Connect with us

NATO

Klaus Iohannis: Contextul de securitate confirmă necesitatea unei prezențe consistente a NATO pe flancul estic. Vor urma curând anunțuri concrete

Published

on

© Administrația Prezidențială

Contextul de securitate de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice confirmă necesitatea unei prezenţe mai consistente a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre şi “vor urma curând anunţuri concrete în acest sens”, a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, cu prilejul unei vizite la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii loc de unde șeful statului a denunțat “tendințele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece”.

“Angajamentul intensificat al Statelor Unite ale Americii în Europa sporeşte consistenţa şi credibilitatea efortului colectiv aliat de descurajare şi apărare în spaţiul euroatlantic, confruntat în prezent cu ameninţări semnificative în partea de est a Europei. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezenţe mai consistente a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare şi apărare aşa cum am susţinut în mod repetat”, a declarat Iohannis

El a reafirmat aprecierea deosebită “pentru deciziile anunţate foarte recent ale preşedinţilor Biden şi Macron, privind desfăşurarea de forţe militare în România, contribuţii extrem de relevante la efortul comun de descurajare şi apărare în sudul flancului estic, la Marea Neagră, şi în acelaşi timp expresia solidarităţii şi angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră”.

Șeful statului a reamintit, asemenea declarațiilor făcute după ședința CSAT de săptămâna trecută, că ţara noastră a avut un “contact strâns, la nivel diplomatic, operaţional şi tehnic pentru stabilirea detaliilor şi datelor exacte ale desfăşurării unităţilor militare americane şi franceze în România”.

“Fără îndoială, vor urma curând anunţuri concrete în acest sens”, a arătat preşedintele Iohannis, vorbind în egală măsură despre dezvoltarea capabilităților militare ale României, despre creșterea rezilienței și subliiind că procesul de modernizare a Forțelor Aeriene are în vedere și achiziția de avioane de ultimă generație, F-35.

 

Aceasta a fost prima acțiune publică a președintelui Iohannis după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut loc miercurea trecută și în care membrii CSAT au aprobat un plan de măsuri care prevede pregătirea României pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia și au decis continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței aliate și a SUA pe teritoriul României.

Recent, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, poziție reafirmată vinerea trecută. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. De asemenea, Germania a decis să trimită avioane de luptă la Marea Neagră pentru a se alătura misiunilor de poliție aeriană asigurate de Italia.

Vizita lui Iohannis la Baza de la Câmpia Turzii nu pare deloc întâmplătoare având în vedere evoluțiile recente din cadrul crizei de securitate Rusia – Ucraina, dar și pretențiile Rusiei de retragere a forțelor NATO din România.

Americanii au început anul trecut lucrările de modernizare ale Bazei Aeriana Câmpia Turzii în care SUA vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost alocate pentru anul trecut și au reprezentat cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021 prin intermediul Inițiativei pentru Descurajare Europeană, program lansat de SUA în 2014, după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea.

Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul lui 2021, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome, dar și aeronave de luptă F-15

Potrivit unui raport realizat de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani, România fiind al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia.

Ca parte a discuțiilor aflate în desfășurare între Rusia, pe de o parte, și SUA și NATO, pe de altă parte, diplomaţia rusă insistă asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt, iar mesaje de sprijin pentru România au venit și din partea ambasadorilor Germaniei și Statelor Unite la București.

Între timp, Moscova și-a întețit retorica prin vocea președintelui Vladimir Putin. În prima sa reacție după ce SUA și NATO au răspuns la propunerile de securitate ale Moscovei, el a denunțat faptul că Occidentul ignoră îngrijorările Rusiei și a afirmat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, deși România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, a subliniat că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii.

Citiți și România îi răspunde lui Vladimir Putin: Este un “nonsens” să spui că sistemul “pur defensiv” de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Rusia

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Atât pe marginea propunerilor SUA și NATO, cât și în contextul unui răspuns pe care Moscova l-a trimis către cele două părți, secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut marți o convorbire telefonică, dar fără niciun progres notabil înregistrat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

SUA și aliații NATO vor “impune costuri Rusiei” dacă nu pune capăt războiului în Ucraina, avertizează Hegseth: Departamentul de Război este pregătit să își facă partea

Published

on

© NATO

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat miercuri Moscova că Statele Unite și aliații lor vor „impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă”, dacă războiul din Ucraina nu se încheie.

„Dacă va trebui să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este pregătit să își facă partea, în modurile în care doar Statele Unite pot acționa”, a declarat Hegseth în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată la sediul NATO, unde au participat aliații Kievului.

Hegseth nu a oferit detalii suplimentare.

Declarațiile sale au venit în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump analizează o cerere a Ucrainei pentru livrarea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, arată Reuters.

„Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea inutilă de sânge și să se vină la masa păcii. Acesta nu este un război care a început în timpul mandatului președintelui Trump, dar se va încheia în timpul mandatului său”, a spus Hegseth, cu două zile înainte ca Donald Trump să-l primească din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Hegseth a făcut apel la aliații NATO să crească cheltuielile pentru achiziționarea de arme americane destinate Ucrainei, în urma unui raport care a evidențiat o scădere accentuată a sprijinului militar occidental pentru Kiev în lunile iulie și august.

„Obții pacea atunci când ești puternic. Nu când folosești cuvinte dure sau ridici degetul moralizator — o obții atunci când ai capacități reale și solide, pe care adversarii le respectă”, a declarat el mai devreme, la sediul NATO.

Șeful Pentagonului a cerut aliaților să crească investițiile în programul „Prioritized Ukraine Requirements List” (PURL), care a înlocuit donațiile directe de armament american către Ucraina și prevede ca aliații să plătească pentru livrările de arme produse în SUA.

„Acum… este momentul ca toate țările NATO să transforme vorbele în fapte, prin investiții în programul PURL. Toate țările de la această masă — fără pasageri clandestini”, a spus Hegseth la începutul reuniunii Grupului de Contact.

Miniștrii apărării din statele membre NATO și-au încheiat miercuri, 15 octombrie, prima reuniune de la Summitul de la Haga. În urma recentelor încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane, miniștrii au discutat despre consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, inclusiv prin exercițiul Eastern Sentry.

Aliații au reafirmat sprijinul lor ferm pentru Ucraina, inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului NATO–Ucraina, la care au participat ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, și Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, precum și ulterior, în cadrul Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

Vorbind la finalul reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianța dispune de sprijinul necesar din partea statelor membre pentru finanțarea programului PURL (Prioritized Ukraine Requirements List), prin care aliații vor plăti pentru livrările de armament și echipamente americane destinate Ucrainei. El a precizat că șase țări – Germania, Canada, Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Norvegia – au contribuit deja cu primele două miliarde de dolari, iar alte state s-au angajat să se alăture programului, ceea ce arată „un flux stabil de sprijin defensiv finanțat colectiv”. 

Ucraina rămâne puternic dependentă de armamentul american, în timp ce se pregătește pentru o nouă iarnă de conflict intens cu Rusia, care controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, la mai bine de trei ani și jumătate de la invazia la scară largă.

Institutul Kiel pentru Economia Mondială a raportat marți că ajutorul militar lunar mediu pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.

Potrivit institutului, cea mai mare parte a sprijinului militar este acum canalizată prin inițiativa PURL, la care până în august s-au alăturat Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

Continue Reading

NATO

Reuniune trilaterală România-Bulgaria-Turcia la NATO: Marea Neagră este linia noastră comună de apărare

Published

on

© MApN

În marja reuniunii miniștrilor apărării din țările membre ale NATO, care se desfășoară la Bruxelles, ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut miercuri, 15 octombrie, o întrevedere în format trilateral cu omologii din Republica Bulgaria, Atanas Zaprianov, și Turcia, Yașar Güler.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, agenda de discuții s-a axat pe consolidarea securității în regiunea Mării Negre, în special prin continuarea dezvoltării proiectelor de interes comun ale celor trei aliați riverani, precum Grupul operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea; Coridorul de mobilitate militară România-Bulgaria-Turcia și Comandamentul Regional de Componentă pentru operații speciale – HQ R-SOCC.

Ministrul apărării naționale a reiterat rolul esențial pe care îl are MCM Black Sea pentru securitatea navigației în Marea Neagră, precum și necesitatea continuării implicării aliaților în aceasta inițiativă.

În semestrul al doilea al acestui an, România a preluat, pentru șase luni, comanda MCM Black Sea, cu două activări ale Grupului.

Recent, în cadrul exercițiului POSEIDON 25, care a avut loc în România, scafandrii specializați în distrugerea minelor au testat viteza de reacție și coordonarea cu partenerii din grupul de luptă MCM Black Sea.

 

Misiunea principală a MCM Black Sea TG este aceea de asigurare a libertății de navigație în apele Mării Negre, prin misiuni de supraveghere, acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim, precum și activități conexe de căutare și salvare pe mare.

Continue Reading

NATO

NATO reafirmă sprijinul pentru R. Moldova, iar Marea Britanie va trimite la Chișinău o echipă de experți în drone: Putin ascultă ce spunem, nu vrem să-l facem prea înțelept

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat sprijinul Alianței Nord-Atlantice pentru Republica Moldova, în cadrul conferinței de presă susținute după reuniunea miniștrilor apărării ai NATO, desfășurată miercuri la Bruxelles.

Răspunzând unei întrebări privind cooperarea dintre NATO și Chișinău, Mark Rutte a subliniat relațiile apropiate dintre Alianță și Republica Moldova și a exprimat aprecierea sa față de președinta Maia Sandu.

„Desigur, acest lucru nu a fost dezbătut în profunzime astăzi, dar vă pot asigura, în general, că există o cooperare strânsă între UE și Moldova, între NATO și Moldova. Maia Sandu și cu mine ne cunoaștem de mulți ani. Sunt un admirator al leadershipului ei”, a declarat Mark Rutte.

El a adăugat că NATO, în ansamblu, dar și aliații la nivel individual, sunt pregătiți să sprijine Republica Moldova, fără a detalia însă forma exactă a acestui sprijin.

„Oriunde ea consideră că putem fi de ajutor, încercăm să ajutăm. Și asta poate fi NATO în ansamblu, pot fi aliați individuali care intervin. Nu voi intra în prea multe detalii, pentru că suntem o democrație, aceasta este o conferință de presă deschisă. Știu că Vladimir Putin urmărește întotdeauna aceste momente, ascultând ceea ce spun, așa că nu vreau să-l fac prea înțelept”, a precizat secretarul general al NATO.

În contextul ministerialei NATO, Marea Britanie a anunțat că va trimite o echipă de experți în drone în Moldova pentru a instrui armata națională în combaterea potențialelor incursiuni rusești.

John Healey, ministrul apărării, a mai declarat miercuri că Marea Britanie intenționează să „intensifice răspunsul la agresiunea Rusiei”, arată Europa Liberă Moldova.

Un contingent de personal militar britanic va fi dislocat în Moldova la sfârșitul acestei luni, a scris presa britanică.

Experții vor „ajuta la stabilirea cerințelor pentru forțele armate ale Moldovei în ceea ce privește tacticile de combatere a dronelor”, a mai declarat Ministerul Apărării de la Londra.

Moldova se numără printre vecinele Ucrainei pe al căror teritoriu au ajuns fragmente de dronă din „teatrul de operațiuni”.

Contactată de agenția de presă IPN, purtătoarea de cuvânt de la Ministerul Apărării, Maria Aramă, a confirmat că vor veni experți militari britanici în Republica Moldova.

Miniștrii apărării din statele membre NATO și-au încheiat miercuri, 15 octombrie, prima reuniune de la Summitul de la Haga. În urma recentelor încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane, miniștrii au discutat despre consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, inclusiv prin exercițiul Eastern Sentry.

Discuțiile au evidențiat creșterea investițiilor în domeniul apărării și adaptarea inovatoare la noile amenințări. Pornind de la incidentele recente, miniștrii au convenit implementarea unor măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, pentru a extinde capabilitățile NATO. Acestea includ testarea unor sisteme integrate anti-dronă în cadrul Eastern Sentry, precum și consolidarea cooperării cu Uniunea Europeană și cu sectorul privat pentru inovare rapidă.

Aliații au reafirmat sprijinul lor ferm pentru Ucraina, inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului NATO–Ucraina, la care au participat ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, și Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, precum și ulterior, în cadrul Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.4 hours ago

UE intenționează să-și consolideze competențele pentru a inspecta navele din „flota fantomă” a Rusiei, inclusiv prin acorduri bilaterale cu statele de pavilion

ROMÂNIA4 hours ago

NoBoCap Community Summit 2025: ICI București, implicat în discuțiile privind armonizarea cerințelor europene pentru dispozitive medicale inteligente

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, vizită oficială la București: Avem multe de învățat de la România, care protejează cu succes frontierele externe și contracarează amenințările hibride din partea Rusiei

SUA5 hours ago

UE pregătește eforturi diplomatice pe lângă Trump pentru ca acordul de încetare a focului în Fâșia Gaza să nu submineze viitorul unui stat palestinian

ROMÂNIA8 hours ago

Oana Țoiu participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din UE; Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE cu regiunea Indo-Pacific, pe agendă

SUA21 hours ago

SUA și China reiau negocierile comerciale pentru a evita o nouă confruntare tarifară. Trump: Tarifele impuse bunurilor chinezești sunt nesustenabile

ROMÂNIA1 day ago

România şi Banca Mondială întăresc parteneriatul pentru sănătate: Alexandru Rogobete, discuții la Washington despre reforme, digitalizare şi investiţii în infrastructură

ROMÂNIA1 day ago

ICI București, la conferința „Be Inspired. Make Sustainability Happen”, dedicată promovării celor mai recente inițiative și practici de sustenabilitate în mediul de afaceri și tehnologic

U.E.1 day ago

S&P Global retrogradează ratingul de țară al Franței pe fondul instabilității politice

ROMÂNIA1 day ago

EXCLUSIV România “nu a primit până în acest moment” o cerere de survol din partea Rusiei în contextul întâlnirii Putin-Trump la Budapesta

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Von der Leyen îndeamnă investitorii să nu rateze oportunitatea de a investi în Balcanii de Vest: Economiile regiunii sunt deja pregătite să crească rapid în următorii ani. Timpul este acum!

U.E.6 days ago

Kaja Kallas: Rusia se joacă cu războiul, iar Europa trebuie să-și transforme forța economică în descurajare militară

U.E.2 weeks ago

Premierul Luxemburgului cere UE să-și mențină angajamentul pentru ordinea internațională bazată pe reguli: Trebuie să rămânem vocea acestor valori!

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o strategie de aplicare a inteligenței artificiale, bazată pe principiul „AI first”: Vrem ca viitorul Inteligenței Artificiale să fie creat în Europa

INTERVIURI2 weeks ago

VIDEO INTERVIU La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, ambasadoarea Angela Ganninger afirmă că Berlinul “acceptă să joace rol de lider” în Europa și se bazează pe relația cu România

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Aclamată de liderii europeni, Maia Sandu a venit la summitul Comunității Politice Europene “cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la UE”

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

Von der Leyen îndeamnă statele membre să „treacă la fapte” pentru consolidarea competitivității UE: Trebuie să dărâmăm barierele din Piața Unică și să folosim acest potențial uriaș

ROMÂNIA3 weeks ago

Ministrul Economiei cere măsuri europene specifice pentru protejarea industriilor din țările de graniță ale UE: Este necesar să oferim garanții pentru a putea concura în mod loial

ROMÂNIA3 weeks ago

“Cât de sus să fie ștacheta?”, întreabă Nicușor Dan referitor la extinderea UE: Acum 20 de ani, România nu era pregătită să intre în UE, dar decizia a fost corectă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 weeks ago

Victor Negrescu: Grupul social-democrat din PE propune o dezbatere privind dronele rusești și o rezoluție pentru dezvoltarea unei „Cupole de Fier Europene” pentru protejarea împotriva amenințărilor de acest tip

Trending