Șapte din zece români consideră că România beneficiază de statutul de membru al Uniunii Europene, iar 75% dintre cetățenii țării afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, în ambele situații românii situându-se sub media Uniunii Europene, relevă datele celui mai recent Eurobarometru comandat de Parlamentul European și dat publicității marți. Conform sondajului, siguranța alimentară și agricultura și apărarea și securitatea reprezintă principalele priorități la nivelul Uniunii Europene, spre deosebire de apărare și securitate și competitivitate la nivel european. Cu toate acestea, cetățenii români sunt alături de cetățenii polonezi între cei care cred cel mai puțin ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității. Totodată, doar 34% dintre cetățenii români cred că rolul Uniunii Europene în lume va deveni mai puternic în următorii ani.

Astfel, 74% dintre cetățenii UE (70% dintre români) consideră că țara lor beneficiază de statutul de membru al UE. 62% dintre cetățenii UE (58% dintre români) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important. Apărarea și securitatea (36%) și competitivitatea (32%) sunt considerate principalele priorități politice la nivelul UE. Pentru cetățenii din România prioritățile sunt siguranța alimentară și agricultura (32%) și apărarea și securitatea (31%). Nouă din zece (89%) cetățeni ai UE (75% dintre români) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale.

“Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecției lor. Acesta este un apel clar la acțiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetățenii noștri să se simtă în siguranță. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneață și ambițioasă pentru a corespunde nivelului serios de amenințare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în contextul publicării sondajului Eurobarometru din iarna anului 2025.

66% dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității. Acest punct de vedere este puternic în rândul respondenților mai tineri la sondaj. La nivel național, rezultatele pentru un rol mai puternic al UE variază de la 87% în Suedia la 47% în România și 44% în Polonia.

Totodată, doar 44% dintre europeni sunt de părere că rolul Uniunii Europene în lume va deveni mai puternic în următorii ani, aceeași percepție fiind împărtășită de doar 34% dintre români.

© Eurobarometru

Aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată în 1983. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.

© Eurobarometru

Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).

89% dintre cetățenii europeni (75% dintre români) participanți la sondaj spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale. În acest context, 76% dintre europeni (71% dintre respondenții români) cred că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor viitoare.

© Eurobarometru

Așteptările cetățenilor de la Uniunea Europeană

Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, apărarea și securitatea (36%), precum și competitivitatea, economia și industria (32%) sunt identificate de cetățenii europeni ca fiind domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-și consolida poziția în lume. Acestea sunt, de asemenea, subiectele care au ocupat un loc important în cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, unde Președinta Parlamentului European a solicitat acțiuni mai rapide și mai ambițioase. Deși rezultatele pentru apărare și securitate au rămas stabile în comparație cu februarie/martie 2024, cele pentru competitivitate, economie și industrie au crescut cu cinci puncte. Aceste două domenii sunt urmate de independența energetică (27%), securitatea alimentară și agricultura (25%) și educația și cercetarea (23%).

Pentru cetățenii din România prioritățile asupra cărora ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția la nivel global sunt securitatea alimentară și agricultura (32%), apărarea și securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie și industrie (29%) și independența energetică, resurse și infrastructură (26%).

© Eurobarometru

Aspectele economice și de securitate se află, de asemenea, în prim-plan în ceea ce privește subiectele pe care cetățenii doresc ca Parlamentul European să le abordeze în mod prioritar.

Patru din zece europeni menționează printre priorități inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (43%), urmate de apărarea și securitatea UE (31%), combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%) și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (29%). Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o prioritate principală pentru toate grupele de vârstă, cu rezultate maxime înregistrate în Portugalia (57%), Franța (56%), Slovacia (56%), Croația (54%) și Estonia (54%).

Cetățenii români consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă pe agendă teme precum inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (44%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (38%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (30%). 

© Eurobarometru

După cum arată sondajul anterior al PE, inflația și costul vieții au reprezentat teme care au mobilizat alegătorii la ultimele alegeri europene, iar situația economică continuă să fie o preocupare principală pentru mulți europeni. O treime dintre europeni (33%) se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie-iulie 2024. Acesta este cazul a 53% dintre respondenții francezi (+8 puncte procentuale) și a 47% dintre germani (+ 15 puncte procentuale). 24% dintre respondenții din România spun că se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie – iulie 2024.

© Eurobarometru

Valorile fundamentale ale UE

Analizând valorile pe care europenii ar dori ca Parlamentul European să le apere, pacea (45%), democrația (32%) și protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (22%) sunt pe primul loc. Rezultatele acestei întrebări au rămas stabile, subliniind sprijinul ferm al cetățenilor pentru valorile și principiile fondatoare ale UE.

Cetățenii români ar dori ca Parlamentul European să apere valori precum pacea (30%), libertatea de mișcare (26%) și democrația (25%).

Două treimi dintre cetățeni sprijină consolidarea rolului PE

După cum arată tendințele de-a  lungul timpului, în momente de criză, cetățenii se uită la UE pentru acțiuni și soluții decisive. Atunci când UE este percepută ca unindu-se și producând rezultate, indicatorii de sprijin sunt ridicați – ceea ce este cazul în prezent. 50% dintre respondenții europeni au o imagine pozitivă despre UE (51% dintre români). În ultimul deceniu, această percepție pozitivă a fost doar o singură dată mai ridicată (52%), în primăvara anului 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Imaginea pozitivă a PE este stabilă la un nivel ridicat (41% la nivel european, 47% dintre respondenții români).

La câteva luni după începerea mandatului noii legislaturi, peste șase din zece cetățeni europeni (62%) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, ceea ce reprezintă o creștere de șase puncte procentuale față de perioada februarie-martie 2024, cu câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024. Dintre respondenții români, 58% ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene.

© Eurobarometru

Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost efectuat între 9 ianuarie și 4 februarie 2025 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video fiind utilizate și în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia. În total, au fost realizate 26 354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.

Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.

Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune. 

În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%). 

În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.

În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare

Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).

Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).

Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri

Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.

Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.

Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare

O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.

În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).

Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).

70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.

Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.

În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).

Majoritatea europenilor consideră că tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială (AI), au un impact pozitiv asupra locurilor lor de muncă, economiei, societății și calității vieții, arată cele mai recente date ale unui Eurobarometru.

Peste 60% dintre europeni și 55% dintre români au o părere favorabilă despre roboți și inteligența artificială la locul de muncă, iar peste 70% consideră că acestea îmbunătățesc productivitatea.

© Eurobarometru

Deși majoritatea sunt în favoarea utilizării roboților și a IA pentru a lua decizii la locul de muncă, 84% dintre europeni și 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența la locul de muncă.

© Eurobarometru

”Inteligența artificială a devenit o parte integrantă la locul de muncă modern. Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute și să protejeze lucrătorii. Avem o bază solidă de norme, cu Regulamentul general privind protecția datelor, legislația privind IA și Directiva privind platformele de lucru. Vom analiza modul în care aceste norme sunt aplicate pentru a face față impactului IA pe piața muncii”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

67% dintre europeni percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. La acest capitol, România se clasează pe ultimul loc în UE, doar 50% dintre cetățeni împărtășind aceeași opinie.

© Eurobarometru

Majoritatea europenilor sunt în favoarea unor norme clare privind utilizarea tehnologiilor digitale, de exemplu protejarea vieții private a lucrătorilor (82%) și implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în proiectarea și adoptarea de noi tehnologii (77%).

Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu unul dintre obiectivele principale ale Busolei UE pentru competitivitate, și anume integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă pentru a stimula inovarea și productivitatea.

Citiți și: Roxana Mînzatu: Pentru a ține pasul cu Inteligența Artificială și tranziția digitală, UE are nevoie de reforme curajoase în sistemele de educație

Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate. 

UE a alocat statelor membre 2 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (RRF) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. Programul Europa digitală a investit, de asemenea, 580 de milioane de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale între 2021 și 2027.