Connect with us

INTERNAȚIONAL

Securitatea europeană: Statele Unite plasează 8.500 de militari în stare de alertă pentru a fi desfășurați pe flancul estic al NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul american al Apărării Lloyd Austin a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Kirby a declarat că ordinul subliniază angajamentul Americii față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și angajamentul său față de apărarea comună, anunțul fiind făcut la scurt timp după ce președintele american Joe Biden a avut o “videoconferință securizată” cu președintele Franței Franței, cancelarul Germaniei, premierul Italiei, premierul Marii Britanii, președintele Poloniei, președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și cu secretarul general al NATO.

“Așa cum a precizat clar, Statele Unite vor acționa cu fermitate în apărarea intereselor lor naționale ca răspuns la acțiunile Rusiei care ne dăunează nouă, aliaților sau partenerilor noștri”, a declarat Kirby în timpul unei conferințe de presă. Anterior, The New York Times a relatat că președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane.

Cei 8.500 de soldați se află în Statele Unite și vor face parte din Forța de Răspuns a NATO, dacă acest grup va fi activat. Forțele americane s-ar adăuga la forțele americane semnificative, capabile de luptă, care se află deja în Europa, “pentru a descuraja agresiunea și pentru a spori capacitatea alianței de a apăra aliații și de a învinge agresiunea dacă este necesar”, a spus Kirby. 

Forța de reacție a NATO este o construcție multinațională și multidomeniu de 40.000 de oameni. NATO nu a activat încă această unitate, iar cadrul forței se află “Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire” (VJTF). Această forță de aproximativ 20.000 de militari, condusă anual de câte un stat membru aliat și în acest an de către Franța, include o brigadă multinațională terestră de aproximativ 5.000 de soldați și componente aeriene, maritime și de forțe de operațiuni speciale. 

Cei 8.500 de militari plasați în alertă reprezintă o potențială dislocare suplimentară, în condițiile care Statele Unite au peste 35.000 de soldați staționați în Germania, câteva mii în Polonia și aproximativ 1000 în România.

Însă, secretarul de presă al Pentagonului a subliniat că există încă timp și spațiu pentru negocieri pentru a dezamorsa situația, iar Kirby l-a îndemnat pe liderul rus Vladimir Putin să facă exact acest lucru. 

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

De asemenea, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman.

O mare parte dintre ranforsările militare vizează regiunea Mării Negre și României.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

Published

on

© European Union

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson, după cum relatează Deutsche Welle și The Guardian.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Ea a declarat într-o conferință de presă, după o dezbatere parlamentară, că Suedia se va afla “într-o poziție vulnerabilă” în timp ce cererea va fi procesată, dar că se simte “încrezătoare că există sprijin pentru acest lucru în rândul poporului suedez”.

Doctrina de neutralitate a Suediei este adesea datată din secolul al XIX-lea, deoarece țara nu a mai fost în stare de război de la sfârșitul campaniei militare suedeze împotriva Norvegiei din 1814 și după Congresul de Pace de la Viena din 1814-1815. Atât în perioada celor două războaie mondiale, cât și în timpul Războiului Rece, Suedia și-a menținut neutralitatea în materie de politică externă și de securitate.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este “cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

SUA

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

Published

on

© Valdis Dombrovskis/ Twitter

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat luni noi inițiative lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară, controlul exporturilor, tehnologia emergentă, infrastructura digitală și comerțul, arată o declarație comună emisă de președintele american Joe Biden și de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyene după cea de-a doua reuniune ministerială a Consiliului SUA – UE pentru comerț și tehnologie (TTC), desfășurată în Franța.

Creat în baza deciziilor de la summitul UE – SUA din iunie 2021 pentru a stabili regulile de conduită pentru o economie a secolului XXI și pentru tehnologiile digitale și emergente, TTC a devenit, în mai puțin de un an, un pilon al cooperării transatlantice. Potrivit Casei Albe, Statele Unite și UE și-au rezolvat problemele bilaterale de lungă durată, precum “dezacorduri privind tarifele vamale” și au “valorificat puterea parteneriatului nostru pentru a contracara practicile de denaturare a comerțului care nu sunt de piață și pentru a răspunde rapid la războiul lui Putin cu sancțiuni fără precedent și măsuri de control al exporturilor”.

La reuniunea din Franța, desfășurată sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE, Statele Unite au fost reprezentate de secretarul de stat Antony Blinken, secretarul pentru comerț Gina Raimondo și reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, Katherine Tai, iar Uniunea Europeană de vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis.

Au mai participat și miniștrii francezi de externe și de finanțe, Jean-Yves Le Drian și Bruno Le Maire, în timp ce din partea Comisiei Europene a mai fost prezent și comisarul european pentru piață internă Thierry Breton.

Oficialii participanți “au construit pe o bază solidă și au anunțat noi inițiative privind lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară, controlul exporturilor, tehnologia emergentă, infrastructura digitală, comerțul și multe altele. Aceste inițiative vor consolida valorile noastre comune, vor susține competitivitatea noastră globală și vor aduce beneficii lucrătorilor și familiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului”, au consemnat Biden și von der Leyen.

“Pornind de la aceste succese, Statele Unite și Uniunea Europeană, unde locuiesc 780 de milioane de persoane care împărtășesc valori democratice și care au cea mai mare relație economică din lume, vor avansa agenda TTC în ceea ce privește o serie de politici și inițiative economice și tehnologice critice menite să consolideze economiile noastre bilaterale, să facă față provocărilor geopolitice actuale și să actualizeze regulile economiei globale”, a mai precizat Casa Albă.

Conform administrației americane și Comisiei Europene, Consiliul pentru comerț și tehnologie SUA – UE a ajuns la o serie rezultate-cheie:

Intensificarea schimbului de informații privind exporturile de tehnologie critică din SUA și UE cu un accent inițial pe Rusia și pe alți potențiali evazioniști ai sancțiunilor;

Coordonarea politicilor de acordare a licențelor din SUA și UE și cooperarea cu parteneri din afara Statelor Unite și a Uniunii Europene;

Elaborarea unei foi de parcurs comune privind instrumentele de evaluare și de măsurare pentru inteligență artificială și o gestionare a riscurilor, precum și a unui proiect comun privind tehnologiile de îmbunătățire a confidențialității;

– Crearea unui mecanism de informare strategică în materie de standardizare (SSI) între SUA și UE pentru a permite schimbul de informații privind dezvoltarea standardelor internaționale;

Un sistem de avertizare timpurie pentru a prevedea și a aborda mai bine eventualele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, precum și o abordare transatlantică a investițiilor în semiconductori, menită să asigure securitatea aprovizionării;

– Un grup operativ specializat pentru a promova utilizarea furnizorilor de TICS de încredere/care nu prezintă riscuri ridicate, prin finanțarea implementărilor în țările terțe;

Un nou cadru de cooperare privind aspectele legate de integritatea informațiilor în situații de criză, în special pe platformele digitale, cu accent pe problemele actuale legate de agresiunea rusă, inclusiv acțiunile Rusiei de manipulare și cenzurare a informațiilor;

Un dialog privind comerțul și munca, axat pe părțile interesate, pentru a discuta opțiunile de politică în vederea promovării drepturilor muncii recunoscute la nivel internațional și pentru a ajuta lucrătorii și firmele să realizeze cu succes tranziții digitale și ecologice, să rămână competitive la nivel mondial și să se bucure de o prosperitate largă și favorabilă incluziunii;

– Un dialog timpuriu privind preocupările comerciale comune referitoare la măsurile sau inițiativele țărilor terțe și un mecanism de consultare în fază incipientă cu privire la barierele bilaterale care pot dezavantaja economia transatlantică;

– Un dialog politic menit să elaboreze răspunsuri la provocările globale în materie de securitate alimentară cauzate de agresiunea rusă în Ucraina;

– Un ghid SUA-UE privind cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii, ale căror activități sunt afectate în mod disproporționat de amenințările cibernetice.

Citiți și UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA48 mins ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO56 mins ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE1 hour ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE3 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending