„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.
„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.
Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”
De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.
NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.
Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.
România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.
