Connect with us

G20

Declarație comună a reconcilierii adoptată de Joe Biden și Emmanuel Macron la Roma: SUA recunosc importanța apărării europene complementare cu NATO

Published

on

© President Biden/ Twitter

Cu zâmbete, strângeri de mâini şi declaraţii despre parteneriatul lor, Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au afişat ostentativ vineri, la Roma, reconcilierea după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Reconcilierea a fost marcată prin adoptarea unei declarații comune a președinților Statelor Unite și Franței prin care cei doi lideri au reafirmat “angajamentul față de o cooperare bilaterală și transatlantică mai strânsă în vederea asigurării păcii, securității și prosperității în întreaga lume”.

“Ceea ce am făcut a fost făcut cu stângacie şi nu cu multă eleganţă”, a declarat preşedintele american, aceasta fiind cea clară exprimare de părere de rău până în prezent din partea americanilor cu privire la criza submarinelor, dezamorsată prin decizia din luna septembrie a lui Joe Biden și a lui Emmanuel Macron de a lansa un proces de consultări, SUA recunoscând importanța unei apărări europene complementare cu NATO.

Franţa este “un partener de extremă valoare”, a adăugat Joe Biden, adresându-se jurnaliştilor lângă omologul său francez, care l-a primit la Villa Bonaparte, sediul ambasadei Franţei pe lângă Vatican. relatează AFP, potrivit Agerpres.

El şi-a însoţit cuvintele cu gesturi, întinzându-i mâna în două rânduri, în faţa camerelor, lui Emmanuel Macron, după zâmbete la sosirea sa la ambasadă.

Preşedintele francez a salutat în faţa omologului său american “deciziile concrete” anunţate sau luate de la începutul crizei în relaţiile bilaterale, la jumătatea lunii septembrie, care au “iniţiat un proces de încredere”. “Am clarificat ceea ce aveam de clarificat”, a mai spus el.

Partea franceză aşteaptă în special un sprijin clar din partea americanilor pentru un proiect de veritabilă apărare europeană comună, drag Parisului, și care va fi o temă primordială a președinției franceze a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2022. Potrivit lui Emmanuel Macron, această idee, pe care Washingtonul nu a primit-o întotdeauna cu cea mai mare căldură, este absolut compatibilă cu NATO, alianţa militară transatlantică condusă de SUA. Însă, în ajunul întâlnirii lor bilaterale pe marginea summitului G20 de la Roma, Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”.

Declarația comună evocată mai sus și publicată de Casa Albă abordează o serie vastă de teme: combaterea pandemiei, clima, tehnologie și relații politico-diplomatice și militare. Ea subliniază că “pe măsură ce Franța va prelua președinția Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2022, aceasta va informa îndeaproape Statele Unite cu privire la prioritățile sale”, în timp ce “Statele Unite recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară NATO”.

Astfel, Statele Unite și-au etalat sprijinul pentru investițiile tot mai mari ale aliaților și partenerilor europeni în capacitățile militare care permit apărarea comună, având în vedere beneficiile pentru securitatea transatlantică ale unor capacități militare europene mai puternice și ale unor parteneri europeni mai angajați, iar cei doi președinți și-au reafirmat “sprijinul pentru consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE, care este unic și esențial pentru securitatea și prosperitatea națiunilor noastre și a zonei euro-atlantice”.

De asemenea, președinții și-au reafirmat sprijinul pentru un dialog SUA-UE privind securitatea și apărarea și pentru a lucra în vederea încheierii unui aranjament administrativ pentru Statele Unite cu Agenția Europeană de Apărare, astfel cum s-a decis la summitul SUA-UE din iunie pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

© President Biden/ Twitter

Înaintea preşedintelui francez, Joe Biden, cu dorinţa de a consolida alianţele europene ale SUA bulversate în timpul preşedinţiei Trump, s-a întâlnit cu Mario Draghi, şeful guvernului italian. În cursul acestei întrevederi, ei au convenit asupra “utilităţii de a dezvolta o Europă a apărării”, a informat guvernul italian, subiect care pare să fie omniprezent.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Aceste întâlniri între Biden și Macron, respectiv Biden și Draghi au rolul de a ridica o cortină înaintea summitului G20 sub preşedinţia italiană, care se desfăşoară sâmbătă şi duminică. Marile puteri mondiale ar trebui să anunţe un acord solemn privind un proiect asupra unei taxe minime pentru companii, dar incertitudinea persistă încă asupra capacităţii lor de a-şi asuma angajamente ferme privind climatul, înaintea summitului COP26 de la Glasgow (Regatul Unit) de săptămâna viitoare.

Aflat în Cetatea Eternă, Joe Biden, al doilea președinte catolic din istoria SUA, a fost primit de Papa Francisc la Vatican, într-una dintre cele mai lungi întrevederi între un președinte american și un suveran pontif.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G20

Olaf Scholz își exprimă deschiderea față de admiterea Uniunii Africane în G20: Se impune din respect pentru continent şi numeroasele lui state

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Cancelarul german, Olaf Scholz, care a început joi un turneu de trei zile în Africa de Est, efectuând prima oprire în Etiopia, și-a exprimat deschiderea admiterii Uniunii Africane în G20, conform AFP, citat de Agerpres.

”Vrem să susţinem Uniunea Africană ca ea să obţină un loc în G20”, a declarat cancelarul la sosirea lui la Addis Abeba, într-o declaraţie difuzată de canalul german de ştiri NTV.

”Aceasta se impune din respect pentru continent şi numeroasele lui state, dar şi pentru populaţia sa în creştere”, a adăugat Scholz.

Acesta urmează să viziteze și sediul Uniunii Africane, care acționează în prezent ca mediatoare în conflictul sudanez.

Cancelarul german se alătură astfel unor lideri precum Joe Biden și Emmanuel Macron care, și ei la rândul lor, au pledat pentru includerea Uniunii Africane în G20.

Africa de Sud este singură ţară de pe continentul african care face parte din grupul celor mai mari economii ale lumii.

G20 cuprinde în prezent 19 ţări (Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Regatul Unit, Rusia, SUA şi Turcia) şi Uniunea Europeană.

Cancelarul german întreprinde, începând de joi, o vizită în Etiopia, apoi în Kenya.

Etiopia a fost începând din 2020 scena unui război civil între trupele guvernului lui Abiy Ahmed şi cele ale liderilor regiunii nordice Tigray, care au declanşat o rebeliune împotriva puterii federale. La începutul lui noiembrie, a fost semnat un acord de încetare a ostilităţilor.

În Kenya, Olaf Scholz speră să stabilească parteneriate în energie curată cu o ţară-pionier ale cărei nevoi energetice sunt acoperite în proporţie de 90% din energii din surse regenerabile (energii verzi).

Kenya, deja principalul partener comercial al Germaniei în Africa de Est, prevede să acopere din 2030 toate nevoile sale energetice din surse regenerabile.

Continue Reading

G20

G20: Josep Borrell apreciază că se observă ”o mică ameliorare” în plan diplomatic cu Rusia: Cel puțin de data asta Lavrov a rămas în sală când țările occidentale au condamnat invazia rusă

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a apreciat vineri că se observă ”o mică ameliorare” în plan diplomatic cu Rusia pe durata reuniunii G20, în pofida divizărilor legate de Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oficialul european a detaliat că ministrul rus de externe a rămas de această dată în sală în momentul în care miniștrii de externe din țările occidentale au condamnat invazia rusă, comparativ cu precedenta reuniune a șefilor diplomațiilor G20, desfășurată în Indonezia, în timpul căreia Lavrov a părăsit sala, deranjat de valul de luări de poziție prin care era condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

”Cel puţin de data asta a rămas şi a ascultat. Este o îmbunătăţire mică, dar importantă”, a estimat Borrell în marja Raisina Dialogue, un forum organizat la New Delhi.

”Cred că e mai bine decât nimic”, a adăugat şeful diplomaţiei UE, care şi-a făcut cunoscută de altfel opoziţia faţă de excluderea totală a Rusiei din G20.

Reuniunea de joi a miniștrilor de externe din G20 s-a încheiat fără un comunicat comun, ca urmare a opoziției Rusiei și Chinei.

În contextul acestei întâlniri, secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut o întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a cerut ca Rusia ”să revină asupra deciziei sale iresponsabile și să se întoarcă la punerea în aplicare a Noului Tratat START, care impune limite verificabile asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și ale Federației Ruse”.

”Respectarea reciprocă este în interesul ambelor noastre țări.  Este, de asemenea, ceea ce așteaptă oamenii din întreaga lume de la noi, ca puteri nucleare.  I-am spus ministrului de externe că, indiferent ce se întâmplă în lume sau în relația noastră, Statele Unite vor fi întotdeauna gata să se angajeze și să acționeze în ceea ce privește controlul armelor strategice, așa cum au făcut-o Statele Unite și Uniunea Sovietică, chiar și în perioada de vârf a Războiului Rece”, a detaliat Blinken temele discutate cu omologul rus.

De asemenea, acesta a ridicat problema reținerii nejustificate a cetățeanului american, Paul Whelan.

”În cele din urmă, i-am spus ministrului de externe ceea ce eu și mulți alții am spus săptămâna trecută la Națiunile Unite și ceea ce mulți miniștri de externe din G20 au spus astăzi: să punem capăt acestui război de agresiune; să ne angajăm într-o diplomație semnificativă care poate produce o pace dreaptă și durabilăPreședintele Zelenski a prezentat un plan în 10 puncte pentru o pace dreaptă și durabilă.  Statele Unite sunt pregătite să sprijine Ucraina prin diplomație pentru a pune capăt războiului pe baza acestui plan. Cu toate acestea, președintele Putin a demonstrat un interes zero în a se angaja, spunând că nu există nimic de discutat dacă și până când Ucraina nu acceptă – citez – <<noile realități teritoriale>>, dublând în același timp brutalizarea Ucrainei”, a mai spus secretarul de stat american.

Continue Reading

G20

SUA și aliații din Quad consideră ”inacceptabile” amenințările Rusiei cu arme nucleare și cer ca Moscova să fie pedepsită pentru războiul din Ucraina

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Rusia nu poate rămâne nepedepsită pentru războiul împotriva Ucrainei, au subliniat vineri, într-un comunicat preluat de Reuters, secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologii săi din India, Japonia și Australia, țări care formează alături de SUA grupul Quad, informează Agerpres.

Cei patru miniștri de externe au calificat, de asemenea, că utilizarea armelor nucleare sau amenințarea cu acestea în Ucraina este ”inadmisibilă”.

”Dacă am permite Rusiei să facă nepedepsită ceea ce face în Ucraina, ar fi un mesaj pentru potenţialii agresori de oriunde că pot scăpa şi ei”, a afirmat Blinken la New Delhi, unde se afla cu ocazia unei reuniuni a şefilor diplomaţiilor din G20.

În contextul acestei reuniuni, oficialul american a avut o întâlnire cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a cerut ca Rusia ”să revină asupra deciziei sale iresponsabile și să se întoarcă la punerea în aplicare a Noului Tratat START, care impune limite verificabile asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și ale Federației Ruse”.

”Respectarea reciprocă este în interesul ambelor noastre țări.  Este, de asemenea, ceea ce așteaptă oamenii din întreaga lume de la noi, ca puteri nucleare.  I-am spus ministrului de externe că, indiferent ce se întâmplă în lume sau în relația noastră, Statele Unite vor fi întotdeauna gata să se angajeze și să acționeze în ceea ce privește controlul armelor strategice, așa cum au făcut-o Statele Unite și Uniunea Sovietică, chiar și în perioada de vârf a Războiului Rece”, a detaliat Blinken temele discutate cu omologul rus.

Comunicatul miniştrilor din Quad s-a referit – foarte puţin voalat – şi la China, denunţând acţiunile care intensifică tensiunile în Marea Chinei de Sud şi ”militarizarea” teritoriilor disputate din regiunea respectivă.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Maia Sandu, “recunoscătoare sprijinului din partea României și Franței”, predă Spaniei ștafeta summitului CPE care a făcut R. Moldova mai vizibilă pe harta Europei

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Victor Negrescu solicită Comisiei Europene printr-un demers susținut de europarlamentari din mai multe grupuri politice să sprijine cu fonduri UE copiii români cu părinți plecați în afara țării

U.E.11 hours ago

Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO11 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Polonia livrează arme și muniții cu șase avioane de transport pentru poliția din Republica Moldova

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA12 hours ago

Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența UE la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO11 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA14 hours ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ1 week ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Team2Share

Trending