Cu zâmbete, strângeri de mâini şi declaraţii despre parteneriatul lor, Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au afişat ostentativ vineri, la Roma, reconcilierea după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Reconcilierea a fost marcată prin adoptarea unei declarații comune a președinților Statelor Unite și Franței prin care cei doi lideri au reafirmat “angajamentul față de o cooperare bilaterală și transatlantică mai strânsă în vederea asigurării păcii, securității și prosperității în întreaga lume”.
“Ceea ce am făcut a fost făcut cu stângacie şi nu cu multă eleganţă”, a declarat preşedintele american, aceasta fiind cea clară exprimare de părere de rău până în prezent din partea americanilor cu privire la criza submarinelor, dezamorsată prin decizia din luna septembrie a lui Joe Biden și a lui Emmanuel Macron de a lansa un proces de consultări, SUA recunoscând importanța unei apărări europene complementare cu NATO.
Franţa este “un partener de extremă valoare”, a adăugat Joe Biden, adresându-se jurnaliştilor lângă omologul său francez, care l-a primit la Villa Bonaparte, sediul ambasadei Franţei pe lângă Vatican. relatează AFP, potrivit Agerpres.
El şi-a însoţit cuvintele cu gesturi, întinzându-i mâna în două rânduri, în faţa camerelor, lui Emmanuel Macron, după zâmbete la sosirea sa la ambasadă.
Preşedintele francez a salutat în faţa omologului său american “deciziile concrete” anunţate sau luate de la începutul crizei în relaţiile bilaterale, la jumătatea lunii septembrie, care au “iniţiat un proces de încredere”. “Am clarificat ceea ce aveam de clarificat”, a mai spus el.
Partea franceză aşteaptă în special un sprijin clar din partea americanilor pentru un proiect de veritabilă apărare europeană comună, drag Parisului, și care va fi o temă primordială a președinției franceze a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2022. Potrivit lui Emmanuel Macron, această idee, pe care Washingtonul nu a primit-o întotdeauna cu cea mai mare căldură, este absolut compatibilă cu NATO, alianţa militară transatlantică condusă de SUA. Însă, în ajunul întâlnirii lor bilaterale pe marginea summitului G20 de la Roma, Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”.
Declarația comună evocată mai sus și publicată de Casa Albă abordează o serie vastă de teme: combaterea pandemiei, clima, tehnologie și relații politico-diplomatice și militare. Ea subliniază că “pe măsură ce Franța va prelua președinția Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2022, aceasta va informa îndeaproape Statele Unite cu privire la prioritățile sale”, în timp ce “Statele Unite recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară NATO”.
Astfel, Statele Unite și-au etalat sprijinul pentru investițiile tot mai mari ale aliaților și partenerilor europeni în capacitățile militare care permit apărarea comună, având în vedere beneficiile pentru securitatea transatlantică ale unor capacități militare europene mai puternice și ale unor parteneri europeni mai angajați, iar cei doi președinți și-au reafirmat “sprijinul pentru consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE, care este unic și esențial pentru securitatea și prosperitatea națiunilor noastre și a zonei euro-atlantice”.
De asemenea, președinții și-au reafirmat sprijinul pentru un dialog SUA-UE privind securitatea și apărarea și pentru a lucra în vederea încheierii unui aranjament administrativ pentru Statele Unite cu Agenția Europeană de Apărare, astfel cum s-a decis la summitul SUA-UE din iunie pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

© President Biden/ Twitter
Înaintea preşedintelui francez, Joe Biden, cu dorinţa de a consolida alianţele europene ale SUA bulversate în timpul preşedinţiei Trump, s-a întâlnit cu Mario Draghi, şeful guvernului italian. În cursul acestei întrevederi, ei au convenit asupra “utilităţii de a dezvolta o Europă a apărării”, a informat guvernul italian, subiect care pare să fie omniprezent.
2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.
Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.
Aceste întâlniri între Biden și Macron, respectiv Biden și Draghi au rolul de a ridica o cortină înaintea summitului G20 sub preşedinţia italiană, care se desfăşoară sâmbătă şi duminică. Marile puteri mondiale ar trebui să anunţe un acord solemn privind un proiect asupra unei taxe minime pentru companii, dar incertitudinea persistă încă asupra capacităţii lor de a-şi asuma angajamente ferme privind climatul, înaintea summitului COP26 de la Glasgow (Regatul Unit) de săptămâna viitoare.
Aflat în Cetatea Eternă, Joe Biden, al doilea președinte catolic din istoria SUA, a fost primit de Papa Francisc la Vatican, într-una dintre cele mai lungi întrevederi între un președinte american și un suveran pontif.