Connect with us

EUROBAROMETRU

Vicepreședintele PE Victor Negrescu: Aderarea României la Schengen ar putea fi pusă sub semnul întrebării dacă forțele pro-UE și pro-NATO nu câștigă alegerile

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat asupra riscurilor pe care le implică rezultatele recente ale alegerilor din România, subliniind că acestea ar putea influența negativ aderarea României la Spațiul Schengen și deciziile NATO privind creșterea prezenței militare în țară.

Dacă forțele europene și NATO nu câștigă alegerile din România, există riscul ca aderarea la Schengen și deciziile privind consolidarea prezenței militare să fie puse sub semnul întrebării, mai ales dacă declarațiile extremiste vor fi transpuse în practică”, a declarat Victor Negrescu, la Strasbourg, într-o întâlnire cu jurnaliștii români

Acesta a atras atenția asupra ascensiunii curentului anti-european și anti-NATO în România, menționând că rezultatele recente prin care candidatul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial au surprins colegii săi europarlamentari.

Curentul anti-european și anti-NATO a câștigat mult teren, iar impactul rețelelor sociale, precum TikTok, joacă un rol semnificativ. Ca vicepreședinte al socialiștilor europeni, am observat că acest fenomen s-a manifestat și în alte state, deseori în detrimentul stângii și al socialiștilor”, a adăugat acesta.

Negociator-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul Victor Negrescu a obținut o suplimentare de fonduri pentru combaterea dezinformării online, el făcând acest anunț în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România.

Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog direct cu cetățenii și a combaterii propagandei politice, subliniind că social-democrații din România sunt bine ancorați în valorile europene și euro-atlantice. “Trebuie să comunicăm mai direct cu oamenii, la nivel local. Prin ponderea sa politică, PSD poate menține un echilibru în viitorul Parlament, iar valorile social-democrate sunt necesare”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Referindu-se la alegerile parlamentare, Negrescu a exprimat speranța că românii vor susține partide cu experiență și expertiză, avertizând împotriva unui „scenariu de tip Bulgaria” în care instabilitatea politică a afectat parcursul european. El a reiterat sprijinul său pentru parcursul european și NATO al României, subliniind că PSD va lua deciziile necesare după alegeri pentru a asigura acest traseu.

“PSD este puternic ancorat în parcursul european și euro-atlantic, iar eu voi susține în continuare acest drum”, a concluzionat Victor Negrescu.

Amintim că miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri, 21-22 noiembrie, la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Tinerii din România sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană că nu au fost expuși niciodată la dezinformare și știri false

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.

Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.

Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune. 

În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%). 

În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.

În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare

Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).

Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).

Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri

Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.

Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.

Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare

O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.

În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).

Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).

70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.

Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.

În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).

În același timp, proporția celor care sunt destul de sceptici față de UE, dar care ar putea să-și schimbe opinia dacă modul în care aceasta funcționează se schimbă cu adevărat, variază între 15% (în Danemarca și România) și 31% (în Belgia). În toate statele membre, proporția respondenților care se opun ideii de UE în general rămâne sub 10%.

În ceea ce privește inteligența artificială, în Germania, cea mai mare pondere a utilizatorilor (32%) a folosit aplicații bazate pe AI pentru muncă creativă. Proporții similare se regăsesc în Cehia (33%), Letonia (33%) și Croația (34%). În schimb, în România, această pondere scade la 17%. 

Citiți și: 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute

„Ascultarea tinerilor europeni și a preocupărilor lor este vitală pentru politicieni, pentru factorii de decizie și pentru democrația europeană. Tinerii de astăzi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de schimbările climatice, de securitate și de șansele lor de a găsi un loc de muncă bun. Acestea sunt preocupări pe care trebuie să le abordăm în fiecare decizie pe care o luăm și în fiecare lege pe care o adoptăm. Altfel, riscăm să pierdem o generație din cauza deziluziei”, a declarat Roberta Metsola.


Sondajul Eurobarometru pentru tineret a fost realizat de Ipsos între 25 septembrie și 3 octombrie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Un total de 25 863 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani au fost intervievați prin intermediul Interviurilor Web Asistate de Computer (CAWI), utilizând panouri online. Rezultatele au fost ponderate în funcție de proporția acestei grupe de vârstă în cadrul fiecărei țări UE.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute

Published

on

© European Union 2024 - Source : EC

Majoritatea europenilor consideră că tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială (AI), au un impact pozitiv asupra locurilor lor de muncă, economiei, societății și calității vieții, arată cele mai recente date ale unui Eurobarometru.

Peste 60% dintre europeni și 55% dintre români au o părere favorabilă despre roboți și inteligența artificială la locul de muncă, iar peste 70% consideră că acestea îmbunătățesc productivitatea.

© Eurobarometru

Deși majoritatea sunt în favoarea utilizării roboților și a IA pentru a lua decizii la locul de muncă, 84% dintre europeni și 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența la locul de muncă.

© Eurobarometru

”Inteligența artificială a devenit o parte integrantă la locul de muncă modern. Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute și să protejeze lucrătorii. Avem o bază solidă de norme, cu Regulamentul general privind protecția datelor, legislația privind IA și Directiva privind platformele de lucru. Vom analiza modul în care aceste norme sunt aplicate pentru a face față impactului IA pe piața muncii”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

67% dintre europeni percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. La acest capitol, România se clasează pe ultimul loc în UE, doar 50% dintre cetățeni împărtășind aceeași opinie.

© Eurobarometru

Majoritatea europenilor sunt în favoarea unor norme clare privind utilizarea tehnologiilor digitale, de exemplu protejarea vieții private a lucrătorilor (82%) și implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în proiectarea și adoptarea de noi tehnologii (77%).

Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu unul dintre obiectivele principale ale Busolei UE pentru competitivitate, și anume integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă pentru a stimula inovarea și productivitatea.

Citiți și: Roxana Mînzatu: Pentru a ține pasul cu Inteligența Artificială și tranziția digitală, UE are nevoie de reforme curajoase în sistemele de educație

Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate

UE a alocat statelor membre 2 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (RRF) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. Programul Europa digitală a investit, de asemenea, 580 de milioane de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale între 2021 și 2027.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 65% dintre români consideră că influența generală a tehnologiei și științei este pozitivă, sub media europeană. Doar 25% dintre români au încredere în descoperirile obținute cu ajutorul IA

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

8 din 10 cetățeni (83%) consideră că influența generală a științei și tehnologiei este pozitivă, relevă cel mai recent Eurobarometru privind cunoștințele și atitudinea cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, cu România clasată pe ultimul loc (65%).

© Eurobarometru

Două treimi dintre respondenți (67%) sunt de acord că știința și tehnologia ne fac viața mai ușoară, mai sănătoasă și mai confortabilă.

Respondenții sunt de părere că energiile regenerabile (87%), tehnologia informației și comunicațiilor (79%) și vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (77%) vor avea un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani.

Și la acest capitol România se clasează pe ultimul loc, cu doar 50% dintre români împărtășind părerea mediei europene.

© Eurobarometru

Sondajul arată că majoritatea europenilor doresc să afle mai multe despre evoluțiile științifice (58%). Cu toate acestea, lipsa de timp (40%), lipsa de interes (37%) și lipsa de cunoștințe în domeniul științei și tehnologiei (36%) rămân obstacole semnificative în ceea ce privește implicarea publicului în știință și tehnologie.

Sondajul a examinat, de asemenea, aspecte mai ample privind încrederea și echitatea în știință. Rezultatele arată că 77% dintre respondenți sunt de acord că știința și tehnologia ar trebui să ia în considerare nevoile tuturor grupurilor de persoane atunci când se dezvoltă noi soluții și produse, în timp ce alți 72% cred că guvernul ar trebui să își asume responsabilitatea de a se asigura că noile tehnologii aduc beneficii tuturor.

În paralel, majoritatea cetățenilor își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul aplicațiilor științifice de a amenința drepturile omului (58% sunt de acord cu afirmația) și aproape două treimi (64%) cred, de asemenea, că știința și tehnologia ar putea contribui la îmbunătățirea mediului și la combaterea schimbărilor climatice, dar că acestea ajută mai ales companiile să facă bani.

În ceea ce privește împărtășirea rezultatelor științifice și implicarea publicului, opt din zece respondenți (80%) sunt de acord cu afirmația conform căreia rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice ar trebui să fie puse la dispoziție online în mod gratuit, în timp ce mai mult de șase din zece respondenți (63%) sunt de acord cu afirmația conform căreia ”implicarea nespecialiștilor în cercetare și dezvoltare tehnologică garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor, valorilor și așteptărilor societății”.

Sondajul din acest an a pus accentul pe utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru cercetarea științifică, dezvăluind opinii diferite în rândul cetățenilor în această privință.

Puțin peste o treime dintre respondenți (38% dintre europeni și 25% dintre români) spun că au încredere în cercetarea științifică și în descoperirile create cu ajutorul IA, în timp ce un sfert (25%) nu au încredere în acest tip de cercetare.

© Eurobarometru

Cu toate acestea, jumătate dintre cetățenii UE (50%) sunt de acord că inteligența artificială utilizată în știință face progrese în ceea ce privește descoperirile științifice care vor conduce la soluții la provocări majore precum schimbările climatice și bolile grave.

Pentru a valorifica interesul cetățenilor și a sensibiliza publicul cu privire la sprijinul acordat de UE științei, cercetării și inovării, o campanie de comunicare a UE urmează să fie lansată în prima jumătate a anului 2025. Campania va prezenta proiectele de cercetare și inovare sprijinite de UE și rolul acestora în îmbunătățirea vieții oamenilor.

Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE (2021-2027), consolidează interacțiunile dintre știință și societate prin promovarea co-creării agendelor de cercetare și inovare și prin implicarea directă a cetățenilor și a societății civile în realizarea cercetării și inovării.

Implicarea societății în cercetare și inovare este un domeniu prioritar de acțiune comună în UE în cadrul Pactului pentru cercetare și inovare în Europa, iar implicarea cetățenilor și a părților interesate se află în centrul agendei politice a Spațiului european de cercetare, contribuind la consolidarea impactului societal și a încrederii în știință.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL8 minutes ago

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

NATO2 hours ago

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

U.E.2 hours ago

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

PPE2 hours ago

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

U.E.2 hours ago

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

U.E.3 hours ago

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

ROMÂNIA4 days ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Trending