Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Secretarul genera al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat miercuri planul Japoniei de a-și dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, apreciind că acest lucru reflectă angajamentul arhipelagului pentru securitate într-o lume ”volatilă”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt fericit că Japonia prevede (creşterea bugetului său militar, n.r.) pentru a atinge pragul de referinţă al NATO de 2% din PIB consacrat apărării”, a declarat el în cadrul unui discurs susţinut la universitatea Keio din Tokyo.

Timp de decenii, Japonia şi-a plafonat cheltuielile militare la circa 1% din PIB, însă guvernul prim-ministrului Fumio Kishida a aprobat în decembrie o nouă doctrină de securitate, care prevede în special creşterea bugetului său al apărării la 2% din PIB până în 2027. ”Asta demonstrează că Japonia ia securitatea internaţională în serios”, a afirmat Stoltenberg.

De altfel, NATO și Japonia au semnat o declarație comună în patru puncte care se concentrează pe următoarele aspecte: un mediu strategic provocator într-un punct de inflexiune istoric, provocări strategice complexe cu care se confruntă comunitatea internațională, îmbunătățirea cooperării Japonia-NATO într-o nouă eră.

”Comunitatea internațională se confruntă cu schimbări care definesc o eră. Ordinea internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept, este în pericol, iar noi suntem martorii unor schimbări în raporturile de putere și a intensificării concurenței geopolitice. Lumea se află într-un punct de inflexiune istoric, în cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Aceasta precizează că ”agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a zdruncinat fundamentul ordinii internaționale bazate pe reguli”.

”Ea a modificat grav mediul de securitate în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Echilibrul de putere se schimbă rapid, de asemenea, în Indo-Pacific, iar noi împărtășim opinia că schimbarea unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție nu este acceptabilă nicăieri în lume. Recunoaștem că securitatea euro-atlantică și cea a Indo-Pacificului sunt strâns legate și subliniem necesitatea consolidării în continuare a cooperării dintre Japonia și NATO, pentru a răspunde la mediul strategic în schimbare. Japonia salută hotărârea NATO de a consolida dialogul și cooperarea cu partenerii din Indo-Pacific”, este precizat în document.

Cei doi lideri au ”salutat evoluțiile din cadrul cooperării Japonia-NATO în abordarea provocărilor tradiționale în materie de securitate, cum ar fi securitatea maritimă și controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea”.

”Având în vedere mediul internațional de securitate sever și noile provocări de securitate, reafirmăm importanța cooperării în domenii precum spațiul cibernetic, spațiul cosmic, dezinformarea și comunicațiile strategice, combaterea provocărilor hibride, reziliența, tehnologiile critice și emergente și inovarea pentru a ne consolida capacitatea de a aborda provocările emergente în noi domenii. În plus, explorăm extinderea cooperării la domenii precum știința și tehnologia apărării, inclusiv activitățile cu Organizația NATO pentru știință și tehnologie (OTS)”, se angajează Stoltenberg și Kishida.

În egală măsură, NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică privind cooperarea, în scopul de a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și de a analiza calea de urmat în ceea ce privește cooperarea Japonia-NATO”.

”Suntem convinși că cooperarea Japonia-NATO își va demonstra valoarea în acest mediu de securitate sever și complex. Prin parteneriatul nostru ferm, suntem hotărâți să contribuim la susținerea și consolidarea ordinii internaționale libere și deschise bazate pe statul de drept”, se încheie declarația.