Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că l-a invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit al Alianței Nord-Atlantice, anul viitor, la Bruxelles, prilej cu care înaltul oficial aliat va înainte propunerea sa privind NATO 2030.

“Cred că a venit timpul să revizuim și să reînnoim Conceptul Strategic al NATO, deoarece mediul de securitate cu care ne confruntăm s-a schimbat fundamental față de anul 2010. L-am invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit NATO la Bruxelles, la începutul anului viitor. Nu am decis încă o dată concretă, dar va fi un summit NATO și toți liderii NATO vor fi acolo, precum și președintele ales Joe Biden. Aștept cu nerăbdare să-l întâmpin pe președintele Biden la Bruxelles, pentru că aceasta este cea mai bună modalitate ca toți aliații să discute”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din NATO de marți și de miercuri și al cărei principal subiect va fi un raport privind viitorul NATO.

Un grup de zece experți condus de fostul ministru al apărării și de interne german, Thomas de Maiziere, și de fostul subsecretar de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, au întocmit un raport prezentat deja secretarului general al NATO și care conține un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

“La acel summit, voi înainta propunerea mea de consolidare și adaptare a NATO ca alianță puternică și agilă.”, a subliniat el, în timp ce surse europene au afirmat pentru CaleaEuropeană.ro că Uniunea Europeană pregătește relansarea parteneriatului strategic cu SUA în baza unui plan construit pe cinci direcții de acțiune, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în strânsă coordonare cu NATO pentru a-l invita pe Joe Biden la un summit UE-SUA, la Bruxelles.

“Obiectivul meu privind NATO 2030 este să ne asigurăm că NATO va continua să fie o alianță militară puternică, ceea ce necesită să continuăm investițiile pentru a ne menține avantajul tehnologic, că NATO va deveni o alianță mai puternică din punct de vedere politic care să abordeze o problematică largă de provocări de securitate. NATO este unică, deoarece este singura organizație care aduce Europa și America de Nord laolaltă în fiecare zi. Trebuie să utilizăm această platformă pentru a consolida legătura transatlantică, dar și să avem discuții libere atunci când avem divergențe între aliați”, a mai spus Stoltenberg.

Raportul experților, predat celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

În debutul conferinței de presă de luni, Jens Stoltenberg a subliniat pe baza acestu raport, precum și a consultărilor pe care va continua să le aibă cu aliații, cu societatea civilă, cu tinerii lideri, cu parlamentari și cu sectorul privat, va formula recomandările sale către liderii NATO la reuniunea de anul viitor.

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. 

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statuează trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.