Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE obține acordul politic al țărilor UE privind mecanismul de 672,5 miliarde de euro pentru redresare economică: “Nu este timp de pierdut”

Published

on

© EU2020DE/ Flickr

Miniștrii finanțelor din cele 27 de state membre ale UE au ajuns marți la un acord politic privind Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), principalul instrument al pachetului de recuperare Next Generation de 750 miliarde de euro negociat de liderii europenii în cadrul summitului maraton din 17-21 iulie pentru salvarea economiei europene afectate puternic de pandemia de COVID-19.

Acordul politic va fi formalizat de Comitetul Reprezentanților Permanenți ca un mandat pentru negocierile cu Parlamentul European, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, adăugând că poziția sa va ghida președinția germană în negocierile cu Parlamentul.

Președinția germană își propune să încheie aceste negocieri cât mai curând posibil, mai arată sursa citată.

Scopul este de a oferi sprijin financiar la scară largă pentru reformele și investițiile întreprinse de statele membre, pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei COVID-19 și pentru a face economiile UE mai durabile, mai rezistente și mai bine pregătite pentru provocările provocate de tranzițiile ecologice și digitale. Acesta ar oferi o combinație de granturi (312,5 miliarde de euro) și împrumuturi (360 miliarde de euro) statelor membre.

Propunerea de regulament care instituie acest instrument a fost discutată intens în cadrul Consiliului în ultimele luni. Miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la problemele restante, inclusiv guvernanța, sistemele de control și provocările care trebuie abordate în planurile de redresare și reziliență care vor fi prezentate de statele membre în vederea primirii sprijinului RRF.

“În calitate de președinție, suntem foarte încântați că am ajuns astăzi la un acord privind facilitatea de recuperare și reziliență între statele membre. Suntem pe drumul cel bun. Facilitatea stă la baza eforturilor noastre de a aborda căderea crizei COVID-19. Aceasta va ajuta statele membre să se recupereze din criză în timp ce investesc în tranzițiile verzi și digitale și își pregătesc economiile pentru viitor. Sperăm că vom putea încheia procesul legislativ cu Parlamentul cât mai curând posibil. Nu este timp de pierdut“, a subliniat Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei și vicecancelar în guvernul federal Merkel.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la 21 iulie la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Potrivit acestor alocări, România ar urma să beneficieze de aproximativ 31-33 de miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi, din planul NGEU.

Doi dintre cei trei negociatori ai Parlamentului European privind Mecanismul de redresare și reziliență sunt eurodeputați români: Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe). 

Negocierile privind viitorul buget european și planul de salvare economică riscă însă să ajungă într-un impas deoarece Parlamentul European și Consiliul nu se pot pune de acord asupra condiționalităților acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept.

Luni, Parlamentul European a subliniat că propunerile recente ale Consiliului UE nu merg suficient de departe pentru a crea un instrument practic care să coreleze fondurile UE cu respectarea statului de drept, fiind cunoscută opoziția Poloniei și a Ungariei. 

Mai mult, eurodeputaţii s-au pronunţat marţi, într-o dezbatere cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru decizii clare, care să nu lase loc de compromis, cu privire la redresarea economiei europene

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție germană, a impus joi măsuri restrictive pentru două persoane și un organism care au fost responsabile sau au luat parte la atacul cibernetic asupra Parlamentului Federal German (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015 și care a vizat și contul biroului de parlamentar al cancelarului Angela Merkel, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acest atac cibernetic a vizat sistemul de informații al parlamentului și a afectat capacitatea sa de a opera timp de câteva zile. O cantitate semnificativă de date a fost furată și conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cele ale cancelarului Angela Merkel, au fost afectate”, arată comunicatul citat.

Sancțiunile menționate au fost propuse oficial de Germania în luna iulie și constau în interdicție de călătorie și înghețare a activelor impuse persoanelor fizice și o înghețare a activelor impuse corpului. În plus, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerate.

Decizia Consiliului înseamnă că un total de 8 persoane și 4 entități și organisme au fost vizate de măsuri restrictive în legătură cu atacurile cibernetice care vizează UE sau statele sale membre.

Sancțiunile sunt una dintre opțiunile disponibile în cadrul Uniunii pentru un răspuns diplomatic comun la activitățile cibernetice rău intenționate  și sunt menite să prevină, să descurajeze, să descurajeze și să răspundă la continuarea și creșterea comportamentului rău intenționat în spațiul cibernetic.

Sancțiunile sunt bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice. Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Actele juridice relevante, inclusiv numele persoanelor fizice și ale organismului în cauză, au fost publicate în Jurnalul Oficial.

Incidentul de acum cinci ani a fost cel mai mare atac cibernetic efectuat până în prezent împotriva Parlamentului German. 

Cancelarul Angela Merkel a reclamat atacul cibernetic din partea Rusiei drept unul “scandalos” și care “afectează o cooperare de încredere” cu Rusia, legătură pe care liderul german spunea că se străduiește să o îmbunătățească „zilnic”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, o inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE

Published

on

© Direcția Generală Management CDI - Ministerul Educației și Cercetării/ Facebook

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE, cu prilejul Conferinței miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind Spațiul European de Cercetare ERA, desfășurată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, contextul actual a arătat cât de importante sunt știința, cercetarea și inovarea pentru societate.

Din perspectiva comunicării Comisiei Europene, privind viitorul cercetării și inovării și a Spațiului European de Cercetare (ERA), Uniunea Europeană dorește să stabilească o nouă orientare pentru dezvoltarea spațiului european de cercetare într-un mod mai dinamic și rezilient.

”Am apreciat dialogul european organizat sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, iar „Declarația de la Bonn” constituie un pas important în consolidarea cooperării în Spațiul European de Cercetare. Încurajez cercetarea din România să fructifice toate oportunitățile oferite de Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare, instrumentul principal pentru consolidarea excelenței în aceste domenii”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

”Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners) este disponibilă aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Statele membre susțin negocierea unui buget de 1,9 mld. de euro cu Parlamentul European, mult sub cele 9,4 mld. de euro solicitate de eurodeputați

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Ambasadorii statelor membre UE au convenit astăzi în unanimitate asupra mandatului de a începe negocierile cu Parlamentul European cu privire la Programul de Sănătate al UE „EU4Health” (2021-2027). Acest program implică un răspuns puternic la pandemia COVID-19, dar menține, de asemenea, un accent pe acțiunile pe termen lung ale UE în domeniul sănătății. În plus, își propune să îmbunătățească sănătatea publică în UE și să pregătească Uniunea mai bine pentru a face față viitoarelor crize de sănătate. Programul are o importanță crucială, deoarece UE încă experimentează impactul unei amenințări majore de sănătate asupra,economiilor statelor membre și asupra bunăstării cetățenilor europeni. 

În conformitate cu rezultatele reuniunii Consiliului European din 17-21 iulie 2020, bugetul propus în mandatul Consiliului se ridică la 1,9 miliarde EUR și este de patru ori mai mare decât bugetul actualului program pentru 2014-2020. Cu toate acestea, Parlamentul European susține un buget mult mai ambițios, adecvat provocărilor generate sau exacerbate de pandemia de coronavirus și consideră inacceptabilă o diminuare substanțială a finanțării din domeniul sănătății pentru care Comisia Europeană a propus în mai o sumă de 9,4 mld. de euro pentru următorii șapte ani. 

De altfel, Raportul pentru programul de Sănătate al UE, EU4Health, coordonat de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost adoptat pe 14 octombrie de Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, și arată că este esențial ca EU4Health să sprijine digitalizarea asistenței medicale prin crearea și aplicarea Registrului european de sănătate electronica, să finanțeze misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, să consolideze lupta împotriva cancerului în acord cu Planul european de combatere a cancerului, să susțină și să promoveze vaccinarea, să se concentreze mai mult pe prevenirea bolilor și, cel mai important, să contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate. Astfel, eurodeputații vor depune toate eforturile pentru dotarea programului cu un buget adecvat de 9.4 mld. de euro, în conformitate cu propunerea Comisiei. 

Programul EU4Health își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre și să promoveze coordonarea dintre acestea pentru a îmbunătăți sănătatea umană în întreaga Uniune prin:

  • protejarea persoanelor din Uniune împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, îmbunătățirea disponibilității produselor pentru sănătate și a produselor relevante pe timp de criză
  • consolidarea rezistenței și sustenabilității sistemelor de sănătate
  • creșterea utilizării instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății
  • consolidarea rolului Uniunii Europene în sănătatea globală

De asemenea, poziția Consiliului prevede un mecanism de guvernanță puternic care să permită un proces decizional eficient, precum și să abordeze probleme tradiționale de sănătate publică pe termen lung, cum ar fi prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și netransmisibile, în special a cancerului, pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și îngrijirea pe termen lung și pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate.


Prin programul „UE pentru sănătate”, Comisia Europeană a propus alocarea a 9,4 miliarde de euro în consolidarea sistemelor de sănătate. Pentru acest program, finanțarea ar trebui să provină parțial de la bugetul UE (1,7 miliarde EUR) și parțial prin intermediul veniturilor alocate externe, care provin din operațiunile de împrumut ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Instrumentul UE de redresare economică (7,7 miliarde EUR). Pentru niciunul dintre obiectivele menționate în program nu va exista o alocare prealabilă.

Cu toate acestea, în urma Consiliului European din 17-21 iulie, când s-a ajuns la un acord privind un amplu plan de 1.824 de miliarde de euro (CFM 2021-2027 și Next Generation EU) s-a decis tăierea masivă a 7,7 miliarde de euro a fondurilor destinate sănătății din planul de recuperare Next Generation EU.

Programul „UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO12 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.12 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru18 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending