Connect with us

INTERNAȚIONAL

“Re:vision”: Atacată de revizioniști autocrați, ordinea mondială are nevoie de o viziune revigorată din partea democrațiilor (raportul Conferinței de Securitate de la München)

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Lumea se află în fața unei diviziuni tot mai mari între “ordini mondiale concurente”, ordinea internațională fiind atacată de revizioniștii autocrați, în timp ce democrațiile liberale ale lumii se trezesc la provocările reprezentate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a riposta. Concret, prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a transformat ciocnirea viziunilor concurente într-o realitate brutală și mortală, iar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile.

Acesta este șapoul cu care debutează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, a cărui a 59-a ediție se desfășoară între 17 și 19 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei, reunind la aproape un an de la invazia Rusiei în Ucraina 45 de lideri mondiali, liderii UE, NATO și ONU și o delegație americană care cuprinde o treime din Senatul SUA. Dintre acești lideri, se disting președintele francez Emmanuel Macron, vicepreședintele SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, președintele Poloniei Andrzej Duda, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba, dar și cel mai înalt diplomat chinez, Wang Yi. România este reprezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Conferința va fi deschisă printr-un mesaj video din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce Rusia nu a fost invitată să participe, într-o mostră de izolare internațională pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei.

“La doar câteva zile după încheierea Conferinței de Securitate de la München de anul trecut, Rusia a început agresiunea brutală și neprovocată împotriva Ucrainei. De la acea decizie fatidică, lumea s-a schimbat dramatic”, afirmă Christoph Heusgen, președintele MSC și fost consilier pentru politică externă al Angelei Merkel, cel care l-a înlocuit în conducerea Conferinței pe veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.

Anul trecut, prestigioșii și puternicii participanți la conferința anuală abia se întorseseră acasă de la München, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie militară împotriva Ucrainei la o scară pe care puterile europene o considerau istorie. Războiul din Ucraina se află în centrul raportului de 174 de pagini, așa cum probabil va fi și în cadrul conferinței. Intitulat Re:vision, raportul din acest an argumentează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar cel mai îndrăzneț atac la adresa ordinii bazate pe reguli, deoarece actorii revizioniști încearcă să submineze status quo-ul și să schimbe ordinea internațională în multe moduri diferite.

Competiție sistemică acerbă între democrații și autocrații

După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, raportul “Re:vision” evocă nevoia unei ordini internaționale reformate, liberale și bazate pe reguli pentru a consolida rezistența democratică într-o epocă de competiție sistemică acerbă cu regimurile autocratice.

Mai mult, într-un sondaj cuprins în Indexul de securitate de la München 2023, cea mai proeminentă falie menționată printre cei intervievați este cea dintre democrații și autocrații, un clivaj formulat pentru prima dată de președintele american Joe Biden, în urmă cu doi ani.

După ce a afirmat încă de la începutul mandatului său că “miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație“, Joe Biden s-a adresat, în premieră pentru un președinte al SUA, Conferinței de Securitate de la München. Atunci, Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, având în vedere că Vladimir Putin încearcă să slăbească proiectul european și NATO, a anunțat “o competiție strategică dură de lungă durată” cu China și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.

Drepturile omului, infrastructura, cooperarea, securitatea energetică și ordinea nucleară au intrat în era competiției sistemice geopolitice

Acum, raportul Conferinței pornește de la faptul că, prin invazia sa brutală și neprovocată a unui stat suveran, Moscova a lansat un atac împotriva principiilor fundamentale ale ordinii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

“Încercarea unei puteri autoritare de a elimina o democrație ca stat-națiune suveran nu este însă singurul semn că revizionismul autocratic se intensifică. Sprijinul tacit al Chinei pentru războiul Rusiei, poziția sa militară pentru a-și afirma propria sferă de influență în Asia de Est și eforturile sale cuprinzătoare de a promova o alternativă autocratică la ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, întruchipează provocarea autocratică mai largă”, avertizează raportul MSC.

În opinia autorilor, pentru a face această viziune mai atractivă în rândul comunității internaționale mai largi și pentru a o ajuta să câștige concursul pentru viitoarea ordine internațională, democrațiile trebuie să ia în considerare, de asemenea, criticile și preocupările legitime ale comunității internaționale mai largi.

Raportul abordează, astfel, problematica drepturilor omului, a infrastructurilor globale, a cooperării prin dezvoltare, a securității energetice și a ordinii nucleare și a stabilității strategice.

Drepturile omului au reprezentat un punct de focar major în competiția sistemică în creștere. China, susținută de Rusia, se află în fruntea unei reacții autoritare mai ample împotriva drepturilor internaționale ale omului și a mecanismelor create pentru a le proteja. Viziunea pe care o urmărește Beijingul, se tem observatorii occidentali, nu este nimic mai puțin decât crearea unei lumi sigure pentru autocrație.

Infrastructurile globale au devenit, de asemenea, un loc important al competiției geopolitice. Taberele democratice și autocratice concurează deschis pentru a imprima infrastructurilor fizice și digitale viziunile lor de guvernare. În domeniul digital, China este vârful de lance al unui grup de state autocratice care intenționează să își promoveze viziunea lor tehnico-autoritară, în timp ce partenerii transatlantici converg doar treptat spre o viziune comună a unei infrastructuri digitale deschise. În ceea ce privește infrastructura comercială globală, faliile sunt mai încurcate. Multe guverne văd din ce în ce mai mult interdependențele atât ca pe niște vulnerabilități, cât și ca pe niște canale de coerciție. Ca urmare, abundă militarizarea legăturilor comerciale, în timp ce toate marile puteri recurg din ce în ce mai mult la protecționism. Nu se întrevede încă o nouă viziune pentru infrastructura comercială globală care să servească prosperității reciproce, limitând în același timp vulnerabilitățile.

Nici cooperarea pentru dezvoltare nu a fost ferită de concurența sistemică. Sănătatea și securitatea alimentară, precum și finanțarea combaterii schimbărilor climatice au devenit domenii politice cheie în care se joacă narațiuni concurente ale unei ordini de dezvoltare dezirabile.

Chiar dacă nu prezintă în mod clar o falie democrație-autocrație, noua ordine energetică reflectă din ce în ce mai mult considerente geopolitice decât logica de piață. Revizionismul autocratic al Rusiei și militarizarea exporturilor de combustibili fosili au făcut ca dependența energetică de marile puteri autocrate să devină o preocupare majoră pentru democrațiile liberale occidentale. Acestea trebuie acum să se asigure că eforturile lor de a se dezbăra de petrolul și gazele rusești nu le sporesc simultan și mai mult dependența de alte autocrații, inclusiv China, pentru materii prime esențiale, și Qatar, pentru gaze.

Autocrațiile revizioniste prezintă diverse provocări la adresa ordinii nucleare și a stabilității strategice. Cel mai important, amenințările Rusiei de a folosi arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei au stârnit îngrijorare în întreaga lume. China a investit în mod semnificativ în capacități nucleare suplimentare, fără a spori transparența. Iar Coreea de Nord și Iranul prezintă propriile provocări la adresa ordinii nucleare.

Lumea, într-un deceniu critic în competiția pentru viitoarea ordine internațională. Curajul Ucrainei, un impuls pentru ordinea internațională bazată pe reguli

Este posibil ca liderii mondiali să nu fie de acord cu multe lucruri în aceste zile – dar mulți dintre ei împărtășesc sentimentul că lumea intră într-un deceniu critic în competiția pentru viitoarea ordine internațională. În timp ce anul 2022 va fi ținut minte pentru revizionismul autocratic accelerat, acesta a demonstrat, de asemenea, că se poate rezista revizioniștilor și că ideile liberale sunt încă capabile să inspire“, consemnează raportul Conferinței de Securitate de la München.

În viziunea autorilor, democrațiile librerale trebuie să folosească impulsul dat de rezistența și determinarea extraordinară a poporului ucrainean.

“Dacă reușesc să redefinească ordinea liberală bazată pe reguli ca fiind una care să reprezinte mai bine numeroasele țări din lume care până acum au fost limitate la rolul de “rule-takers”, ca fiind una care își respectă mai bine promisiunile și ca fiind una care aduce cu adevărat beneficii egale pentru toată lumea, democrațiile ar putea să lărgească coaliția părților interesate să facă ordinea mult mai rezistentă”, mai arată raportul.

Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.


CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al șaselea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022 și aici corespondența de la ediția din 2023).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat joi că Alianţa Nord-Atlantică nu este pregătită pentru ameninţările cu care se va confrunta din partea Rusiei în următorii ani şi că este timpul să treacă la o mentalitate de război, inclusiv sporind cheltuielile pentru apărare, relatează Reuters.

El le-a transmis celor 32 de state membre ale Alianței că trebuie să ia în considerare cheltuieli de apărare mult mai mari, care ar trebui să fie cu mult peste 2% din PIB.

În primul său discurs important în calitate de secretar general al NATO, Mark Rutte a subliniat necesitatea critică de a crește cheltuielile de apărare și producția de apărare într-un mediu de securitate din ce în ce mai turbulent.

Luând cuvântul în cadrul unui eveniment găzduit de Carnegie Europe la Bruxelles joi, Rutte a făcut apel la aliați “să treacă la o mentalitate de război și să dea un impuls puternic producției și cheltuielilor noastre de apărare”.

“Nu suntem pregătiți pentru ceea ce ne așteaptă în următorii patru-cinci ani. Pericolul se îndreaptă spre noi cu viteză maximă. (…) Putem preveni următorul mare război pe teritoriul NATO. Și să ne păstrăm modul de viață. Acest lucru necesită ca noi toți să fim mai rapizi și mai feroce. Este timpul să trecem la o mentalitate de război. Și să accelerăm producția și cheltuielile noastre pentru apărare”, a spus el, pe larg.

“Rusia se pregăteşte pentru o confruntare pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”, a declarat Rutte, pledând pentru intensificarea alocărilor financiare în domeniul militar.

În timpul Războiului Rece, europenii au cheltuit mult mai mult de 3% din PIB-ul lor pentru apărare. Cu această mentalitate, am câștigat Războiul Rece. Cheltuielile au scăzut după căderea Cortinei de Fier. Lumea era mai sigură. Acum nu mai este“, a continuat secretarul general al Alianței.

 

Semnalul dat de Rutte reprezintă un ecou al unor afirmații similare pe care liderii mai multor state aliate le-au transmis încă de la începutul anului 2024. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Europa se află în epoca pre-război, în vreme ce Charles Michel, în perioada în care era președinte al Consiliului European, a precizat că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”. Tot la începutul anului, președintele francez Emmanuel Macron a cerut industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, subliniind că o victorie a Rusiei ar fi sfârșitul securității europene.

Dintre țările NATO, Polonia alocă cea mai mare parte din PIB pentru apărare, cu 4,12%. Bugetul pentru 2025, anunțat de prim-ministrul polonez Donald Tusk în luna august, ridică această cifră la 4,7% – o sumă record menită să consolideze securitatea Poloniei în contextul amenințărilor de agresiune rusească.

România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De altfel, un număr record de 23 de țări NATO din 32 vor atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței în anul 2024, potrivit celor mai recente statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică în vara acestui an, cu România fiind situată la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024.

Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins cifra de 2% pentru prima dată.

În toată Europa și Canada, aliații NATO au sporit, în acest an, cheltuielile pentru apărare cu 18%, aceasta fiind cea mai mare creștere din ultimele decenii.

Polonia se află în fruntea clasamentului, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%). Croația, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE

Published

on

© António Costa / X

Președintele Consiliului European, António Costa și prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, s-au întâlnit joi la Downing Street și au convenit să consolideze relația dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. 

Potrivit unui comunicat de presă, António Costa l-a invitat pe prim-ministrul britanic să participe la întâlnirea informală a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre din 3 februarie. Keir Starmer  a fost încântat să accepte invitația și așteaptă cu interes să discute despre cooperarea strategică consolidată cu UE, în special în domeniul apărării.

„Am avut o primă întâlnire excelentă la Downing Street cu Keir Starmer. Am discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Mă bucur foarte mult că premierul a acceptat invitația mea de a ni se alătura la reuniunea informală a liderilor UE din 3 februarie”, a scris António Costa, pe platforma X.

 

În cadrul primei lor întâlniri, cei doi lideri au discutat despre provocările geopolitice actuale. Aceștia și-au reiterat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului său atât timp cât va fi necesar și atât de intens cât va fi necesar.

Mai mult, aceștia au abordat situația și ultimele evoluții din Orientul Mijlociu. Referindu-se la Siria, au convenit asupra importanței asigurării unei tranziții pașnice către o stabilitate politică pe termen lung după căderea regimului brutal al lui Assad.

Liderii au reafirmat că Acordul de retragere, inclusiv Cadrul Windsor și Acordul de comerț și cooperare, reprezintă fundamentul relațiilor dintre Regatul Unit și UE și și-au reafirmat angajamentul comun față de punerea în aplicare deplină și fidelă a acestor acorduri.

De asemenea, au privit spre primul summit UE – Regatul Unit, care va avea loc la începutul anului 2025, convenind că acesta va oferi o ocazie importantă de a înregistra noi progrese în domenii-cheie pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor Regatului Unit și ai UE.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

Continue Reading

SUA

Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu

Published

on

© TIME

Președintele ales al Statelor Unite Donald Trump a devenit din nou râvnita “Personalitate a anului” a revistei TIME, obținând recunoașterea anuală a prestigioase reviste pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu.

Fostul și viitorul lider de la Casa Albă, care a mai fost desemnat în această calitate în 2016, a devansat o listă de candidați pe care se aflau vicepreședintele Kamala Harris; Catherine, prințesă de Wales, premierul israelian Benjamin Netanyahu; președintele mexican Claudia Sheinbaum sau miliardarul Elon Musk.

Titlul – acordat din punct de vedere istoric personalităților care au influențat în mod dramatic evenimentele globale, de la lideri mondiali la revoluționari culturali – servește ca o lectură barometrică a semnificației contemporane. Fiecare președinte american de la Franklin D Roosevelt încoace – cu excepția lui Gerald Ford – a purtat coroana cel puțin o dată, făcând din selecția anuală a Time un fel de ritual de trecere prezidențial.

Acum câștigător de două ori, titlul dobândit subliniază, de asemenea, atracția gravitațională persistentă a lui Trump asupra narațiunii globale, în ciuda – sau poate din cauza – traiectoriei sale politice tumultoase, care a culminat cu o victorie decisivă în alegerile prezidențiale din noiembrie, relatează The Guardian.

© TIME

Trump a declarat pentru Time, într-un interviu acordat în contextul recunoașterii sale drept “Personalitatea anului” 2024, că unul dintre primele sale acte oficiale în calitate de președinte va fi grațierea celor mai mulți dintre revoltații acuzați sau condamnați că au luat cu asalt Capitoliul pentru a bloca certificarea victoriei lui Biden.

“Va începe în prima oră. Poate în primele nouă minute”, a spus el.

Președintele ales a vorbit cu revista TIME și despre gândurile sale cu privire la încheierea războiului din Ucraina.

“Orientul Mijlociu este o problemă mai ușor de gestionat decât ceea ce se întâmplă cu Rusia și Ucraina. Numărul de tineri soldați morți care zac pe câmpuri peste tot este uluitor. Este o nebunie ceea ce se întâmplă”, a spus el, înainte de a critica Kievul pentru lansarea de rachete fabricate în SUA pe teritoriul Rusiei luna trecută.

Nu sunt de acord în mod vehement cu trimiterea de rachete la sute de kilometri în Rusia. De ce facem asta? Doar escaladăm acest război și îl înrăutățim”, a spus Trump, continuând cu argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.

Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a insistat el, fără să spună explicit cum va face acest lucru.

Deși a apărut pentru prima dată pe copertă în 1989, relația lui Trump cu revista TIME a fost mult timp capricioasă. Odată ce a criticat lista celor mai influente 100 de persoane ca fiind o “glumă și o cascadorie”, el a râvnit în același timp la validarea acesteia.

În 2015, când cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, a primit această recunoaștere, Trump a postat pe Twitter: „V-am spus că @TIME Magazine nu mă va alege niciodată ca persoană a anului, deși sunt marele favorit [sic] Au ales [sic] persoana care ruinează Germania”.

Când a fost dezvăluit ca fiind câștigătorul copertei în 2016, anul următor, Trump a declarat pentru NBC News: „Să fiu pe coperta revistei Time ca persoană a anului este o onoare extraordinară”.

Recunoașterea sa din 2024 sosește într-un moment politic similar. Trump se alătură unei liste de 14 președinți americani onorați de revistă.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO16 minutes ago

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

U.E.60 minutes ago

De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE

U.E.3 hours ago

Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 hours ago

Încă un pas făcut spre aderarea la OCDE: România are de astăzi o Strategie națională privind datele deschise din sectorul public

SUA3 hours ago

Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR4 hours ago

Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială

ROMÂNIA4 hours ago

ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică

ROMÂNIA4 hours ago

Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă

NATO16 minutes ago

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

ROMÂNIA6 hours ago

“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă

ROMÂNIA8 hours ago

România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ1 week ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

Trending