Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, apreciază că liderii austrieci nu mai ”pot folosi problemele de migrație pentru a amâna aderarea României” la spațiul Schengen cu frontierele terestre deoarece ”nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat”.
Evaluarea sa apare în urma alegerilor legislative care au avut loc duminică în singura țară care își mai exprimă opoziția față de extinderea spațiului de liberă circulație, care s-au soldat cu o victorie a Partidului Libertății (FPO), de extremă-dreapta, cu rădăcini în ideologia nazistă.
”Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a jucat cartea extremismului eurosceptic și a fost învins de adevărata extremă dreaptă. Am spus mereu că toți liderii europeni care vor să învingă extremiștii eurosceptici cu același tip de discurs vor eșua. Așa s-a întâmplat și cu Karl Nehammer care a pierdut, aseară, alegerile generale în fața partidului de extremă dreaptă eurosceptic FPÖ. Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar”, l-a criticat Mureșan pe cancelarul austriac popular european, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Eurodeputatul consideră că ”cea mai bună decizie pentru Austria și pentru întreaba Uniune Europeană este FPO ”să fie izolat iar celelalte partide, inclusiv partidul ÖVP al cancelarului Nehammer, să negocieze în următoarea perioadă formarea unei coaliții fără extrema dreaptă”.
Referindu-se la aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele terestre, Siegfried Mureșan crede că lucrurile sunt clare, amintind că Austriei i-a fost asignat în noua Comisie Europeană portofoliul pentru migrație.
”În primul rând, țara noastră este pregătită să adere de peste 13 ani. În al doilea rând, liderii austrieci nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat. Nu în ultimul rând, Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Ca atare, liderii austrieci nu mai pot folosi problemele de migrație ca pretext pentru a amâna aderarea României fiindcă dețin portofoliul responsabil cu soluționarea acestor probleme”, a explicat eurodeputatul.
Amintim că Austria, prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, și-a exprimat opoziția față de aderare României și Bulgariei la spațiul Schengen cu ocazia Consiliului Justiție și Afaceri Interne din decembrie 2022, care a avut pe agendă un vot pe această temă.
Argumentul înaintat de oficialul austriac a fost acela că zona de liberă circulație trebuie protejată mai bine în fața imigrației ilegale înainte de a o extinde, deși Croația a primit atunci votul unanim al țărilor membre de a se alătura spațiului Schengen.
Pentru a răspunde nemulțumirilor Vienei, Comisia Europeană, în strânsă legătură cu România și Bulgaria, a lansat în martie 2023 proiecte-pilot privind bunele practici și experiențele acumulate de cele două țări în domeniile azilului, returnărilor, gestionării frontierelor și cooperării internaționale.
Implementarea acestor proiecte a netezit calea ca la 31 martie 2024, România să intre, alături de Bulgaria, în Schengen pe cale aeriană și maritimă, evenimentul fiind marcat printr-un prim zbor fără control la frontieră care a sosit de la Viena.
Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen.
