Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că l-a invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit al Alianței Nord-Atlantice, anul viitor, la Bruxelles, prilej cu care înaltul oficial aliat va înainte propunerea sa privind NATO 2030.

Cred că a venit timpul să revizuim și să reînnoim Conceptul Strategic al NATO, deoarece mediul de securitate cu care ne confruntăm s-a schimbat fundamental față de anul 2010. L-am invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit NATO la Bruxelles, la începutul anului viitor. Nu am decis încă o dată concretă, dar va fi un summit NATO și toți liderii NATO vor fi acolo, precum și președintele ales Joe Biden. Aștept cu nerăbdare să-l întâmpin pe președintele Biden la Bruxelles, pentru că aceasta este cea mai bună modalitate ca toți aliații să discute”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din NATO de marți și de miercuri și al cărei principal subiect va fi un raport privind viitorul NATO.

Un grup de zece experți condus de fostul ministru al apărării și de interne german, Thomas de Maiziere, și de fostul subsecretar de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, au întocmit un raport prezentat deja secretarului general al NATO și care conține un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

La acel summit, voi înainta propunerea mea de consolidare și adaptare a NATO ca alianță puternică și agilă.”, a subliniat el, în timp ce surse europene au afirmat pentru CaleaEuropeană.ro că Uniunea Europeană pregătește relansarea parteneriatului strategic cu SUA în baza unui plan construit pe cinci direcții de acțiune, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în strânsă coordonare cu NATO pentru a-l invita pe Joe Biden la un summit UE-SUA, la Bruxelles.

“Obiectivul meu privind NATO 2030 este să ne asigurăm că NATO va continua să fie o alianță militară puternică, ceea ce necesită să continuăm investițiile pentru a ne menține avantajul tehnologic, că NATO va deveni o alianță mai puternică din punct de vedere politic care să abordeze o problematică largă de provocări de securitate. NATO este unică, deoarece este singura organizație care aduce Europa și America de Nord laolaltă în fiecare zi. Trebuie să utilizăm această platformă pentru a consolida legătura transatlantică, dar și să avem discuții libere atunci când avem divergențe între aliați”, a mai spus Stoltenberg.

Raportul experților, predat celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

În debutul conferinței de presă de luni, Jens Stoltenberg a subliniat pe baza acestu raport, precum și a consultărilor pe care va continua să le aibă cu aliații, cu societatea civilă, cu tinerii lideri, cu parlamentari și cu sectorul privat, va formula recomandările sale către liderii NATO la reuniunea de anul viitor.

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statuează trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 15 state aliate ale NATO și-au reafirmat joi angajamentul de a dezvolta, achiziționa și furniza la nivel multinațional capacități de apărare aeriană terestră, care vor proteja personalul, echipamentele și instalațiile aliate de amenințările aeriene, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezidat ceremonia semnării de către miniștrii apărării din SUA, Marea Britanie, Spania, Slovenia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Olanda, Letonia, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Danemarca și Belgia a șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. 

Acest lucru a fost făcut în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO din 21 octombrie 2021.

“Prin creșterea cooperării între aliați, îmbunătățirea continuă a capacităților noastre și răspunsul la provocări, facem regiunea transatlantică mai sigură și mai pregătită să facă față oricărei amenințări”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la evenimentul de semnare.

 

Acolo, noi participanți s-au alăturat la două proiecte de mare vizibilitate (HVP) lansate recent, proiectul “GBAD modular” și inițiativa “C-RAM mobil rapid dislocabil”, precum și la lansarea unui nou angajament, “Capacitatea de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață pentru nivelul batalionului și brigăzii” (GBAD C2 Layer).

Participanții la GBAD modular (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Regatul Unit) au urat bun venit în cadrul proiectului Norvegiei, Poloniei, Portugaliei și Statelor Unite. Acesta vizează achiziționarea și punerea în practică a unei soluții modulare pentru apărarea aeriană terestră cu rază de acțiune foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune. Această capacitate va oferi aliaților o soluție modulară, construită în jurul unui modul de comandă și control și a opțiunii de a conecta diferiți efectori pentru amenințările acoperite. Capacitatea plug-and-play va oferi aliaților opțiunea de a schimba, adăuga sau elimina efectori fără probleme, în funcție de amenințările cu care se confruntă.

Pentru cel de-al doilea proiect, C-RAM cu desfășurare rapidă, Norvegia, Polonia și Statele Unite s-au alăturat Germaniei, Greciei, Ungariei și Regatului Unit. Acest proiect are ca scop dezvoltarea și furnizarea unei capacități de protecție a forțelor aliate împotriva amenințărilor cu rachete, artilerie și mortiere. Un accent deosebit al acestui proiect va fi pus pe soluțiile potențiale prin abordări inovatoare, cum ar fi capacitățile bazate pe energie directă.

În cele din urmă, șase aliați – Danemarca, Italia, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA – au demarat o nouă inițiativă pentru a achiziționa în comun și a pune în funcțiune o capacitate de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață la nivel de batalion și brigadă (GBAD C2 Layer). În lunile următoare, experții din națiunile participante vor identifica soluții potențiale pentru un centru de distribuție a focului. Abordarea multinațională va diminua varietatea de sisteme utilizate și va crește simultan interoperabilitatea între aliații participanți și disponibilitatea operațională a forțelor GBAD ale NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

Published

on

Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat joi un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg după prima zi a reuniunii miniștrilor apărării aliați, care se desfășoară joi și vineri la Bruxelles. Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

Această decizie, anunțată cu o zi în urmă, a fost luată “pentru a ne asigura că vom continua să avem forțele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit” și “pentru a ne proteja cei un miliard de oameni de orice amenințare”, a punctat el.

“Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra obiectivelor de capacitate ale NATO. Acest lucru face parte din procesul de planificare a apărării NATO, iar aceste obiective contribuie la asigurarea faptului că dispunem de capacitățile necesare pentru o descurajare și o apărare credibile”, a precizat Stoltenberg.

Miniștrii apărării au analizat, de asemenea, progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei. “Nu vom oglindi comportamentul destabilizator al Rusiei și nu avem nicio intenție de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”, a declarat Stoltenberg. “Așadar, punem în aplicare un pachet echilibrat de măsuri politice și militare pentru a răspunde la această amenințare”, a continuat secretarul general aliat.

Potrivit Pentagonului, acest pachet include îmbunătățiri semnificative ale apărării antiaeriene și antirachetă a Alianței. De asemenea, prevede consolidarea capacităților convenționale cu avioane de generația a cincea, adaptarea exercițiilor și a serviciilor de informații, precum și îmbunătățirea pregătirii și eficienței descurajării nucleare.

 

Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

“Ne-am sporit prezența în Marea Neagră pentru că Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO. Trei aliați ai NATO sunt state riverane: Turcia, România și Bulgaria, iar apoi, desigur, avem doi parteneri foarte apropiați, Georgia și Ucraina, și am asistat la anexarea ilegală a Crimeei și am văzut comportamentul agresiv al Rusiei în Marea Neagră. Așadar, ne-am sporit prezența în regiune, în aer, pe uscat și pe mare, și evaluăm în mod constant ce putem face mai mult, în parte prin creșterea prezenței, dar și prin creșterea capacității noastre de a desfășura rapid forțe, dacă este necesar. Și tocmai de aceea avem nevoie de o pregătire ridicată a forțelor noastre”, a completat el.

Planul de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus Austin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN46 mins ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

NATO12 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending