Corespondență din Strasbourg
Dacă pentru Statele Unite și alți aliați, sprijinul pentru Ucraina este un “considerent geopolitic”, pentru Europa este o chestiune “existențială”, a atenționat marți, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, premierul Belgiei, Alexander De Croo, liderul belgian prezentând prioritățile președinției țării sale la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 ianuarie 2024 și care va fi marcată de negocierile privind revizuirea bugetului UE și sprijinul pentru Ucraina, adoptarea agendei strategice a UE pentru perioada 2024-2029 și alegerile europene din 6-9 iunie.
“În ciuda tuturor provocărilor cu care ne confruntăm, Europa este un loc în care este bine să trăiești. Dacă nu, cel mai bun. Euro și piața internă sunt pietrele de temelie ale prosperității noastre. Am reușit să întoarcem pagina COVID mai repede decât mulți alții și am realizat unitatea și solidaritatea în fața unui război de agresiune rusesc împotriva unei Ucraine nevinovate”, a spus el, după ce anterior a avertizat că dacă anul 2024 ne aduce din nou “America pe primul loc, atunci va fi mai mult ca niciodată “Europa pe cont propriu”, referindu-se la scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
În context, Alexander De Croo a pledat pentru menținerea solidarității în raport cu Ucraina prin adoptarea sprijinului bugetar pe termen lung și continuarea sprijinului militar.
“Pentru America și pentru ceilalți aliați ai noștri, sprijinul pentru Ucraina este o chestiune strategică, un considerent geopolitic. Pentru noi, europenii, sprijinul pentru Ucraina este existențial“, a atras el atenția.
Pledoaria premierului belgian vine în contextul în care Ucraina depinde în mare măsură de sprijinul din partea aliaților europeni și nord-americani, un sprijin blocat ca urmare a tensiunilor între tabăra democrată și cea republicană în Congresul SUA și ca urmare a veto-ului Ungariei lui Viktor Orban în Consiliul European.
Liderii europeni se întrunesc la 1 februarie, la Bruxelles, pentru un summit special consacrat revizuirii bugetului UE 2021-2027 și aprobării unui mecanism financiar pentru Ucraina, Comisia Europeană propunând 50 de miliarde de euro. Dar, pentru finanțarea acestui ajutor și a tuturor priorităților europeni sunt necesare fonduri noi care să provină dinspre statele membre, un scenariu cu care unele state puternice, net contributoare la bugetul UE, nu sunt de acord.
În acest răstimp, Casa Albă a anunțat că ajutorul pe care îl oferea Ucrainei ”a încetat complet” din cauza lipsei unui acord în Congresul SUA pentru a continua sprijinul, printr-o finanțare suplimentară de 60 de miliarde de dolari. În ajunul înfăptuirii acestei situații, încercând să convingă Congresul SUA să voteze în favoarea sprijinului pentru Kiev, președintele american Joe Biden a avertizat că “dacă renunțăm să sprijinim Ucraina și Putin va ataca un aliat NATO, vom avea trupe americane luptând cu trupe rusești“.
Aceste avertismente capătă noi conotații după ce guvernul Germaniei a confirmat că pregătește scenarii privind amenințarea rusă, inclusiv cel al “Apărării Alianței 2025” în cazul în care Putin ar ataca NATO.
De altfel, aceste documente discutate la nivelul administrației guvernamentale de la Berlin ies la suprafață în contextul în care ministrul apărării din Marea Britanie nu a exclus, luni, posibilitatea ca Occidentul să fie implicat în următorii cinci ani în mai multe teatre de război, cu Rusia, China, Iran și Coreea de Nord. Grant Shapps a făcut aceste precizări anunțând că Marea Britanie va disloca aproape 20.000 de soldați în Europa de Est pentru a lua parte la cel mai mare exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece, Steadfast Defender 24, programat să aibă loc în primăvara acestui an.
