PARLAMENTUL EUROPEAN
Klaus Iohannis critică tergiversarea din ultimii 20 de ani a extinderii UE: Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim
Published
1 year agoon

Uniunea Europeană trebuie să îi integreze în interiorul familiei europene pe cei care vor să fie alături de noi, a apreciat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, nominalizând în acest sens Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest și criticând tergiversarea procesului de extindere a Uniunii Europene.
Șeful statului a susținut un discurs de la pupitrul casei democrației europene, așa cum este considerat Parlamentul European, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, evenimentul având loc la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Klaus Iohannis a evxocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, liderul de la Cotroceni lansând o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
“Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?” Aceasta este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru. Cum putem rămâne atractivi ca Uniune? Răspunsul este clar. Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea. Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv și vă mulțumesc pentru asta. România – și eu personal – l-am susținut și l-am promovat intens. Și confirmă, cred, atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate. Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în Vecinătatea noastră”, a spus președintele Iohannis.
În răspunsurile formulate la întrebările eurodeputaților, președintele Klaus Iohannis a legat tema extinderii Uniunii Europene de procesul de reformă și sistemul decizional, precum și de imaginea externă a Uniunii Europene.
“Unii dintre dumneavoastră m-ați întrebat despre procesul decizional. Este vorba despre arhitectura Uniunii. Cum putem să o îmbunătățim? Trebuie să o îmbunătățim, pentru că dacă primim Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, vom fi o Uniune foarte mare, iar acest proces decizional, mai ales în timp de criză – război, pandemie, criză energetică – trebuie să funcționeze corect, transparent, dar să fie și foarte rapid. Și de aceea eu cred că trebuie să lucrăm la arhitectura Uniunii”, a completat el.
“Și în final, imaginea noastră externă. Eu consider că trebuie să fim mult mai buni în această privință. În primul rând, trebuie să-i integrăm pe cei care vor să fie alături de noi și pe cei pe care noi îi vrem alături – Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și dintre care unii încearcă să devină parte din Uniune deja de 20 de ani. Pe bune? Îi vrem? Dacă da, atunci să îi primim. Dacă nu, să le spunem că nu se poate. Dar această tergiversare, știți foarte bine, nu îmbunătățește niciodată lucrurile“, a conchis șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.
România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.
Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.
Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație.
Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.
Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.
În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.
El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.
Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?”
“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.
“Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.
Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.
“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.
“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.
El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.
“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate
Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump
Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”
Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA
PARLAMENTUL EUROPEAN
PE cere boicot internațional împotriva autorităților georgiene și impunerea de sancțiuni. Salome Zourabichvili, singurul lider legitim al Georgiei
Published
18 hours agoon
February 13, 2025
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care refuză să recunoască legitimitatea autorităților auto-proclamate ale partidului de guvernământ „Visul Georgian”, acuzându-le de subminarea democrației și reprimarea opoziției. Totodată, eurodeputații solicită comunității internaționale să se alăture boicotului împotriva actualei elite conducătoare din Georgia, potrivit unui comunicat.
Rezoluția, adoptată cu 400 de voturi pentru, 63 împotrivă și 81 de abțineri, a fost după alegerile parlamentare fraudate din 26 octombrie 2024, în urma cărora Mikheil Kavelashvili a fost instalat ca președinte al Georgiei. Europarlamentarii continuă să o recunoască pe Salome Zourabichvili drept lider legitim al țării și îi cer președintelui Consiliului European, António Costa, să o invite să reprezinte Georgia la viitoarele reuniuni ale Consiliului European și ale Comunității Politice Europene.
Sancțiuni pentru oficialii georgieni implicați în reprimarea opoziției
După alegerile controversate, Georgia a fost zguduită de proteste masive anti-guvernamentale, reprimate violent de forțele de ordine. Ca răspuns, Parlamentul European cere Consiliului UE și statelor membre să impună sancțiuni individuale împotriva oficialilor și liderilor politici responsabili de regresul democratic, frauda electorală și încălcarea drepturilor omului. Printre aceștia se numără oligarhul Bidzina Ivanishvili, premierul Irakli Kobakhidze, președintele Parlamentului Shalva Papuashvili, precum și judecători și reprezentanți ai presei implicați în răspândirea dezinformării și condamnări motivate politic.
Soluția: organizarea unor noi alegeri
Europarlamentarii subliniază că singura soluție pentru ieșirea din criza politică și constituțională din Georgia este organizarea unor noi alegeri parlamentare în următoarele luni. Scrutinul ar trebui să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, administrat de o autoritate independentă și monitorizat de observatori internaționali.
Parlamentul European regretă profund decizia partidului „Visul Georgian” de a se îndepărta de parcursul european și de aderarea la NATO, reafirmând sprijinul pentru aspirațiile europene legitime ale poporului georgian.
Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023. Cu toate acestea, cele mai recente alegeri parlamentare din țară nu au fost considerate nici libere, nici corecte de către Parlamentul European, deputații europeni solicitând repetarea alegerilor în cursul anului următor.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina
Published
22 hours agoon
February 13, 2025By
Andreea Radu
În contextul formării noului Cadru Financiar Multianual (CFM), europarlamentarul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să colaboreze strâns cu autoritățile locale și regionale, inclusiv prin Semestrul European, pentru a identifica nevoile specifice și potențialul de dezvoltare al fiecărei zone, astfel încât să se stabilească o finanțare adecvată și o strategie de dezvoltare specifică fiecăreia.
„Regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina au nevoie de sprijin politic și financiar special din partea Comisiei Europene. Am solicitat acest lucru printr-un punct de vedere scris depus în contextul dezbaterilor din Parlamentul European pe această temă. România, țara UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, se află în prima linie a efectelor economice și sociale negative generate de conflict”, a scris deputatul european, pe Facebook.
Eurodeputatul a subliniat că, dacă în trecut aceste regiuni erau percepute ca fiind sigure atât pentru cetățeni, cât și pentru investitori, în prezent ele se confruntă cu falimente ale afacerilor, o creștere a șomajului și un exod al forței de muncă.
„Tinerii cu studii superioare și profesioniștii aleg să plece în căutarea unor oportunități mai stabile, în timp ce companiile și locurile de muncă bine plătite sunt relocate către regiuni percepute ca fiind mai sigure”, a adăugat Dan Motreanu.
Acesta a mai menționat că, încă de la începutul acestui mandat, împreună cu mai mulți colegi din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI), a solicitat crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni.
Comisia Europeană a publicat miercuri o comunicare intitulată „Calea către următorul cadru financiar multianual”. Comunicarea prezintă principalele provocări bugetare și legate de politici care vor defini structura următorului cadru financiar multianual (CFM). Comunicarea pune bazele unei reflecții cu privire la modul în care bugetul pe termen lung al UE poate fi adaptat la nevoile și prioritățile aflate în continuă evoluție.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE
Published
22 hours agoon
February 13, 2025By
Teodora Ion
Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE dacă vrem să avem o industrie competitivă, a subliniat eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, în cadrul unei dezbateri desfășurate în plenul reunit al legislativului european în care a fost prezentată Busola Competitivității.
”Este vital să creștem producția de energie la nivelul Uniunii Europene dacă vrem să avem o industrie competitivă! Și mai mult de atât: este NECESAR să avem o piață funcțională a energiei, pentru că în acest moment există disfuncționalități din cauză că NU avem rețele electrice interconectate suficient, la nivelul statelor UE. Iar asta provoacă probleme cu alimentarea și, implicit, prețuri crescute la energie”, a atras atenția fostul ministru al Energiei.
El a deplâns faptul că Europa nu există ”o piață funcțională de energie”.
”Președintele SUA Donald Trump a spus <<Drill baby, Drill!!>> Doar că SUA au de unde extrage, pot scoate din pământ petrol și gaze, iar UE nu are de unde. Mi-a plăcut și declarația președintelui Macron: <<Plug baby, plug!>>, dar pentru asta trebuie să avem energie, ca să putem băga în priză. În Europa nu există o piață funcțională de energie. Energia nu circulă liberă de la Nord la Sud, de la Est la Vest. Există o ruptură clară între Austria și Ungaria și Austria și Slovacia, iar toată zona Europei de Est, zona cu frontiera cu Ucraina este lipsită de energia care se produce în altă parte”, a arătat Virgil Popescu.
El a pledat pentru creșterea producției de energie, pentru investiții mai multe și pentru digitalizarea rețelelor de energie.
”Trebuie să ne interconectăm mai mult și, evident, trebuie să operaționalizăm o piață funcțională de energie. Busola competitivității ne arată preocuparea Comisiei Europene pentru a găsi soluții pentru revitalizarea industriei europene. De aceea le-am prezentat soluțiile de mai sus. Fără creșterea producției de energie nu putem avea competitivitate”, a conchis eurodeputatul.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Însărcinatul cu afaceri al Rusiei la București, convocat la sediul MAE. România ”condamnă cu fermitate” violarea repetată a spațiului aerian de către drone rusești: O încălcare flagrantă a dreptului internațional

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA

Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA

Zelenski anunță că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ4 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE4 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA4 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”