Contextul de securitate de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice confirmă necesitatea unei prezenţe mai consistente a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre şi “vor urma curând anunţuri concrete în acest sens”, a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, cu prilejul unei vizite la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii loc de unde șeful statului a denunțat “tendințele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece”.
“Angajamentul intensificat al Statelor Unite ale Americii în Europa sporeşte consistenţa şi credibilitatea efortului colectiv aliat de descurajare şi apărare în spaţiul euroatlantic, confruntat în prezent cu ameninţări semnificative în partea de est a Europei. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezenţe mai consistente a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare şi apărare aşa cum am susţinut în mod repetat”, a declarat Iohannis
El a reafirmat aprecierea deosebită “pentru deciziile anunţate foarte recent ale preşedinţilor Biden şi Macron, privind desfăşurarea de forţe militare în România, contribuţii extrem de relevante la efortul comun de descurajare şi apărare în sudul flancului estic, la Marea Neagră, şi în acelaşi timp expresia solidarităţii şi angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră”.
Șeful statului a reamintit, asemenea declarațiilor făcute după ședința CSAT de săptămâna trecută, că ţara noastră a avut un “contact strâns, la nivel diplomatic, operaţional şi tehnic pentru stabilirea detaliilor şi datelor exacte ale desfăşurării unităţilor militare americane şi franceze în România”.
“Fără îndoială, vor urma curând anunţuri concrete în acest sens”, a arătat preşedintele Iohannis, vorbind în egală măsură despre dezvoltarea capabilităților militare ale României, despre creșterea rezilienței și subliiind că procesul de modernizare a Forțelor Aeriene are în vedere și achiziția de avioane de ultimă generație, F-35.
Aceasta a fost prima acțiune publică a președintelui Iohannis după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut loc miercurea trecută și în care membrii CSAT au aprobat un plan de măsuri care prevede pregătirea României pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia și au decis continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței aliate și a SUA pe teritoriul României.
Recent, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, poziție reafirmată vinerea trecută. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. De asemenea, Germania a decis să trimită avioane de luptă la Marea Neagră pentru a se alătura misiunilor de poliție aeriană asigurate de Italia.
Vizita lui Iohannis la Baza de la Câmpia Turzii nu pare deloc întâmplătoare având în vedere evoluțiile recente din cadrul crizei de securitate Rusia – Ucraina, dar și pretențiile Rusiei de retragere a forțelor NATO din România.
Americanii au început anul trecut lucrările de modernizare ale Bazei Aeriana Câmpia Turzii în care SUA vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost alocate pentru anul trecut și au reprezentat cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021 prin intermediul Inițiativei pentru Descurajare Europeană, program lansat de SUA în 2014, după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea.
Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.
Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul lui 2021, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome, dar și aeronave de luptă F-15.
Potrivit unui raport realizat de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani, România fiind al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia.
Ca parte a discuțiilor aflate în desfășurare între Rusia, pe de o parte, și SUA și NATO, pe de altă parte, diplomaţia rusă insistă asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt, iar mesaje de sprijin pentru România au venit și din partea ambasadorilor Germaniei și Statelor Unite la București.
Între timp, Moscova și-a întețit retorica prin vocea președintelui Vladimir Putin. În prima sa reacție după ce SUA și NATO au răspuns la propunerile de securitate ale Moscovei, el a denunțat faptul că Occidentul ignoră îngrijorările Rusiei și a afirmat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, deși România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, a subliniat că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii.
România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.
“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.
Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.
Atât pe marginea propunerilor SUA și NATO, cât și în contextul unui răspuns pe care Moscova l-a trimis către cele două părți, secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut marți o convorbire telefonică, dar fără niciun progres notabil înregistrat.
