Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, i-a transmis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, aflat într-o vizită la București, că România ”este gata să fie parte a efortului susținut” de reconstrucție a Ucrainei post-război, proces evaluat de oficialul român ca fiind ”unul de durată, la care întreaga comunitate internațională” va trebui să ia parte.
”Ucraina trebuie să câștige acest război și sunt convins că îl va câștiga. Apoi va urma procesul de reconstrucție după ce conflictul se va fi încheiat. În cadrul acestui proces de reconstrucție care va fi unul de durată, întreaga comunitate internațională va trebui să acorde sprijin și îl asigur pe colegul meu că România este gata să fie parte a acestui efort susținut”, a menționat Aurescu într-o conferință comună de presă cu Dmitro Kuleba, care a avut anterior acestui moment o întrevedere cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, căruia i-a transmis recunoștința sa pentru sprijinul acordat Ucrainei, aflată în război cu Rusia din 24 februarie, ce a provocat până acum pagube materiale în valoare de 60 de miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Mondiale.
De altfel, această instituție financiară internațională, alături de Fondul Monetar Internațional a organizat joi o serie de întrevederi pentru a discuta despre impactul războiului din Ucraina, eveniment la care au participat premierul Denys Shmyhal și președintele Volodimir Zelenski.
Acesta din urmă a anunțat că țara sa are nevoie de un sprijin financiar de până la 7 miliarde de dolari pe lună pentru a acoperi pierderile economice cauzate de războiul declanșat de Rusia.
”Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall”, a apreciat Hahn într-un briefing de presă desfășurat la începutul lunii aprilie, fără a face însă o estimare cu privire la suma necesară, dar completând că eforturile de reconstrucție nu vor fi sprijinite doar de UE și că cel mai probabil va fi nevoie și de implicarea țărilor din G20, printre care se numără și Rusia.
Estonia, prin vocea ministrului său de externe, Eva-Maria Liimets, a propus ca ”activele înghețate ale Rusiei” să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei. război” a lui Putin, idee îmbrățișată și de Polonia care, la mijlocul lunii martie, a lansat ideea creării unui fond pentru reconstrucția Ucrainei din activele statului şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în Occident.
La începutul aceleiași luni, Marea Britanie, prin viceprim-ministrul Dominic Raab, a sugerat confiscarea proprietăților oligarhilor ruși pentru a le pune la dispoziția refugiaților ucraineni.
Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după război, convingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.
România, alături de Ucraina în ”procesul complex și laborios” al parcursului de aderare la Uniunea Europeană
Conferința comună de presă cu ministrul ucrainean de externe i-a oferit prilejul ministrului Bogdan Aurescu de a transmite Kievului felicitări ”pentru trimiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană”, reiterând în acest context deschiderea țării noastre de a-și sprijini vecinul ”în mod activ, în măsura în care va fi necesar, în tot acest proces care este unul complex și laborios”.
”Vreau să transmit cu acest prilejul felicitări Ucrainei pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană și vreau să iterez și cu acest prilej sprijinul extrem de puternic al României pentru aspirațiile europene ale Ucrainei, pentru recunoașterea perspectivei europene a acestui stat prieten și vecin. Mă bucur să salut că astăzi și Republica Moldova a transmis răspunsul la prima parte a chestionarului pentru aderare. Știm din propria experiență că parcursul pentru aderare este unul complicat care presupune multe eforturi și reforme. Vom continua să sprijinim în mod activ, în măsura în care va fi necesar, Ucraina în tot acest proces care este unul complex și laborios”, a dat asigurări șeful diplomației române.
De altfel, România a susținut constat, ”atât la nivelul reuniunilor șefilor de stat și de guvern, cât și la nivelul reuniunilor miniștrilor de externe, că Uniunea Europeană trebuie să arate viziune, curaj pentru a da Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei semnalul pe care îl așteaptă, și anume că sunt îndreptățite să facă parte cu drepturi depline din UE”.
La 17 aprilie, Ucraina a finalizat completarea chestionarului privind aderarea la Uniunea Europeană, document transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în timpul recentei sale vizite la Kiev.
După doar cinci zile, Chișinăul a călcat pe urmele vecinului său, și a transmis și el răspunsurile la întrebările chestionaului de aderare.
Amintim că, la 28 februarie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, fapt ce a suflat vânt în velele Republicii Moldova și Georgiei, dornice de a-i urma exemplul.
Chestionarul mai sus menționat reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces prin acordarea statutului de țară candidată, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.
Acesta cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020: 1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.
De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.
Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.
Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.
Întregul proces, de la invitarea Comisiei Europene pentru elaborarea avizului, până la redactarea efectivă și livrarea acestuia, poate dura până la un an sau mai mult, acest fapt depinzând de capacitatea administrativă a statului de a furniza răspunsuri coordonate de înaltă calitate la întrebările Comisiei privind situația de pe teren.
Așadar, avizul oferit de Comisia Europeană nu se fundamentează doar pe răspunsurile la chestionar. Într-adevăr, acesta reprezintă elementul central al procesului de colectare a informațiilor, dar nu este unicul.
În paralel, Uniunea Europeană derulează numeroase sesiuni la nivel de experți și evaluări inter pares cu experți din statele membre UE pentru a verifica nivelul de punere în aplicare a legislației. Comisia primește, de asemenea, rapoarte ale experților independenți și organizează consultări cu organizații ale societății civile, organizații internaționale și alte părți interesate pentru a furniza informații în cadrul evaluării.
În acest sens, Comisia încurajează un proces participativ prin care orice parte interesată, de la organizații internaționale la societatea civilă, este binevenită să transmită informații.
În urma finalizării procesului de emitere a avizului, Comisia îl prezintă Consiliului Uniunii Europene, document ce reprezintă o bază solidă pentru discuții astfel încât statele membre să poată lua o decizie politică cu privire la următoarele etape.
