul din plen vine ca urmare a recomandării Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European, care s-a pronunţat în favoarea numirii lui Christine Lagarde la șefia BCE.

În dezbaterile cu eurodeputații din ECON, Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi.  “BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele. Nu trebuie să fie ghidată de pieţe, dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă“, a spus cea care va îl va înlocui pe Mario Draghi la șefia BCE.

După votul consultativ din sesiunea plenară a Parlamentului European, liderii europeni sunt așteptați să o confirme oficial pe Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

Tot marți, eurodeputații vor dezbate despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană și despre ingerințele externe în procesele democratice.

Eternul ”Brexit”: Eurodeputații vor vota o rezoluție

Deputații vor discuta miercuri cu negociatorul principal al UE pentru Brexit, Michel Barnier, despre situația actuală a retragerii Regatului Unit din UE. În centrul discuției se vor afla implicațiile unui Brexit fără acord și condițiile în care Parlamentul ar susține o a treia extindere a Articolului 50. Deputații vor vota în aceeași zi o rezoluție pe această temă.

© European Parliament/ Twitter

De altfel, negociatorul-șef Michel Barnier va participa luni la prima întrevedere între președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și premierul britanic Boris Johnson, care va avea loc la Luxemburg și unde șeful guvernului de la Londra va reitera că ”respinge o nouă extindere, dacă i se propune”.

Săptămâna trecută, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus joia trecută că Uniunea Europeană este dispusă să prelungească articolul 50 dacă Regatul Unit va invoca un motiv bun, precum evitarea unei ieșiri fără acord sau organizarea alegerilor anticipate.

Pe de altă parte, potrivit unei legi votate în Parlament înainte de suspendarea acestuia până la 14 octombrie, premierul Boris Johnson este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie, a doua zi după summitul Consiliului European din 17-18 ocombrie sau dacă nu primește aprobarea Camerei Comunelor pentru o ieșire dezordonată.

Prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipatecă ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Pregătirile pentru noua Comisie Europeană

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice, în cadrul Conferinței președinților, vor decide joi cu privire la calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Votul Parlamentului pentru întreaga Comisie este programat pentru 23 octombrie, la Strasbourg.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Sprijin financiar de aproape 300 de milioane de euro pentru Austria, Italia și România

Parlamentul European va vota miercuri asupra ajutorului de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma fenomenelor meteorologice extreme din Austria, Italia și România din 2018, raportul fiind coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

Ajutorul de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018.

Joi, la finalul sesiunii plenare, vor fi anunțate nominalizările la Premiul Saharov 2019 pentru libertatea de gândire. Deputații trebuie să prezinte nominalizările până joi. Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov, care a fost eliberat recent din închisoare, a fost câștigătorul Premiului anul trecut.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu efectuează o vizită în Republica Moldova: Cetățenii și tinerii sunt forța motrice a europenizării acestei țări

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) efectuează o vizită în Republica Moldova, prima în calitate de membru al Parlamentului European, după ce anul trecut s-a aflat la Chișinău în calitate de comisar european pentru politică regională.

”În următoarele trei zile mă voi afla în Republica Moldova, unde mă întorc cu mare bucurie și emoții, mai ales pentru că bunicii mei, din partea mamei, provin de pe aceste meleaguri. Activitatea mea de până acum a fost legată, în mai multe forme de Republica Moldova. În calitate de Comisar European pe Politica Regională am vizitat Chișinăul în mai 2018. Mesajul meu de atunci, care este valabil și astăzi este că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! În noua mea poziție de Membru al Parlamentului European și în special, Membru deplin în Comisia pentru Dezvoltare Regională voi susține ca Republica Moldova să beneficieze în continuare de finanțare în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova, Programul Transnațional “Dunărea”, Programul Operațional comun “Bazinul Mării Negre” și a altor instrumente care vor aduce rezultate tangibile cetățenilor din Republica Moldova!”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Eurodeputatul român a punctat că vizita sa va fi una mai puțin politică.

Vizita mea va fi ”mai mult orientată către cetățeni și în special către tânăra generație, care este forța motrice a dezvoltării, modernizării și europenizării acestei țări”, a mai spus Crețu.

Reamntim faptul că luna trecută Corina Crețu a primit invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, de Ziua Internațională Anticorupție: ”Mă înclin în fața românilor onești, care dorm liniștiți știind că nu le va bate niciodată poliția la ușă”

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a transmis luni, cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție, un mesaj de apreciere pentru cetățenii români care prin atitudinea lor dovedesc că România nu este o țară coruptă.

”Mă înclin în fața românilor onești, care dorm liniștiți știind că nu le va bate niciodată poliția la ușă! Îmi scot pălăria în fața oamenilor care au coșmaruri numai la gândul că ar putea participa la o fraudă! Ei sunt baza speranței că ne putem scoate țara la liman”, a scris Bogdan, într-un mesaj pe Facebook.

”A induce ideea că România este o țară coruptă până în măduva oaselor reprezintă o jignire la adresa a milioane de cetățeni care muncesc până la epuizare pentru o viață decentă, pentru a putea asigura viitorul copiilor lor. Dar acest mesaj perfid are un scop precis: să demobilizeze, să reteze dorința luptei împotriva jefuitorilor acestui popor. (…) Sunt corupți cei care servesc clanurile interlope care-i finanțează prin legi cu dedicație! Sunt corupți doar cei care utilizează demnitatea publică pentru a se îmbogăți pe seama cetățenilor. Sunt corupți doar cei care au folosit momentul 1989 pentru a face o carieră de carton, știindu-se incapabili să construiască pe bază de competență și onestitate”, a mai adăugat eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE).

Redăm integral mesajul publicat de eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook:

”De Ziua internațională Anticorupție, am un mesaj pentru România minunată: Mă înclin în fața românilor onești, care dorm liniștiți știind că nu le va bate niciodată poliția la ușă! Îmi scot pălăria în fața oamenilor care au coșmaruri numai la gândul că ar putea participa la o fraudă! Ei sunt baza speranței că ne putem scoate țara la liman.

A induce ideea că România este o țară coruptă până în măduva oaselor reprezintă o jignire la adresa a milioane de cetățeni care muncesc până la epuizare pentru o viață decentă, pentru a putea asigura viitorul copiilor lor. Dar acest mesaj perfid are un scop precis: să demobilizeze, să reteze dorința luptei împotriva jefuitorilor acestui popor. Cum anume? Se folosește un mesaj cu reverberații în comportamentul de vot: dacă politicienii sunt corupți, și alegătorii sunt – asta se sugerează. Nu, dragii mei! Sunt corupți cei care servesc clanurile interlope care-i finanțează prin legi cu dedicație! Sunt corupți doar cei care utilizează demnitatea publică pentru a se îmbogăți pe seama cetățenilor. Sunt corupți doar cei care au folosit momentul 1989 pentru a face o carieră de carton, știindu-se incapabili să construiască pe bază de competență și onestitate. Și au avut un sprijin enorm! Forțele securistice nu s-au dat bătute cu una, cu două, și și-au împins în față câțiva alergători pe care știau că-i pot manipula. Mai mult decât atât, orientarea pro-vest a României era pentru ei un coșmar, o trădare de țară. Așa fuseseră instruiți. Puțini dintre cei care ș-au imaginat că 1989 a echivalat cu o deschidere totală către oameni isteți și harnici au reușit să dureze ceva trainic. Erau considerați ostili, căci se bazau exclusiv pe ce au în minte. Respect pentru ei!

Cum au înghițit românii de atâtea ori gălușca? Își doreau să creadă, își doreau să aibă speranță, aveau senzația că politicienii le seamănă. Nu le-a trecut prin minte că s-a născut o clasă perfidă de profitori, inspirată din învățăturile staliniste, cu susținerea unor performanți agenți ai manipulării. Când s-au prins că sunt luați de proști, mulți au plecat din țară. N-au suportat mizeria, au ales să încerce să le ofere copiilor lor o perspectivă, o șansă. Iar acum au cel mai bun anticorp la bolșevism, sunt uluitor de lucizi, chiar dacă sunt la mii de kilometri. Cei care au rămas în țară sunt familiile lor, nu sunt adversarii lor. Cineva încearcă să-i pună cap în cap și este o porcărie! Pe ambele maluri ale oceanului românesc al speranței sunt membrii aceleiași familii, pentru numele lui Dumnezeu! În țară n-a fost ușor! Foarte mulți au rezistat asaltului incapabililor, alții nu. Au depus armele. Nu-i condamn, sunt niște victime. Noroc că, iată, am învățat cu toții din greșeli și minciuna nu mai poate pătrunde. După 30 de ani, românii știu, pentru prima oară limpede, că avem o singură direcție de urmat: progresul bazat pe muncă, inteligență, onestitate. România normală, România educată!

Dar lupta e dură. Forțe ostile țării noastre încearcă să semene sămânța euroscepticismului, se investește enorm pentru atenuarea unei realități palpabile: comunitățile care au investit miliarde de euro în proiectele locale s-au ridicat. Și, sunt mândru de tot să o afirm din nou, artizanii acestui progres sunt liberalii! Au luat banii, au alocat în bugete sume (nu foarte mari) pentru cofinanțări și orașele lor au decolat ca rachetele. Poate cineva nega asta? Nu poate!

Mă înclin în fața românilor care își învață copiii să citească, să îndrăznească, să nu devină complicii unor corupți, să nu fure, să facă bine! Vă iubesc, oameni buni!”

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, mesaj cu prilejul Zilei Constituției României: Actuala Lege fundamentală a permis României să devină parte a UE și NATO, asigurând țării noastre stabilitate și mai multă prosperitate

Published

on

Actuala Lege Fundamentală a permis României să devină parte a Uniunii Europene și NATO, asigurând astfel țării noastre stabilitate, mai multă prosperitate și respectul cuvenit valorilor democratice, a declarat europarlamentarul Pro România Corina Crețu într-o postare pe Facebook transmisă cu prilejul Zilei Constituției României.

”Îi datorăm Constituției noastre garanția unui stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Îi datorăm Constituției noastre garanția unui stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Să nu uităm, așadar, pilonii stabilității noastre de astăzi.”, a mai scris eurodeputatul român.

Potrivit www.cdep.ro., Constituția României, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, republicată de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituţiei României.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending