Corespondență din München

Lumea se află în fața unei diviziuni tot mai mari între “ordini mondiale concurente”, ordinea internațională fiind atacată de revizioniștii autocrați, în timp ce democrațiile liberale ale lumii se trezesc la provocările reprezentate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a riposta. Concret, prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a transformat ciocnirea viziunilor concurente într-o realitate brutală și mortală, iar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile.

Acesta este șapoul cu care debutează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, a cărui a 59-a ediție se desfășoară între 17 și 19 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei, reunind la aproape un an de la invazia Rusiei în Ucraina 45 de lideri mondiali, liderii UE, NATO și ONU și o delegație americană care cuprinde o treime din Senatul SUA. Dintre acești lideri, se disting președintele francez Emmanuel Macron, vicepreședintele SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, președintele Poloniei Andrzej Duda, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba, dar și cel mai înalt diplomat chinez, Wang Yi. România este reprezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Conferința va fi deschisă printr-un mesaj video din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce Rusia nu a fost invitată să participe, într-o mostră de izolare internațională pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei.

“La doar câteva zile după încheierea Conferinței de Securitate de la München de anul trecut, Rusia a început agresiunea brutală și neprovocată împotriva Ucrainei. De la acea decizie fatidică, lumea s-a schimbat dramatic”, afirmă Christoph Heusgen, președintele MSC și fost consilier pentru politică externă al Angelei Merkel, cel care l-a înlocuit în conducerea Conferinței pe veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.

Anul trecut, prestigioșii și puternicii participanți la conferința anuală abia se întorseseră acasă de la München, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie militară împotriva Ucrainei la o scară pe care puterile europene o considerau istorie. Războiul din Ucraina se află în centrul raportului de 174 de pagini, așa cum probabil va fi și în cadrul conferinței. Intitulat “Re:vision“, raportul din acest an argumentează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar cel mai îndrăzneț atac la adresa ordinii bazate pe reguli, deoarece actorii revizioniști încearcă să submineze status quo-ul și să schimbe ordinea internațională în multe moduri diferite.

Competiție sistemică acerbă între democrații și autocrații

După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, raportul “Re:vision” evocă nevoia unei ordini internaționale reformate, liberale și bazate pe reguli pentru a consolida rezistența democratică într-o epocă de competiție sistemică acerbă cu regimurile autocratice.

Mai mult, într-un sondaj cuprins în Indexul de securitate de la München 2023, cea mai proeminentă falie menționată printre cei intervievați este cea dintre democrații și autocrații, un clivaj formulat pentru prima dată de președintele american Joe Biden, în urmă cu doi ani.

După ce a afirmat încă de la începutul mandatului său că “miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație“, Joe Biden s-a adresat, în premieră pentru un președinte al SUA, Conferinței de Securitate de la München. Atunci, Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, având în vedere că Vladimir Putin încearcă să slăbească proiectul european și NATO, a anunțat “o competiție strategică dură de lungă durată” cu China și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.

Drepturile omului, infrastructura, cooperarea, securitatea energetică și ordinea nucleară au intrat în era competiției sistemice geopolitice

Acum, raportul Conferinței pornește de la faptul că, prin invazia sa brutală și neprovocată a unui stat suveran, Moscova a lansat un atac împotriva principiilor fundamentale ale ordinii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

“Încercarea unei puteri autoritare de a elimina o democrație ca stat-națiune suveran nu este însă singurul semn că revizionismul autocratic se intensifică. Sprijinul tacit al Chinei pentru războiul Rusiei, poziția sa militară pentru a-și afirma propria sferă de influență în Asia de Est și eforturile sale cuprinzătoare de a promova o alternativă autocratică la ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, întruchipează provocarea autocratică mai largă”, avertizează raportul MSC.

În opinia autorilor, pentru a face această viziune mai atractivă în rândul comunității internaționale mai largi și pentru a o ajuta să câștige concursul pentru viitoarea ordine internațională, democrațiile trebuie să ia în considerare, de asemenea, criticile și preocupările legitime ale comunității internaționale mai largi.

Raportul abordează, astfel, problematica drepturilor omului, a infrastructurilor globale, a cooperării prin dezvoltare, a securității energetice și a ordinii nucleare și a stabilității strategice.

Drepturile omului au reprezentat un punct de focar major în competiția sistemică în creștere. China, susținută de Rusia, se află în fruntea unei reacții autoritare mai ample împotriva drepturilor internaționale ale omului și a mecanismelor create pentru a le proteja. Viziunea pe care o urmărește Beijingul, se tem observatorii occidentali, nu este nimic mai puțin decât crearea unei lumi sigure pentru autocrație.

Infrastructurile globale au devenit, de asemenea, un loc important al competiției geopolitice. Taberele democratice și autocratice concurează deschis pentru a imprima infrastructurilor fizice și digitale viziunile lor de guvernare. În domeniul digital, China este vârful de lance al unui grup de state autocratice care intenționează să își promoveze viziunea lor tehnico-autoritară, în timp ce partenerii transatlantici converg doar treptat spre o viziune comună a unei infrastructuri digitale deschise. În ceea ce privește infrastructura comercială globală, faliile sunt mai încurcate. Multe guverne văd din ce în ce mai mult interdependențele atât ca pe niște vulnerabilități, cât și ca pe niște canale de coerciție. Ca urmare, abundă militarizarea legăturilor comerciale, în timp ce toate marile puteri recurg din ce în ce mai mult la protecționism. Nu se întrevede încă o nouă viziune pentru infrastructura comercială globală care să servească prosperității reciproce, limitând în același timp vulnerabilitățile.

Nici cooperarea pentru dezvoltare nu a fost ferită de concurența sistemică. Sănătatea și securitatea alimentară, precum și finanțarea combaterii schimbărilor climatice au devenit domenii politice cheie în care se joacă narațiuni concurente ale unei ordini de dezvoltare dezirabile.

Chiar dacă nu prezintă în mod clar o falie democrație-autocrație, noua ordine energetică reflectă din ce în ce mai mult considerente geopolitice decât logica de piață. Revizionismul autocratic al Rusiei și militarizarea exporturilor de combustibili fosili au făcut ca dependența energetică de marile puteri autocrate să devină o preocupare majoră pentru democrațiile liberale occidentale. Acestea trebuie acum să se asigure că eforturile lor de a se dezbăra de petrolul și gazele rusești nu le sporesc simultan și mai mult dependența de alte autocrații, inclusiv China, pentru materii prime esențiale, și Qatar, pentru gaze.

Autocrațiile revizioniste prezintă diverse provocări la adresa ordinii nucleare și a stabilității strategice. Cel mai important, amenințările Rusiei de a folosi arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei au stârnit îngrijorare în întreaga lume. China a investit în mod semnificativ în capacități nucleare suplimentare, fără a spori transparența. Iar Coreea de Nord și Iranul prezintă propriile provocări la adresa ordinii nucleare.

Lumea, într-un deceniu critic în competiția pentru viitoarea ordine internațională. Curajul Ucrainei, un impuls pentru ordinea internațională bazată pe reguli

“Este posibil ca liderii mondiali să nu fie de acord cu multe lucruri în aceste zile – dar mulți dintre ei împărtășesc sentimentul că lumea intră într-un deceniu critic în competiția pentru viitoarea ordine internațională. În timp ce anul 2022 va fi ținut minte pentru revizionismul autocratic accelerat, acesta a demonstrat, de asemenea, că se poate rezista revizioniștilor și că ideile liberale sunt încă capabile să inspire“, consemnează raportul Conferinței de Securitate de la München.

În viziunea autorilor, democrațiile librerale trebuie să folosească impulsul dat de rezistența și determinarea extraordinară a poporului ucrainean.

“Dacă reușesc să redefinească ordinea liberală bazată pe reguli ca fiind una care să reprezinte mai bine numeroasele țări din lume care până acum au fost limitate la rolul de “rule-takers”, ca fiind una care își respectă mai bine promisiunile și ca fiind una care aduce cu adevărat beneficii egale pentru toată lumea, democrațiile ar putea să lărgească coaliția părților interesate să facă ordinea mult mai rezistentă”, mai arată raportul.

Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al șaselea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022 și aici corespondența de la ediția din 2023).