Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că l-a invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit al Alianței Nord-Atlantice, anul viitor, la Bruxelles, prilej cu care înaltul oficial aliat va înainte propunerea sa privind NATO 2030.

Cred că a venit timpul să revizuim și să reînnoim Conceptul Strategic al NATO, deoarece mediul de securitate cu care ne confruntăm s-a schimbat fundamental față de anul 2010. L-am invitat pe președintele ales Joe Biden la un summit NATO la Bruxelles, la începutul anului viitor. Nu am decis încă o dată concretă, dar va fi un summit NATO și toți liderii NATO vor fi acolo, precum și președintele ales Joe Biden. Aștept cu nerăbdare să-l întâmpin pe președintele Biden la Bruxelles, pentru că aceasta este cea mai bună modalitate ca toți aliații să discute”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din NATO de marți și de miercuri și al cărei principal subiect va fi un raport privind viitorul NATO.

Un grup de zece experți condus de fostul ministru al apărării și de interne german, Thomas de Maiziere, și de fostul subsecretar de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, au întocmit un raport prezentat deja secretarului general al NATO și care conține un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

La acel summit, voi înainta propunerea mea de consolidare și adaptare a NATO ca alianță puternică și agilă.”, a subliniat el, în timp ce surse europene au afirmat pentru CaleaEuropeană.ro că Uniunea Europeană pregătește relansarea parteneriatului strategic cu SUA în baza unui plan construit pe cinci direcții de acțiune, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în strânsă coordonare cu NATO pentru a-l invita pe Joe Biden la un summit UE-SUA, la Bruxelles.

“Obiectivul meu privind NATO 2030 este să ne asigurăm că NATO va continua să fie o alianță militară puternică, ceea ce necesită să continuăm investițiile pentru a ne menține avantajul tehnologic, că NATO va deveni o alianță mai puternică din punct de vedere politic care să abordeze o problematică largă de provocări de securitate. NATO este unică, deoarece este singura organizație care aduce Europa și America de Nord laolaltă în fiecare zi. Trebuie să utilizăm această platformă pentru a consolida legătura transatlantică, dar și să avem discuții libere atunci când avem divergențe între aliați”, a mai spus Stoltenberg.

Raportul experților, predat celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

În debutul conferinței de presă de luni, Jens Stoltenberg a subliniat pe baza acestu raport, precum și a consultărilor pe care va continua să le aibă cu aliații, cu societatea civilă, cu tinerii lideri, cu parlamentari și cu sectorul privat, va formula recomandările sale către liderii NATO la reuniunea de anul viitor.

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut la 19 noiembrie o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statuează trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

NATO

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

Published

on

© Turkish Presidency / Twitter

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Continue Reading

JAPONIA

NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică în ”cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul genera al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat miercuri planul Japoniei de a-și dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, apreciind că acest lucru reflectă angajamentul arhipelagului pentru securitate într-o lume ”volatilă”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt fericit că Japonia prevede (creşterea bugetului său militar, n.r.) pentru a atinge pragul de referinţă al NATO de 2% din PIB consacrat apărării”, a declarat el în cadrul unui discurs susţinut la universitatea Keio din Tokyo.

Timp de decenii, Japonia şi-a plafonat cheltuielile militare la circa 1% din PIB, însă guvernul prim-ministrului Fumio Kishida a aprobat în decembrie o nouă doctrină de securitate, care prevede în special creşterea bugetului său al apărării la 2% din PIB până în 2027. ”Asta demonstrează că Japonia ia securitatea internaţională în serios”, a afirmat Stoltenberg.

De altfel, NATO și Japonia au semnat o declarație comună în patru puncte care se concentrează pe următoarele aspecte: un mediu strategic provocator într-un punct de inflexiune istoric, provocări strategice complexe cu care se confruntă comunitatea internațională, îmbunătățirea cooperării Japonia-NATO într-o nouă eră.

”Comunitatea internațională se confruntă cu schimbări care definesc o eră. Ordinea internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept, este în pericol, iar noi suntem martorii unor schimbări în raporturile de putere și a intensificării concurenței geopolitice. Lumea se află într-un punct de inflexiune istoric, în cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Aceasta precizează că ”agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a zdruncinat fundamentul ordinii internaționale bazate pe reguli”.

”Ea a modificat grav mediul de securitate în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Echilibrul de putere se schimbă rapid, de asemenea, în Indo-Pacific, iar noi împărtășim opinia că schimbarea unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție nu este acceptabilă nicăieri în lume. Recunoaștem că securitatea euro-atlantică și cea a Indo-Pacificului sunt strâns legate și subliniem necesitatea consolidării în continuare a cooperării dintre Japonia și NATO, pentru a răspunde la mediul strategic în schimbare. Japonia salută hotărârea NATO de a consolida dialogul și cooperarea cu partenerii din Indo-Pacific”, este precizat în document.

Cei doi lideri au ”salutat evoluțiile din cadrul cooperării Japonia-NATO în abordarea provocărilor tradiționale în materie de securitate, cum ar fi securitatea maritimă și controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea”.

”Având în vedere mediul internațional de securitate sever și noile provocări de securitate, reafirmăm importanța cooperării în domenii precum spațiul cibernetic, spațiul cosmic, dezinformarea și comunicațiile strategice, combaterea provocărilor hibride, reziliența, tehnologiile critice și emergente și inovarea pentru a ne consolida capacitatea de a aborda provocările emergente în noi domenii. În plus, explorăm extinderea cooperării la domenii precum știința și tehnologia apărării, inclusiv activitățile cu Organizația NATO pentru știință și tehnologie (OTS)”, se angajează Stoltenberg și Kishida.

În egală măsură, NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică privind cooperarea, în scopul de a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și de a analiza calea de urmat în ceea ce privește cooperarea Japonia-NATO”.

”Suntem convinși că cooperarea Japonia-NATO își va demonstra valoarea în acest mediu de securitate sever și complex. Prin parteneriatul nostru ferm, suntem hotărâți să contribuim la susținerea și consolidarea ordinii internaționale libere și deschise bazate pe statul de drept”, se încheie declarația.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE7 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN8 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE9 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO10 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending