Președintele Israelului, Reuven Rivlin, îi transmite o scrisoare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, pentru a-și exprima încă o dată ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena a României de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist”, în ciuda ,,amenințărilor la adresa vieții sale”, cu ocazia repatrierii rămășițelor pământești ale Majestății Sale, pentru odihnă veșnică, alături de fiul său, Regele Mihai I, înmormântat la Curtea de Argeș.

Scrisoarea integrală a președintelui Reuven Rivlin către Custodele Coroanei poate fi citită integral, mai jos: 

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

,,Majestății Sale Margareta,
Custodele Coroanei române,
Majestatea Voastră,
Cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României, pentru a se odihni alături de fiul ei, Regele Mihai I, vă scriu pentru a exprima încă o dată profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile sale curajoase de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În pofida amenințărilor la adresa vieții sale, Regina Elena a reușit să îl convingă pe viceprim-ministru să permită trimiterea de ajutoare medicale, haine și mâncare evreilor transportați în ghetourile și lagărele de concentrare din Transnistria, în același timp încercând să oprească deportările către lagărele de exterminare naziste. Pentru eforturile sale umanitare neînfricate, ea a fost distinsă de către Yad Vashem cu titlul de ”Drept Între Popoare”.
Națiunile noastre împărtășesc o istorie îndelungată și, de-a lungul secolelor, cetățenii evrei ai României au cunoscut perioade de bunăstare, precum și vremuri mult mai puțin fericite. Aceste acte nobile, precum cele ale Reginei Elena, sunt o rază de lumină în anii întunecați ai Holocaustului.
Suntem încântați de bunele relații și de cooperarea dintre Statul Israel și România și sperăm că acestea vor continua să se dezvolte. Doresc, de asemenea, să-mi manifest deosebita apreciere pentru implicarea autorităților române în programe de păstrare vie a memoriei Holocaustului, deoarece credem cu tărie că numai prin educație, cercetare și reflecție ne putem asigura că astfel de evenimente teribile nu se vor mai petrece vreodată.

Cu distinsă considerație,
Reuven (Ruvi) Rivlin”

La 71 de ani de la plecarea în exil și la 37 de ani de la trecerea Reginei Elena la cele veșnice, Majestatea Sa Margareta a decis aducerea rămășițelor pământești ale bunicii sale la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. 

Rămăşiţele vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, născută la 3 mai 1896, la Palatul Tatoi, lângă Atena, a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României.

În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor primilor ani ai ocupaţiei sovietice şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

România a contribuit foarte mult la eforturile campaniei ”We are NATO”, cea mai mare campanie de diplomație publică desfășurată vreodată de Alianță, de a explica publicului și societății românești politicile aliate, țara noastră având un rol important în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, a explicat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, ambasadorul Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică.

Aflat la București, unde a participat la Bucharest Forum, Tacan Ildem a dat ca exemplu în interviu acordat și implicarea României în a explica ambițiile NATO de a inova în fața noilor tehnologii. ”Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută”, a spus Ildem.

Coordonator al Diviziei pentru Diplomație Publică a NATO, acesta a mai spus că prin intermediul campaniei ”WeAreNATO”, Alianța se adresează către trei tipuri de public: viitori lideri ai României, publicul de gen feminin și publicul format din persoanele fără studii superioare.

CaleaEuropeană.ro: Șaptezeci de ani de la înființarea NATO și mai ales treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului par momente îndepărtate din istorie pentru un cetățean obișnuit. Cum explicați publicului larg nevoia de a se afla sub umbrela de apărare colectivă furnizată de NATO?

Tacan Ildem: Acum treizeci de ani, Războiul Rece s-a încheiat și odată cu acesta a luat sfârșit și separarea Europei. În ultimele trei decenii, provocările au fost diferite și totuși angajamentul aliaților de a rămâne împreună continuă să dureze. Mai bine, noi aliați s-au alăturat, inclusiv România, iar acest lucru ilustrează avantajele oferite de aderarea la NATO. Cred că cetățeanul obișnuit înțelege bine că societățile noastre se confruntă cu multe provocări de securitate, atât tradiționale, cum ar fi noua politică externă asertivă a Rusiei, cât și mai puțin tradiționale, precum amenințările cibernetice sau terorismul. NATO nu înlocuiește eforturile naționale de apărare, dar le reunește astfel încât, împreună, Alianța să fie mai mare și mai puternică decât suma părților sale.

CaleaEuropeană.ro: După sfârșitul Războiului Rece, NATO a fost extinsă ca o promisiune pentru democrațiile nou-născute în Europa Centrală și de Est. Din 2014, Alianța se confruntă cu multiple amenințări, inclusiv la granițele sale de est, dar unele sunt non-militare și folosesc tehnologii disruptive. Ce poate face NATO mai mult pentru a ajuta noii aliați, inclusiv România, să construiască societăți mai rezistente în gestionarea activităților de dezinformare?

Tacan Ildem: Dezinformarea este o preocupare pentru toată lumea, deoarece spre deosebire de informarea greșită, care este neintenționată, dezinformarea este o încercare de a semăna intenționat eroarea și percepțiile greșite asupra realității. Rezistența este un cadru al minții, indiferent de momentul când s-a alăturat NATO! Este necesar ca fiecare membru al societății să își facă partea sa. La NATO, considerăm că reziliența include o comunicare pro-activă, pentru a informa publicul și mass-media; comunicarea reactivă pentru a corecta ceea ce considerăm a fi date parțiale, incomplete sau tendențioase în mediul informațional; și întâlniri față în față frecvente cu liderii de opinie, deoarece întâlnirile directe dezvoltă încredere, o componentă cheie a rezilienței. Dar cetățenii au, de asemenea, un rol în combaterea activităților de dezinformare, prin diversificarea surselor de informații și prin conștientizarea posibilelor prejudecăți politice. Diplomația publică a NATO contribuie la acest efort.

CaleaEuropeană.ro: Procesul continuu al NATO de a se adapta la un mediul de securitate provocator, în special la provocările hibride și de dezinformare, și-a găsit în urmă cu doi ani un nume: „#WeAreNATO”. Care este povestea din spatele acestei campanii de comunicare și branding și de ce a apărut?

Tacan Ildem: NATO a căutat întotdeauna să se adapteze. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeei din 2014 de către Rusia, diplomația publică a evoluat rapid, luând în considerare creșterea social media și impactul acesteia asupra audiențelor, dar și asupra instrumentelor pe care le utilizează comunicatorii. NATO a avut în vedere aceste noi evoluții și a decis să se adapteze și să adopte noi modalități. Metoda evoluează, dar obiectivul final rămâne neschimbat: să ajungem la un public divers din națiunile noastre. Prin campanii de acest fel suntem mai agili, mai capabili să măsurăm impactul muncii noastre și, prin urmare, sperăm că vom avea și mai mult succes.

CaleaEuropeană.ro: România este unul dintre pionierii campaniei #WeAreNATO, în timp ce sprijinul public pentru apartenența noastră la NATO se ridică la peste 50% din populație, iar acestea sunt fapte pozitive. Chiar și așa, cum poate România, ca graniță estică a lumii occidentale, să se angajeze activ pentru a promova și explica mai bine profilul și măsurile NATO pentru descurajare și apărare?

Tacan Ildem: Sunt foarte bucuros că România a contribuit atât de mult la eforturile campaniei noastre de a explica politicile NATO publicului de acasă. După cum s-ar putea să știe și cititorii dvs., avem trei publicuri prioritare, dintre care primul este generația succesoare, viitorii lideri ai României. De asemenea, ne adresăm în special femeilor. În sfârșit, căutăm să ne asigurăm că persoanele fără studii superioare capătă o înțelegere mai bună a contribuțiilor României la Alianță. Privind mai departe, România are un rol în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, dar și în explicarea determinării aliaților de a inova în privința noilor tehnologii disruptive – tehnologii care prezintă oportunități, dar care vor schimba și natura războiul. Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută.

CaleaEuropeană.ro: NATO a fost întotdeauna denumită drept o organizație de apărare colectivă, ghidată de principiul înscris la articolul 5. În ce măsură fenomenul de știri false este o amenințare pentru securitatea și capacitatea NATO de a-și apăra membrii? În acest sens, care ar fi rolul diplomației publice în cadrul Alianței în combaterea războiului hibrid?

Tacan Ildem: Știrile false sunt un fenomen complex care implică atât state, cât și organizații non-statale. Intenția lor distructivă este agravată de noul potențial al platformelor de socializare. NATO ia această realitate foarte în serios. Am ales să ne opunem știrilor false cu fapte și să facem acest lucru prin relații proactive cu presa, implicare în social media, precum și printr-un program dinamic de activități ale diplomației publice, adresat diferitelor audiențe. Deși ele nu țin de capacitatea NATO de a se apăra militar, știrile false contribuie la tulburarea apelor și la confuzia publicului. Prin urmare, știrile false sunt o provocare pentru sprijinul public privind politicile NATO. Ne contestă rezistența ca societăți. Acesta este motivul pentru care NATO își propune să combată acest fenomen calm, dar ferm.

CaleaEuropeană.ro: Deși cooperarea noastră transatlantică este slăbită de perturbările geopolitice și de revenirea la politica de mare putere, NATO este considerată cea mai de succes alianță militară. Cum reușesc abordări de tipul ”allied strong” să țină Occidentul unit într-un moment în care ar trebui să sărbătorim trei decenii de când valorile pe care a fost fondată NATO au început să-și găsească terenul propice și în Europa Centrală și de Est?

Tacan Ildem: Centrul de greutate al NATO, puterea sa esențială, este angajamentul membrilor săi de a fi alături unii de ceilalți. În acest sens, articolul 5 este nucleul Tratatului Atlanticului de Nord. Coeziunea dintre aliați este prioritatea secretarului general în orice moment și cea a colaboratorilor săi. Acesta este motivul pentru care este important să participăm la seminarii precum Bucharest Forum, care ajută la dezvoltarea unei viziuni comune asupra provocărilor și amenințărilor.

CaleaEuropeană.ro: Peste câteva săptămâni, liderii NATO se vor reuni la Londra pentru a marca 70 de ani de la înființarea familiei Nord-Atlantice. În același timp, mulți aliați sărbătoresc zece, cincisprezece sau douăzeci de ani de la aderarea la comunitatea euro-atlantică. Cum arată viitorul pentru NATO?

Tacan Ildem: Cetățenii și experții recunosc deopotrivă capacitatea istorică de adaptare a NATO. Acesta este motivul pentru care a și sărbătorit anul acesta 70 de ani. În perspectiva viitorului, NATO ia din măsuri pentru adaptarea la un mediu de securitate schimbat. A luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și descurajarea în cele mai mari eforturi făcute într-o generație, după anexarea ilegală a Rusiei din Crimeea în 2014. NATO este preocupată să dezvolte răspunsuri la provocările hibride și cibernetice și la instabilitatea din Sud. Alianța încearcă să sporească rezistența operațiunilor sale și îi ajută pe aliați să facă la fel. Lucrează cu partenerii pentru consolidarea unităților de apărare a acestora. NATO se angajează pe deplin să rămână pregătit pentru obiectivele sale, deoarece provocările pentru securitate continuă să evolueze.

Ambasadorul Tacan Ildem a fost numit asistent al secretarului general al NATO pentru diplomația publică în martie 2016. El îl consiliază pe secretarul general în problemele diplomației publice și conduce Divizia de diplomație publică (PDD), care joacă un rol cheie în transmiterea mesajelor strategice și politice ale Alianței formatorilor de opinie și publicului în general. PDD lucrează pentru a crește nivelul de conștientizare asupra profilului Alianței în rândul audiențelor la nivel mondial și pentru a construi sprijin pentru operațiunile și politicile Alianței.

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov a avertizat vineri că lumea se aruncă într-o epocă periculoasă a politicii militarizate și făcut apel la Moscova și Washington să se reunească de urgență pentru discuții legate de controlul armelor nucleare, potrivit cotidianului Izvestia, preluat de Reuters. 

Gorbaciov, ale cărui reforme privind controlul armelor în anii ’80 au contribuit la încetarea Războiului Rece, a făcut aceste declarații pentru cotidianul Izvestia la două luni de la încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987.

„Există tendințe periculoase – toate sunt la vedere. Aș sublinia două dintre ele: nerespectarea dreptului internațional și  militarizarea politicii mondiale ”, a spus Gorbaciov.

SUA au testat o rachetă de croazieră cu rază medie, la câteva săptămâni după ce s-au retras dintr-un tratat-cheie cu Rusia, care interzicea astfel de arme nucleare.

SUA și NATO au acuzat Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 între SUA și URSS a intrat în istorie pe 2 august 2019, după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

În replică, Rusia a testat la câteva zile distanță de testul similar al amercanilor două rachete balistice Sineva și Bulava, lansate de pe două submarine din regiunea polară a Oceanului Arctic și din Marea Barents. Potrivit Ministerului Apărării rus, exerciţiul a fost ordonat de președintele Vladimir Putin.

De asemenea, liderul rus declara în urmă cu două luni că ,,Rusia va fi constrânsă să dezvolte rachete similare” cu cele ale SUA, în același timp dând ordin ministerelor Apărării şi de Externe, precum şi serviciilor de informaţii ruse, să urmărească ,,cu atenţie” iniţiativele luate de Washington în acest domeniu.

Președintele rus a mai spus că, până la dezvoltarea unor noi sisteme de rachete, Rusia se va apăra împotriva ameninţărilor apărute după încetarea Tratatului INF cu mijloacele pe care le are deja la dispoziţie: rachete cu lansare aeriană X-101 şi Kinjal, cu lansare de pe mare Kalibr, precum şi cu sisteme de perspectivă, între care sistemul hipersonic Zircon.