Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Published

on

© European Parliament

Sprijinul Parlamentului European pentru candidatura lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene, situația actuală privind Brexit sau aprobarea unui ajutor financiar de 300 de milioane de euro după inundațiile din Austria, Italia și România se numără printre cele mai importante subiecte pe care Parlamentul European le va avea pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg.

Reuniți în plen pentru prima dată după vară, eurodeputații vor discuta despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană, despre ingerințele externe în procesele democratice și vor vota pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 100 de milioane de euro pentru programele Horizon 2020 (80 de milioane de euro) și Erasmus+ (20 de milioane de euro), informează un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, Conferința președinților din Parlamentul European va decide calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați pentru a alcătui Comisia Europeană 2019-2024.

Christine Lagarde, încă un pas formal spre șefia BCE

© European Parliament

Marți, membrii Parlamentului European vor dezbate privind nominalizarea lui Christine Lagarde la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene și vor vota asupra numirii sale. Votul din plen vine ca urmare a recomandării Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European, care s-a pronunţat în favoarea numirii lui Christine Lagarde la șefia BCE.

În dezbaterile cu eurodeputații din ECON, Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi.  “BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele. Nu trebuie să fie ghidată de pieţe, dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă“, a spus cea care va îl va înlocui pe Mario Draghi la șefia BCE.

După votul consultativ din sesiunea plenară a Parlamentului European, liderii europeni sunt așteptați să o confirme oficial pe Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

Tot marți, eurodeputații vor dezbate despre incendiile forestiere din pădurea amazoniană și despre ingerințele externe în procesele democratice.

Eternul ”Brexit”: Eurodeputații vor vota o rezoluție

Deputații vor discuta miercuri cu negociatorul principal al UE pentru Brexit, Michel Barnier, despre situația actuală a retragerii Regatului Unit din UE. În centrul discuției se vor afla implicațiile unui Brexit fără acord și condițiile în care Parlamentul ar susține o a treia extindere a Articolului 50. Deputații vor vota în aceeași zi o rezoluție pe această temă.

© European Parliament/ Twitter

De altfel, negociatorul-șef Michel Barnier va participa luni la prima întrevedere între președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și premierul britanic Boris Johnson, care va avea loc la Luxemburg și unde șeful guvernului de la Londra va reitera că ”respinge o nouă extindere, dacă i se propune”.

Săptămâna trecută, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus joia trecută că Uniunea Europeană este dispusă să prelungească articolul 50 dacă Regatul Unit va invoca un motiv bun, precum evitarea unei ieșiri fără acord sau organizarea alegerilor anticipate.

Pe de altă parte, potrivit unei legi votate în Parlament înainte de suspendarea acestuia până la 14 octombrie, premierul Boris Johnson este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie, a doua zi după summitul Consiliului European din 17-18 ocombrie sau dacă nu primește aprobarea Camerei Comunelor pentru o ieșire dezordonată.

Prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipatecă ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Pregătirile pentru noua Comisie Europeană

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice, în cadrul Conferinței președinților, vor decide joi cu privire la calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Votul Parlamentului pentru întreaga Comisie este programat pentru 23 octombrie, la Strasbourg.

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Sprijin financiar de aproape 300 de milioane de euro pentru Austria, Italia și România

Parlamentul European va vota miercuri asupra ajutorului de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma fenomenelor meteorologice extreme din Austria, Italia și România din 2018, raportul fiind coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

Ajutorul de 293,5 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018.

Joi, la finalul sesiunii plenare, vor fi anunțate nominalizările la Premiul Saharov 2019 pentru libertatea de gândire. Deputații trebuie să prezinte nominalizările până joi. Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov, care a fost eliberat recent din închisoare, a fost câștigătorul Premiului anul trecut.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu pledează pentru accelerarea proiectelor dunărene ale României: Fără Dunăre, România nu va putea atinge ținta de 37% privind tranziția verde

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a făcut o pledoarie pentru accelerarea implementării proiectelor de pe malul Dunării, de la Tulcea, în contextul în care în 2021 se împlinesc 10 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – un mecanism important menit să ajute orașele riverane Dunării să se dezvolte.

“Tulcea este un bun exemplu în acest sens, dar per ansamblu cred că nu s-a reușit o dezvoltare la potențialul maxim al acestei regiuni. Cred că se poate face mult mai mult în domenii precum turismul, energia sustenabilă, iar prin SUERD România poate deveni un actor-cheie în regiune”, a spus Crețu, aflată într-o vizită la Tulcea, într-un interviu pentru infotulcea.ro.

Mai mult decât atât, având în vedere că Rezervația Biosferei Delta Dunării este singura ITI (Investiție Teritorială Integrată) din România, există posibilitatea de a finanța investiții majore prin fonduri structurale europene, care ar reprezenta o oportunitate unică pentru dezvoltarea socială și economică a regiunii, a mai arătat europarlamentarul.

 

În interviul menționat, Corina Crețu a deplâns faptul că România nu a făcut îndeajuns pentru ca Strategia Dunării să sprijine orașele riverane acestui fluviu.

“Eu mi-am exprimat şi în calitate de comisar european dezamăgirea pe timpul guvernărilor care au fost. Am făcut nenumărate întâlniri unde România nu a fost reprezentată la nivel de ministru, m-am şi zbătut ca România să aibă preşedinţia Dunării a fost toată colaborarea din partea celorlalte țări. Din păcate, așa cum am spus s-au cheltuit bani dar 10% e puţin din ce se putea face. Deci un schimb de bune practici, se puteau face mult mai multe lucruri. dar cred că așa cum spuneţi trebuie să ne ţinem de această Strategie”, a explicat ea.

Europarlamentarul român a mai indicat că Pactul Verde European poate fi un imbold pentru Strategia Dunării și pentru obiectivele climatice ale României.

“Sigur că poate fi un imbold pentru că în primul rând există această condiționalitate a planurilor naționale de redresare și dezvoltare 37% trebuie să meargă către tranziţia verde şi către reducerea emisiilor de carbon. Am văzut și aici, venind spre Tulcea că s-au făcut paşi importanţi pe câmpurile acelea eoliene, deci s-a investit mult şi cred că se poate face mai mult în domeniul acestei energii sustenabile care ar da un imbold industriei din regiune şi poate să devină lider. Deci este evident că fără Delta Dunării România nu va putea atinge, și fără Dunăre, acest target de 37% pentru tranziţia verde. Şi mai sunt 20% pentru digitalizare. Deci acestea sunt lucruri foarte clare pe lângă care Comisia nu poate trece acceptându-le mai puţin sau mai mult. Deci trebuie investit masiv în Delta Dunării,  ar fi şi în beneficiul României şi a judeţelor care trăiesc pe malul Dunării”, a mai precizat Corina Crețu.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu s-a declarat îngrijorată cu privire la situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte dispoziţiile post-Brexit pentru Irlanda de Nord, subiect de tensiuni și de discuții inclusiv la summitul G7 din Marea Britanie

“Pe mine mă îngrijorează și situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru că nu Londra și nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, Peace Program se numește, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanțeze în continuare. Am și văzut că au fost niște atentate, de aceea mă îngrijorează”, a afirmat Corina Crețu, într-o intervenție la Aleph News.

Londra acuză Uniunea Europeană de adoptarea unei “abordări prea puriste” în ceea ce priveşte aplicarea de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, surse de tensiuni în provincia britanică.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice, informează Agerpres.

Uniunea Europeană, prin vocea președinților Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel, a atras Londrei atenția că protocolul privind Irlanda de Nord, convenit în cadrul acordului de retragere, reprezintă ”singura soluție” pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda și că încă sunt vizibile ”lacune fundamentale” în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia de către Regatul Unit.

Ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat că “nimic nu este renegociabil” în problema Brexit-ului, opinând că “nu este serios să vrei să revizuieşti în luna iulie ceea ce s-a finalizat după ani de zile de dezbateri şi de muncă” şi criticând astfel atitudinea Londrei cu privire la noile dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord.

Drept răspuns pentru liderul francez, ministrul britanic al afacerilor externe Dominic Raab a afirmat că integritatea Regatului Unit ”nu este negociabilă”.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe: Comisia Europeană, partener cu România în evaluarea PNRR

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, intervine în schimbul de replici dintre PSD și Guvernul României pe tema respingerii de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

„Credeam că, după Dragnea, PSD va scăpa și de hoție, dar și de ticăloșie. Domnul Ciolacu deocamdată mă convinge că cel puțin ticăloșia rămâne o valoare și în ”noul” PSD. Pentru că altfel nu pot să interpretez de ce a lansat ideea că Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost respins de către Comisia Europeană”, a scirs eurodeputatul într-o postare pe pagina de Facebook.

De asemenea, Dacian Cioloș a reamintit că ultima dată când vorbit cu președinta Comisiei Europene despre planurile naționale de redresare și reziliență și despre procedurile de evaluare și aprobare săptămâna aceasta, a fost luni: „Și mi-e clar că abordarea Comisiei Europene nu va fi una de evaluator care bifează căsuțe verificând niște documente, ci de partener cu fiecare stat membru, pentru a ne asigura împreună că banii aceștia pe care-i împrumutăm la nivel european sunt investiți cu cap. Inclusiv în România.”

Citiți și: Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins: România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat

„Nu trebuie să mă creadă pe mine, dar măcar să citească ce zice azi Comsia, care spune că nici vorbă de vreo respingere și că solicitările de clarificări fac parte din procesul normal de negociere cu statele membre. Presupunând că vrea binele României și e de bună credință, dacă domnul Ciolacu ar avea o minimă înțelegere a procedurilor europene, nu ar fi aruncat public cu gogoși. Din păcate, PSD și alți politicieni, dintre care unii deveniți irelevanți după alegerile din 2020, distribuie știri false fără discernământ cu privire la o temă extrem de importantă pentru viitorul dezvoltării țării. Mulți dintre ei sunt obișnuiți probabil cu perioada în care așteptau lecții și liste cu măsuri de făcut de la Bruxelles și pare că au rămas împietriti în acea perioadă”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit liderului Renew Europe, dacă PSD ar fi înțeles nevoia României de a investi cu cap 29 de miliarde de euro până în 2026, ar fi venit cu propuneri de proiecte în zecile de consultări publice pe domenii pe care ministrul Cristian Ghinea le-a făcut în ultimele luni: „Evident că nu există în acest plan vreo contribuție de la domnul Ciolacu și PSD, pentru că nu au dorit să participe. Fie pentru că nu-i interesează, fie pentru că nu înțeleg niciun proiect care nu le aduce vreun comision.”

„Cristian Ghinea mi-a fost coleg și în guvern în 2016, și în Parlamentul European până anul acesta, a participat inclusiv la elaborarea cadrului european al fondului de redresare și reziliență și cunoaște bine mediul instituțional european. Chiar dacă acum trebuie să lucreze cu multe departamente din unele ministere politizate și deprofesionalizate inclusiv și mai ales de guvernele PSD, sunt convins că-și va duce treaba la bun sfârșit”, a conchis europarlamentarul.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

„Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO54 mins ago

Cu o zi înainte de summitul NATO, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu

MAREA BRITANIE1 hour ago

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

NATO2 hours ago

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

U.E.7 hours ago

Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7: Venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Joe Biden, către Emmanuel Macron: Uniunea Europeană este incredibil de puternică și are foarte mult de-a face cu capacitatea Europei Occidentale de a fi coloana vertebrală pentru NATO

NATO10 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Angela Merkel, primul lider european invitat de Joe Biden la Casa Albă, afirmă că SUA și Germania sunt ”pe drumul cel bun” privind gazoductul Nord Stream 2

POLITICĂ13 hours ago

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending