Uniunea Europeană trebuie să îi integreze în interiorul familiei europene pe cei care vor să fie alături de noi, a apreciat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, nominalizând în acest sens Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest și criticând tergiversarea procesului de extindere a Uniunii Europene.
Șeful statului a susținut un discurs de la pupitrul casei democrației europene, așa cum este considerat Parlamentul European, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, evenimentul având loc la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Klaus Iohannis a evxocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, liderul de la Cotroceni lansând o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
“Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?” Aceasta este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru. Cum putem rămâne atractivi ca Uniune? Răspunsul este clar. Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea. Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv și vă mulțumesc pentru asta. România – și eu personal – l-am susținut și l-am promovat intens. Și confirmă, cred, atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate. Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în Vecinătatea noastră”, a spus președintele Iohannis.
În răspunsurile formulate la întrebările eurodeputaților, președintele Klaus Iohannis a legat tema extinderii Uniunii Europene de procesul de reformă și sistemul decizional, precum și de imaginea externă a Uniunii Europene.
“Unii dintre dumneavoastră m-ați întrebat despre procesul decizional. Este vorba despre arhitectura Uniunii. Cum putem să o îmbunătățim? Trebuie să o îmbunătățim, pentru că dacă primim Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, vom fi o Uniune foarte mare, iar acest proces decizional, mai ales în timp de criză – război, pandemie, criză energetică – trebuie să funcționeze corect, transparent, dar să fie și foarte rapid. Și de aceea eu cred că trebuie să lucrăm la arhitectura Uniunii”, a completat el.
“Și în final, imaginea noastră externă. Eu consider că trebuie să fim mult mai buni în această privință. În primul rând, trebuie să-i integrăm pe cei care vor să fie alături de noi și pe cei pe care noi îi vrem alături – Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și dintre care unii încearcă să devină parte din Uniune deja de 20 de ani. Pe bune? Îi vrem? Dacă da, atunci să îi primim. Dacă nu, să le spunem că nu se poate. Dar această tergiversare, știți foarte bine, nu îmbunătățește niciodată lucrurile“, a conchis șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.
România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.
Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.
Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație.
Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.
Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.
În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.
El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.
Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?”
“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.
“Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.
Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.
“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.
“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.
El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.
“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.
