Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

Cotroversatul gazoduct Nord Stream 2, destinat să transporte gaze naturale din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică, s-ar putea dovedi a fi depășit în curând, a atras luni atenția un înalt responsabil german pentru mediu, anunță DPA, citat de Agerpres.

”S-ar putea ca Nord Stream 2 să devină rapid un fel de dinozaur printre proiectele energetice pentru că noi vrem să ajungem la zero emisii către 2045”, a explicat preşedintele Agenţiei germane (UBA), Dirk Messner, pentru grupul media RND, care difuzează declaraţiile sale luni.

”În toate sectoarele în care survin emisii, trebuie să accelerăm punerea în practică a unor obiective ambiţioase. Aceasta vizează în primul rând sistemul energetic, sistemul de transport, oraşele noastre, industria noastră, agricultura noastră, consumul nostru”, a completat acesta.

Statele Unite și Germania au ajuns la 22 iulie la un acord privind gazoductul Nord Stream 2, Berlinul asumându-și obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Înțelegerea a strânit numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, care au atras atenția că Nord Stream 2 amenință ”Europa Centrală pe plan “politic, militar şi energetic”.

Comisia Europeană a subliniat că acest proiect ”nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

De asemenea, ,ai mulți eurodeputați din trei grupuri parlamentare au semnat o declarație comună prin care au îndemnat instituțiile europeen să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul americano-german privind finalizarea Nord Stream 2, drept unul care ”nu este european”.

Afirmațiile oficialului german vin și pe fondul pachetului de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Pentru a veni în sprijinul țărilor din Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Ucraina se bucură de un astfel de sprijin și din partea Uniunii Europene. 

La 13 iulie, UE și Ucraina au lansat un parteneriat strategic privind materiile prime cu scopul de a realiza o integrare mai strânsă a lanțurilor valorice ale materiilor prime și ale bateriilor. Vicepreședintele Maroš Šefčovič și prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, au semnat, în cadrul unei conferinței la nivel înalt dedicate, un memorandum de înțelegere care stă la baza parteneriatului.

Parteneriatul strategic cu Ucraina va include activități de-a lungul întregului lanț valoric al materiilor prime critice primare și secundare și al bateriilor și, în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune al UE privind materiile prime critice, va contribui la diversificarea, consolidarea și asigurarea aprovizionării ambelor părți cu materii prime critice, care sunt esențiale pentru realizarea tranzițiilor verde și digitală. Parteneriatul va fi decisiv și pentru menținerea competitivității globale și pentru dezvoltarea rezilienței industriei UE și a celei ucrainene.

Mai precis, parteneriatul strategic va urmări dezvoltarea a trei domenii esențiale de activitate, astfel cum sunt definite în memorandumul de înțelegere.

  • În primul rând, el se axează pe apropierea cadrelor de politică și de reglementare în domeniul mineritului și, mai ales, pe îndeplinirea criteriilor ecologice, sociale și de guvernanță în toate activitățile.
  • În al doilea rând, parteneriatul urmărește să integreze mai bine lanțurile valorice ale materiilor prime critice și ale bateriilor pentru a dezvolta resurse minerale în Ucraina într-un mod sustenabil și responsabil din punct de vedere social. În acest sens, el va implica Alianța europeană pentru materii prime și Alianța europeană pentru baterii ca platforme pentru părțile interesate din UE și Ucraina, inclusiv organizații de finanțare și de investiții, pentru a colabora și a dezvolta proiecte de întreprinderi comune și alte oportunități de afaceri. În acest scop, vicepreședintele Šefčovič a acceptat oficial calitatea de membru al Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale din Ucraina în cadrul celor două alianțe industriale europene.
  • În cele din urmă, parteneriatul încurajează, de asemenea, o colaborare mai strânsă în domeniul cercetării și inovării, de-a lungul lanțurilor valorice ale materiilor prime și ale bateriilor, utilizând programul Orizont Europa.

În plus, UE și Ucraina au aprobat o primă foaie de parcurs, un set de activități concrete și proiecte comune pentru a realiza progrese în cadrul parteneriatul strategic în perioada 2021-2022. Mai precis, ea va contribui la:

  • elaborarea unei strategii de reducere a emisiilor de carbon și a unei foi de parcurs pentru decarbonizarea mineritului, a extracției și a prelucrării materiilor prime în Ucraina;
  • consolidarea aprovizionării și a prelucrării sustenabile și responsabile a materiilor prime și a bateriilor în Ucraina prin organizarea de evenimente de consolidare a capacităților pentru administrația publică și de formare pentru întreprinderi;
  • digitalizarea și consolidarea gestionării datelor privind resursele/rezervele de minerale ucrainene prin crearea unei „camere de date” – un registru de rapoarte geologice digitale, precum și prin declasificarea și reevaluarea rezervelor de materii prime pe baza standardelor internaționale;
  • intensificarea utilizării programelor de observare a Pământului și a teledetecției pentru a consolida explorarea de noi resurse și a monitoriza performanța de mediu a minelor în timpul operațiunilor și după închidere;
  • identificarea și desfășurarea de proiecte de întreprinderi comune pentru actorii industriali și de investiții din UE și din Ucraina prin utilizarea platformelor de investiții în întreprinderi ale alianțelor industriale europene.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare