Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Published

on

© European Parliament

Sprijinul Parlamentului European pentru candidatura lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene, situația actuală privind Brexit sau aprobarea unui ajutor financiar de 300 de milioane de euro după inundațiile din Austria, Italia și România se numără printre cele mai importante subiecte pe care Parlamentul European le va avea pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg.

Reuniți în plen pentru prima dată după vară, eurodeputații vor discuta despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană, despre ingerințele externe în procesele democratice și vor vota pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 100 de milioane de euro pentru programele Horizon 2020 (80 de milioane de euro) și Erasmus+ (20 de milioane de euro), informează un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, Conferința președinților din Parlamentul European va decide calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați pentru a alcătui Comisia Europeană 2019-2024.

Christine Lagarde, încă un pas formal spre șefia BCE

© European Parliament

Marți, membrii Parlamentului European vor dezbate privind nominalizarea lui Christine Lagarde la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene și vor vota asupra numirii sale. Votul din plen vine ca urmare a recomandării Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European, care s-a pronunţat în favoarea numirii lui Christine Lagarde la șefia BCE.

În dezbaterile cu eurodeputații din ECON, Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi.  “BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele. Nu trebuie să fie ghidată de pieţe, dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă“, a spus cea care va îl va înlocui pe Mario Draghi la șefia BCE.

După votul consultativ din sesiunea plenară a Parlamentului European, liderii europeni sunt așteptați să o confirme oficial pe Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

Tot marți, eurodeputații vor dezbate despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană și despre ingerințele externe în procesele democratice.

Eternul ”Brexit”: Eurodeputații vor vota o rezoluție

Deputații vor discuta miercuri cu negociatorul principal al UE pentru Brexit, Michel Barnier, despre situația actuală a retragerii Regatului Unit din UE. În centrul discuției se vor afla implicațiile unui Brexit fără acord și condițiile în care Parlamentul ar susține o a treia extindere a Articolului 50. Deputații vor vota în aceeași zi o rezoluție pe această temă.

© European Parliament/ Twitter

De altfel, negociatorul-șef Michel Barnier va participa luni la prima întrevedere între președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și premierul britanic Boris Johnson, care va avea loc la Luxemburg și unde șeful guvernului de la Londra va reitera că ”respinge o nouă extindere, dacă i se propune”.

Săptămâna trecută, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus joia trecută că Uniunea Europeană este dispusă să prelungească articolul 50 dacă Regatul Unit va invoca un motiv bun, precum evitarea unei ieșiri fără acord sau organizarea alegerilor anticipate.

Pe de altă parte, potrivit unei legi votate în Parlament înainte de suspendarea acestuia până la 14 octombrie, premierul Boris Johnson este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie, a doua zi după summitul Consiliului European din 17-18 ocombrie sau dacă nu primește aprobarea Camerei Comunelor pentru o ieșire dezordonată.

Prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipatecă ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Pregătirile pentru noua Comisie Europeană

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice, în cadrul Conferinței președinților, vor decide joi cu privire la calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Votul Parlamentului pentru întreaga Comisie este programat pentru 23 octombrie, la Strasbourg.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Sprijin financiar de aproape 300 de milioane de euro pentru Austria, Italia și România

Parlamentul European va vota miercuri asupra ajutorului de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma fenomenelor meteorologice extreme din Austria, Italia și România din 2018, raportul fiind coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

Ajutorul de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018.

Joi, la finalul sesiunii plenare, vor fi anunțate nominalizările la Premiul Saharov 2019 pentru libertatea de gândire. Deputații trebuie să prezinte nominalizările până joi. Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov, care a fost eliberat recent din închisoare, a fost câștigătorul Premiului anul trecut.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

Published

on

Deputații europeni cer ca persoanele care lucrează pentru platformele digitale de muncă, cum ar fi serviciile de livrare de alimente, să aibă aceleași drepturi ca și angajații tradiționali. Deputații susțin că lucrătorii de pe platforme sunt adesea clasificați greșit ca lucrători independenți, privându-i de accesul la protecție socială și la alte drepturi de muncă.

Rezoluția adoptată joi solicită un cadru european care să garanteze că persoanele care lucrează pentru platformele digitale de muncă au același nivel de protecție socială ca și lucrătorii non-platformă din aceeași categorie. Acest lucru include contribuțiile la asigurările sociale, responsabilitatea pentru sănătate și siguranță și dreptul de a se angaja în negocieri colective pentru a negocia termeni și condiții echitabile, se arată în comunicatul oficial. 

Un mediu de lucru sigur și sănătos

Deși recunosc oportunitățile de creare de locuri de muncă și de creștere a posibilităților de alegere pe care le poate aduce munca pe platformă, deputații europeni sunt îngrijorați de condițiile de muncă precare cu care se confruntă adesea acești lucrători. Având în vedere faptul că lucrătorii de pe platformele de lucru la fața locului sunt adesea supuși unor riscuri sporite de sănătate și siguranță, cum ar fi accidentele rutiere sau rănile cauzate de utilaje, aceștia ar trebui să fie dotați cu echipamente de protecție personală adecvate. Cei care activează în serviciile de transport și livrare trebuie să aibă o asigurare garantată împotriva accidentelor, spun deputații europeni.

Algoritmi transparenți

Ei insistă, de asemenea, că lucrătorii de pe platforme ar trebui să aibă dreptul la algoritmi transparenți, nediscriminatori și etici. Funcțiile algoritmice, cum ar fi atribuirea sarcinilor, evaluările, stabilirea prețurilor și procedurile de dezactivare ar trebui să fie întotdeauna explicate într-un mod ușor de înțeles și comunicate în mod clar. Lucrătorii ar trebui să aibă posibilitatea de a contesta deciziile luate de algoritmi și să existe întotdeauna o supraveghere umană a procesului.

Rezoluția a fost adoptată cu 524 de voturi pentru, 39 împotrivă și 124 de abțineri.

„Parlamentul face încă un pas în direcția protejării lucrătorilor platformelor. Un acces mai bun la protecție socială, condiții de muncă îmbunătățite, accesul la reprezentare colectivă pentru lucrătorii independenți, clarificarea statutului lor și utilizarea unui management algoritmic etic sunt toate probleme care trebuie abordate urgent la nivel european. Spunem “da” digitalului, dar nu în detrimentul drepturilor de muncă”, a precizat deputatul eurpean Sylvie Brunet (Renew Europe).

Continue Reading

CHINA

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

UE ar trebui să continue să discute cu China despre provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și crizele din domeniul sănătății, exprimându-și în același timp îngrijorarea cu privire la încălcările sistemice ale drepturilor omului, au transmis deputații europeni miercuri, în cadrul unui raport în care își exprimă viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China. 

Într-un raport adoptat joi, cu 570 de voturi pentru, 61 împotrivă și 40 de abțineri, Parlamentul European subliniază șase piloni pe care UE ar trebui să construiască o nouă strategie pentru a relaționa cu China: cooperarea în ceea ce privește provocările globale, angajamentul privind normele internaționale și drepturile omului, identificarea riscurilor și vulnerabilităților, construirea de parteneriate cu parteneri cu opinii similare, promovarea autonomiei strategice și apărarea intereselor și valorilor europene.

Nu trebuie să fim naivi atunci când avem de-a face cu China. În timp ce China este un partener comercial important, este, de asemenea, un rival sistemic care reprezintă o provocare pentru modul nostru de viață și pentru ordinea mondială liberală. Câștigurile economice nu ar trebui să ne facă orbi la agenda politică ambițioasă a Partidului Comunist Chinez, la politica externă tot mai asertivă și la represiunile sale în Xinjiang și Hong Kong. Trebuie să ne apărăm valorile și interesele prin dobândirea unei autonomii strategice europene în domenii precum comerțul, digitalul și securitatea și apărarea”, a declarat raportorul Hilde Vautmans (Renew Europe, Belgia) după vot.

Abordarea provocărilor comune, inclusiv a pandemiilor emergente

Textul propune continuarea cooperării UE-China în ceea ce privește o serie de provocări globale, cum ar fi drepturile omului, schimbările climatice, dezarmarea nucleară, combaterea crizelor sanitare globale și reforma organizațiilor multilaterale.

Deputații europeni solicită, de asemenea, ca UE să colaboreze cu China pentru a îmbunătăți răspunsul la bolile infecțioase care ar putea evolua în epidemii sau pandemii, de exemplu prin cartografierea riscurilor și sisteme de avertizare timpurie. Ei cer Chinei să permită efectuarea unei anchete independente privind originea și răspândirea COVID-19.

Fricțiuni comerciale, relațiile UE cu Taiwan

Parlamentul subliniază importanța strategică a relației UE-China, dar precizează că procesul de ratificare a Acordului global privind investițiile (CAI) nu poate începe până când China nu ridică sancțiunile împotriva deputaților europeni și a instituțiilor UE.

De asemenea, deputații își reiterează apelul către Comisie și Consiliu de a progresa în ceea ce privește un acord de investiții al UE cu Taiwan.

Dialog și acțiune împotriva încălcărilor drepturilor omului

Condamnând încălcările sistemice ale drepturilor omului în China, deputații europeni solicită un dialog regulat între UE și China privind drepturile omului și introducerea unor criterii de referință care să măsoare progresele înregistrate. Discuțiile ar trebui să includă încălcările drepturilor omului în Xinjiang, Mongolia interioară, Tibet și Hong Kong.

În plus, Parlamentul regretă coerciția chineză împotriva companiilor europene care au tăiat legăturile lanțului de aprovizionare cu Xinjiang din cauza îngrijorărilor privind situația muncii forțate din regiune. Parlamentul solicită UE să sprijine aceste companii și să se asigure că legislația actuală a UE interzice efectiv ca firmele implicate în abuzurile din Xinjiang să opereze în UE.

5G și combaterea dezinformării chinezești

Deputații europeni subliniază necesitatea de a dezvolta standarde globale cu parteneri cu vederi similare pentru tehnologiile de generație următoare, cum ar fi rețelele 5G și 6G. Companiile care nu îndeplinesc standardele de securitate trebuie să fie excluse, spun ei. În cele din urmă, raportul solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să primească un mandat și resursele necesare pentru a aborda operațiunile de dezinformare chinezești, inclusiv crearea unui grup operativ StratCom dedicat Orientului Îndepărtat.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Published

on

© EPPGroup.eu

Grupul Popularilor Europeni din Parlamentul European l-a desemnat pe Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, candidat pentru Premiul Saharov 2021. Grupul PPE, fiind deja a doua familie politică din Legislativ, care îl nominalizează pe Navalnîi, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

“Încercările Kremlinului de a-l elimina pe Aleksei Navalnîi arată adevărata față a domnului Putin și a cercului interior al regimului său. Ei se tem să piardă puterea și duc un război împotriva poporului. Aleksei Navalnîi a dat dovadă de un mare curaj pentru a reda poporului rus libertatea de alegere și a luptat timp de mulți ani pentru drepturile omului, libertatea de exprimare și de gândire, libertățile civice și împotriva corupției. Faptele și determinarea sa merită pe deplin să fie recompensat cu Premiul Saharov”, a declarat Sandra Kalniete, eurodeputat, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil cu afacerile externe.

„Grupul PPE a condamnat cu fermitate tentativa de asasinare a lui Aleksei Navalnîi, precum și decizia unui tribunal rus care l-a condamnat la închisoare. Această decizie este o parodie a justiției. Aleksei Navalnîi trebuie să fie eliberat imediat și necondiționat, indiferent de această sentință motivată politic. Toți cei responsabili de atacurile împotriva sa și cei care au participat la simulacrul de proces echitabil trebuie să figureze pe lista de sancțiuni a UE”, a conchis Kalniete.

Renew Europe anuțându-și deja intenția la începutul acestei săptămâni.

Citiți și: Grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premiul Saharov 2021 decernat de Parlamentul European

Aleksei Navalnîi a devenit cunoscut pe plan internațional prin organizarea de demonstrații și prin candidatura la alegeri pentru a susține reforme împotriva corupției din Rusia, a președintelui rus Vladimir Putin și a guvernului Putin. Navalnîi a fost descris ca fiind “omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”.

Parlamentul European acordă Premiul Saharov, în valoare de 50 000 EUR, în cadrul unei ședințe plenare oficiale, care are loc la Strasbourg spre sfârșitul fiecărui an. Fiecare grup politic din Parlament poate nominaliza candidați, la fel și deputații (fiecare candidat are nevoie de susținerea a cel puțin 40 de deputați). Nominalizările sunt prezentate în cadrul unei ședințe comune a Comisiei pentru afaceri externe, a Comisiei pentru dezvoltare și a Subcomisiei pentru drepturile omului, iar membrii acestora aleg prin vot trei finaliști. Câștigătorul – sau câștigătorii – Premiului Saharov este ales de Conferința președinților, un organ al Parlamentului European condus de președinte și alcătuit din liderii tuturor grupurilor politice reprezentate în Parlament, ceea ce înseamnă că alegerea câștigătorului este o alegere cu adevărat europeană.

În 2020, Parlamentul European a acordat Premiul Saharov opoziției democratice din Belarus, care ”s-a ridicat în fața unui adversar mult mai puternic”, apărând democrația.

Grupul social-democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Legislativ, a decis să nominalizeze un grup de femei afgane pentru Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.57 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA2 hours ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending