Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2018: Anul strângerilor de mâini și întâlnirilor istorice în timp ce aranjamentele strategice ale ordinii internaționale mai atârnă doar de un fir de ață. Care au fost evenimentele majore ale anului

Published

on

de Robert Lupițu

Preconizat a fi un an incert pe scena relațiilor internaționale, 2018 a fost anul care a pus poate la mai cea grea încercare establishment-ul ordinii internaționale de tip occidental, moștenire a erei postbelice și, ulterior, ranforsată, prin nedurabila victorie a americanismului, la nivel global, și a euro-atlantismului și europenismului la nivel regional, de la finalul Războiului Rece.

Continuator al anului 2017 al ”recesiunii geopolitice”, 2018-le a reprezentat alfabetizarea întregii lumi cu noile componente ale realității strategice globale, una în care ordinea internațională este reașezată prin modificarea raporturilor dintre polii de putere. În 2018, am avut un Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, în timp ce a continuat să transmită semnale că la nivelul securității aliate, America și Europa pulsează cu același ritm. Am avut o Moscovă care l-a ”încoronat” pentru a patra oară pe Vladimir Putin, sub sceptrul căruia Rusia și-a consolidat influența regională, sfidând sancțiuni și profitând de limbajul total ambiguu al frontului de unitate european și american față de agresivitatea rusă. Am avut un Beijing care sub dominația lui Xi Jinping și-a continuat tactica de tatonare și penetrare prin ceea ce specialiștii cunosc a fi o ”diplomație a datoriei”, un instrument cuplat la strategia Chinei de a dobândi influență în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în ceea reprezintă fief-ul euro-american.

Și, cel mai aproape de noi în sens de apartenență politico-strategică, am avut un Bruxelles european și euro-atlantic șubrezit. Cel euro-atlantic testat pe ”câmpul de luptă” politic al summit-ului din 11-12 iulie într-o încrâncenată dispută Trump-Merkel privind cheltuielile militare, una care amintește de diferite impasuri din istoria NATO precum Criza Suezului din 1956 sau Războiul din Irak din 2003. Și cel european care, mai curând, a fost diluat în Berlin, Paris, Londra, Roma, Varșovia, Budapesta sau București, de la contestarea forței politice a Angelei Merkel la atenuarea reformismului european al lui Emmanuel Macron și de la Brexit la derapajele în raport cu angajamentele europene în Italia, Ungaria, Polonia sau România.

Acestui peisaj internațional caracteristic unei stări accelerate de rearanjare a pieselor de pe marea tablă de șah a geopoliticii mondiale îi sunt atașate și câteva momente premieră în istoria relațiilor internaționale, precum întâlnirile istorice dintre liderii celor două Corei sau dintre liderul nord-coreean și președintele SUA, mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, prima vizită a unui prim-ministru japonez în România, acordul dintre Atena și Skopje privind denumirea oficială a Macedoniei, redeschizând calea aderării acestei țări la UE și la NATO, culminând cu secesiunea geopolitico-religioasă din lumea ortodoxă prin proclamarea autocefaliei Bisericii Ucrainiene față de Biserica Rusă și cu atârnarea de un fir de ață a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare care încă mai menține, cel puțin declarativ, echilibrul strategic dintre Washington și Moscova.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România:

Ianuarie – Bulgaria preia, în premieră, președinția Consiliului UE. Premierul Japoniei, pentru prima dată în România

1 ianuarie: Bulgaria a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Estonia, un mandat marcat de reafirmarea politicii ușilor deschise a Uniunii Europene față de Balcanii de Vest și care, pentru Bulgaria, a culminat cu avansarea pașilor spre adoptarea monedei euro.

8-10 ianuarie: Anul ambițiosului președinte francez, Emmanuel Macron, începe furibund cu o vizită în China, la capătul căreia a semnat mai multe acorduri bilaterale economice și a anunțat că ”Europa s-a întors” pe scena puterilor lumii.

16 ianuarie: Prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei. Premierul Shinzo Abe a vizitat Muzeul Satului (în lipsa unei întâlniri cu premierul demisionar al României) și a fost primit de președintele Klaus Iohannis, prilej cu care cei doi lideri au anunțat ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.

FOTO: Administrația Prezidențială

31 ianuarie: Președintele Klaus Iohannis are, în premieră, o întrevedere cu președintele Comisiei Europene și Colegiul Comisiei Europene, la Bruxelles, în ceea ce reprezintă o premieră pentru România și un gest extrem de rar la nivel politic european. Pe agendă au fost abordate subiecte legate de pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, însă întrevederea a avut loc și în contextul mai larg al îngrijorărilor privind situația din România.

Februarie – Teama unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, dezbătută la cea mai prestigoasă conferință din lume

16-18 februarie: Cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC) s-a desfășurat sub semnul unei lumi care oscilează între ”marginea prăpastiei și înapoi”, reunind peste o sută de lideri, specialiști și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Delegația României a fost condusă de ministrul Apărării Naționale. Ulterior acesteia, președintele Conferinței pentru Securitate de la München a emis avertismentul unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, cu puțin timp înaintea summiturilor G7 și NATO.

Martie: Emulația din jurul celei de-a patra încoronări a lui Putin în Rusia, stăvilită de unitatea Europei și SUA în cazul Skripal

4 martie: Au loc alegeri legislative în Italia. A treia economie din Uniunea Europeană a căzut în capcana populismului, partidul anti-sistem Mișcarea 5 Stele devenind principalul partid al țării ca urmare a voturilor exprimate. Ulterior, după aproximativ trei luni de la alegerile care au avut loc pe data de 4 martie, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) au ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare, după ce președintele Sergio Mattarella, a amenințat că va forma un executiv ”neutru” pentru a scoate Italia din impas politic. Prim-ministru a fost numit Giuseppe Conte, un tehnocrat secondat de vicepremierii Matteo Salvini și Luigi Di Maio, liderii partidelor mai sus amintite.

4 martie: Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal și fiica sa au fost duși la spital în stare critică după ce au fost atacați în localitatea Salisbury din Marea Britanie cu o substanță neurotoxică de genul gazului sarin sau VX, provocând consternare în rândul comunității internaționale. NATO a calificat acest incident major drept ”primul atac chimic pe teritoriul unui stat aliat”.

12-14 martie: România găzduiește prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările București 9, un format prezidențial lansat în anul 2015 de președinții României și Poloniei și care reunește țările de pe flancul estic al NATO, format extins ulterior la nivelul miniștrilor de Externe și miniștrilor Apărării.

14 martie: Marea Britanie expulzează 23 de diplomați ruși și rupe toate legăturile de nivel înalt cu Rusia ca pedeapsă pentru atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent rus și pe fiica acestuia în orășelul britanic Salisbury. Atacul a fost descris de premierul Theresa May ca o “utilizare ilegală a forței de către statul rus împotriva Regatului Unit”.

18 martie: Au loc alegeri prezidențiale în Rusia, președinte Vladimir Putin, liderul partidului Rusia Unită, fiind ales pentru încă un mandat, al patrulea, cu 76,69% din voturile exprimate. Noul mandat, care a debutat în luna mai, se va încheia în 2024, an în care, potrivit actualei Constituții a Federației Ruse, Vladimir Putin nu mai are voie să candideze. Vladimir Putin este președinte al Rusiei din 31 decembrie 1999, cu o singură întrerupere în perioada 2008-2012, când sub președinția lui Dmitri Medvedev a deținut funcția de prim-ministru.

FOTO: Kremlin

20 martie: Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Aprilie – Summit istoric în peninsula coreeană. Consolidarea autocrației lui Viktor Orban în Ungaria

8 aprilie: La alegerile legislative din Ungaria, Fidesz, partidul premierului naționalist de dreapta Viktor Orbán, a obținut 44,87% din voturile exprimate. Prezenţa la urne a fost una record. Aproape 70 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea. Victoria din cadrul acestor alegeri înseamnă pentru Orbán, cel mai tânăr premier din Europa în 1998 și un liberal convins sub mandatul căruia Ungaria a aderat la NATO, rămânerea la putere până în 2022 sub semnul unei guvernări iliberale și autocrate.

14 aprilie: Într-o acțiune aliată majoră, Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva unor facilități guvernamentale de stocare a armelor în Siria, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, și în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane. 

23-25 aprilie: Președintele Franței Emmanuel Macron devine primul lider din lume care efectuează o vizită de stat în Statele Unite în mandatul administrației lui Donald Trump. Totodată, liderul francez a devenit și primul lider european care s-a adresat într-un discurs Congresului SUA din 2009 încoace.

FOTO: Emmanuel Macron/ Twitter

27 aprilie: Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un, s-au întâlnit la un summit intercoreean în care au traversat simbolic linia de demarcație dintre cele două state, linie care există încă din 1953. Cei doi au convenit să lucreze pentru a denucleariza Peninsula Coreeană și au căzut, de asemenea, de acord să transforme armistițiul de încetare a războiului dintre cele două state în 1953 într-un tratat de pace. Summitul istoric din aprilie a fost urmat de alte două reuniuni bilaterale ale liderilor celor două Corei în lunile mai și septembrie, existând inclusiv posibilitatea ca cele două țări să candideze împreună pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din anul 2032.

Sursă foto: www.mofa.go.kr

Mai – Donald Trump plasează, din nou, SUA în antiteză cu aliații europeni. În plus, Articolul 7 din Tratatul UE, activat împotriva Ungariei

8 mai: Donald Trump anunță că va retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul. Acesta conține norme menite să prevină construirea de arme nucleare de către Iran. Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit au semnat o declarație comună în care arată că statele lor rămân angajate în acordul nuclear semnat în 2015.Rusia se declară “profund dezamăgită” de decizia președintelui american.

14 mai: Statele Unite ale Americii își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la fondarea statului Israel. Palestinienii au organizat proteste violente. 58 de palestinieni au fost uciși și peste 2400 au fost răniți de trupele israeliene.

17 mai: Parlamentul European a votat activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria. Ca urmare a dezbaterii din plenul de la Bruxelles din luna aprilie – la care a participat și premierul maghiar Viktor Orban – eurodeputații au transmis că situația actuală din Ungaria privind drepturile fundamentale justifică începerea procedurii oficiale de a stabili dacă există ”un risc clar de încălcare gravă”, a valorilor UE de către un stat membru. Definit drept ”opțiunea nucleară” întrucât prevede ca ultimă sancțiune pierderea dreptului de vot în Consiliu pentru statul în cauză, articolul 7 din Tratatul UE fusese până la acel moment activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei, la 20 decembrie 2017.

19 mai: La capela St. George de la Palatul Windsor din Marea Britanie are loc căsătoria Prințului Harry cu Meghan Markle.

22 mai: Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost audiat în Parlamentul European. Zuckerberg a dat explicații aleșilor europeni în scandalul Cambridge Analytica-Facebook, în urma căruia s-a descoperit că datele personale a 87 de milioane de titulari de conturi Facebook au fost folosite în scopul realizării de profiluri politice.

25 mai: Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare prin impunerea unor controale stricte de confidențialitate pentru cetățenii europeni din întreaga lume.

Iunie – Rescrierea istoriei în Asia-Pacific: Primul summit între un președinte al SUA și un lider al Coreei de Nord are loc la Singapore

1 iunie: Intră în vigoare tarifele suplimentare impuse de guvernul Statelor Unite la importurile de oțel (25%) și de aluminiu (10%) din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Ca reacție, Comisia Europeană anunță impunerea de taxe vamale suplimentare la produse fabricate în Statele Unite, începând din luna iulie.

8-9 iunie: Are loc Summit-ul anual G7, prima reuniune a verii în care unitatea transatlantică a fost testată puternic și care a provocat un dezacord major între SUA și celelalte state pe teme comerciale și bariere tarifare.

12 iunie: Președintele american Donald Trump și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un,  s-au întâlnit, într-un summit istoric, în Singapore. Aceasta a fost prima reuniune între un preşedinte în funcţie al Statelor Unit şi un lider nord-coreean şi are ca obiectiv să soluţioneze criza pe tema programului nuclear nord-coreean. La finalul întâlnirii de aproximativ cinci ore, preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un au semnat un document care prevede „Statele Unite și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) se angajează să stabilească noi relații între SUA și RPDC în conformitate cu dorința popoarelor celor două țări de pace și prosperitate”. Totodată, Coreea de Nord „se angajează să lucreze spre denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene”.

Foto: The White House

17 iunie: În disputa asupra numelui Macedonia, miniștrii de externe ai Greciei și Republicii Macedonia au semnat un acord prin care numele fostei republici iugoslave devine “Republica Macedonia de Nord”.

19 iunie: Ambasadorul SUA la ONU Nikki Haley anunță retragerea Statelor Unite de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

24 iuniePreședintele turc Recep Tayyip Erdogan și partidul său AKP au câștigat dublul scrutin – prezidențial și parlamentar – din Turcia, în urma unor alegeri marcate și de ample proteste în marile orașe ale țării. Victoria obținută cu 52,59% din voturi îi permite liderului turc să rămână la putere pentru cel puțin încă cinci ani, până în 2023. Acestea au fost primele scrutinuri majore după modificările aduse Constituției care transformă Turcia într-un regim prezidențial, Erdogan căpătând astfel puteri sporite. Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale. 

Iulie – Relația transatlantică în plină confuzie în marja și după primul summit Trump-Putin: De la dezacordurile summitului NATO la ”reconcilierea comercială” SUA-UE

11-12 iulie: Liderii din cele 29 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice au desfășurat la Bruxelles cel mai dificil summit din istoria recentă a NATO. După o primă zi în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au decis transformarea structurii de comandă, coloana vertebrală a organizației, pe 12 iulie, dezacordurile majore dintre Donald Trump și aliații europeni, îndeosebi cancelarul german Angela Merkel, au atins cote fără precedent transformând summitul de la Bruxelles într-unul crucial pentru viitorul relației transatlantice. Mai întâi, întrevederea dintre președinții SUA și al României, Donald Trump și Klaus Iohannis, a fost anulată din cauza contradicțiilor majore dintre Germania și Statele Unite privind alocarea a minim 2% din PIB pentru apărare. Dezacordurile au apărut în timpul unei reuniuni a celor 29 de aliați NATO cu partenerii din Georgia și Ucraina, tema de discuție fiind situația de securitate la Marea Neagră, și au survenit, totodată, înaintea primului summit dintre președintele SUA și cel al Rusiei, principala amenințare a NATO pe flancul său estic.

FOTO: Administrația Prezidențială

16 iulie: Președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, au avut primul lor summit bilateral, găzduit la Helsinki. Summitul a dominat imediat prima pagină de la majoritatea publicaţiilor europene, care au titrat că, după ce a ”umilit Europa” clasificând-o drept inamic, preşedintele american ”s-a înclinat în faţa” liderului de la Kremlin. În vreme ce agenda reuniunii bilaterale a cuprins și îngrijorările majore privind echilibrul strategic – criticile SUA privind încălcarea de către Rusia a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și acuzațiile Rusiei față de sistemul antirachetă global al SUA, inclusiv cel din România – prestația președintelui american la conferința comună de presă a fost aspru criticată, de la mass-media la foști și actuali lideri politici. 

FOTO: Kremlin

25 iulie: La capătul unei luni în care unitatea relației transatlantice a fost pusă la încercare chiar înaintea unui summit între președinții SUA și Rusiei, Statele Unite și Uniunea Europeană au pus capăt conflictului lor comercial. La Washington, Donald Trump și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au convenit asupra eliminării tarifelor reciproce și un nou acord privind importul de gaz natural lichefiat din SUA. Bruxellesul şi Washingtonul erau angajate într-un conflict comercial de la 1 iunie, când Washingtonul, invocând ”securitatea naţională”, a impus taxe vamale punitive oţelului şi aluminiului europene. Europenii au răspuns imediat impunând taxe unei serii de produse americane emblematice, precum untul de arahide sau Harley-Davidson. Donald Trump a ameninţat ulterior să impună taxe vamale suplimentare de 20% automobilelor importate în Statele Unite provenind din UE, o măsură care ar avea consecinţe mult mai dure decât taxele impuse oţelului şi aluminiului.

August – Summit-ul Trump-Putin, unul al falselor concesii. SUA decid să aplice noi sancțiuni Rusiei

8 august: SUA au decis să impună noi sancţiuni Rusiei la finalul lunii august, după ce a stabilit că Moscova a folosit un agent neurotoxic împotriva unui fost agent rus şi a fiicei sale, în Marea Britanie. Sancţiunile vor acoperi mărfuri controlate sensibile din punct de vedere al securităţii naţionale în contextul legislației americane din 1991 privind eliminarea folosirii armelor chimice şi biologice.

10 august: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei. În relatările din presa internațională a fost consemnat inclusiv un ”apel urgent pentru democrație”, în timp ce prima reacție politică europeană a aparținut cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, liderul țării ce deține președinția Consiliului UE, pe care o va preda României la 1 ianuarie 2019.

FOTO: Reporters without borders

Septembrie – Ultimul discurs privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker România găzduiește cel mai prestigios summit

12 septembrie: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene, care se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și în contextul dezbaterii în curs referitoare privind viitorul UE cu 27 de state membre: ”În concertul națiunilor, vocea europeană trebuie să fie inteligibilă, comprehensibilă, distinctă pentru a fi ascultată și auzită”.

Foto: European Parliament

17-18 septembrie: România a găzduit Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, platformă care reunește țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. Summit-ul de la București, care i-a avut ca invitați speciali pe președintele Comisiei Europene, pe secretarul Energiei din SUA și pe ministrul de Externe al Germaniei, a marchat intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

30 septembrie: Referendumul istoric privind modificarea denumirii Fostei Republicii Iugoslave a Macedoniei s-a încheiat cu peste 90% din voturi în favoarea schimbării numelui țării, după acordul istoric dintre Macedonia și Grecia, fapt ce va debloca drumul Skopje-ului spre aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Octombrie – România, de două ori sub lumina reflectoarelor din Parlamentul European. De la derapaje anti-europene la o recalibrare pe scena construirii viitorului Europei

3 octombrie: Membrii Parlamentului European au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în România. Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentant cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

11 octombrie: Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul din Constantinopol, Noua Romă și lider mondial al Bisericii Ortodoxe, a anunțat că biserica a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhia Constantinopolului a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit patriarhului Moscovei controlul asupra bisericii ucrainene.

12 octombrie: Turcia pretinde că deține dovezi audio și video că, la data de 2 octombrie, jurnalistul disident saudit Jamal Khashoggi a fost torturat și ucis în interiorul consulatului saudit de la Istanbul. Cinci zile mai târziu, Arabia Saudită a recunoscut că Khashoggi a fost ucis în acea zi.

23 octombrie: Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană nu a confirmat proiectul de buget al unui stat membru. Bugetul prezentat de Italia pentru 2019 constituie o încălcare deosebit de gravă a recomandărilor bugetare ale Consiliului din iulie 2018.

23 octombrie: Președintele României, Klaus Iohannis, se adresează în premieră Parlamentului European, la Strasbourg, într-un discurs privind viitorul Europei, prezentând viziunea României ca stat membru care deține în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019Al 11-lea lider european care a susținut un discurs privind viitorul UE în Parlamentul European, Iohannis a pledat ferm pentru ”calea europeană comună” în desăvârșirea proiectului european.

FOTO: Administrația Prezidențială

Noiembrie – 100 de ani de la Primul Război Mondial, comemorați la Paris sub semnul unității franco-germane, ai „vechilor demoni” și ai ”noilor ideologii. În capitala Franței, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregii neamului românesc”

1 noiembrie: România a preluat de la Bulgaria Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandatul urmând să dureze până la 31 octombrie 2019.

7-8 noiembrieLiderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a fost ales, cu 492 de voturi, față de 127 obținute de contracandidatul său Alexander Stubb, pentru a deveni candidatul Partidului Popular European la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

11 noiembrie: Se împlinesc 100 de ani de la sfârșitului Primului Război Mondial (1914-1918). La Paris a avut loc o ceremonie de comemorare și o paradă militară pe Champs-Élysées la care au participat peste 70 de șefi de stat și de guvern, între care președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. La ceremonii, sub privirile lui Donald Trump și Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron a criticat ”vechii demoni” și ”noile ideologii”: ”Istoria ameninţă să se întoarcă la cursul său tragic”. Anterior, într-o imagine demnă de cronica ilustrată a omenirii: Emmanuel Macron și Angela Merkel au reînnoit reconcilierea franco-germană în ”serviciul Europei și al păcii”La Paris, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregirii neamului românesc” în marea familie europeană.

FOTO: Instagram/ Bundeskanzlerin

13 noiembrie: Parlamentul European a adoptat rezoluția privind statul de drept din România, cu 473 voturi “pentru”, 151 “împotrivă” și 40 abțineri. Eurodeputații au fost nemulțumiți de modificările aduse legilor Justiției și Codurilor penale. De asemenea, textul “condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018” și recomandă autorităților române “să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție”. În aceeași, Comisia Europeană publică cel mai dur raport MCV privind situația statului de drept din România din ultimii ani.

25 noiembrie: Într-un summit extraordinar desfășurat la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) au aprobat acordul privind Brexit, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie 2019, sub președinția română a Consiliului. Acordul trebuie aprobat mai întâi de Parlamentul britanic, votul programat inițial pentru 11 decembrie fiind amânat. Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie 2019 acordul de retragere a Regatului Unit din UE. Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare, la final de an premierul britanic Theresa May supraviețuind politic chiar unui vot de neîncredere din partea partidului său.

26 noiembrie: Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene, împreună cu echipajele formate din 24 de marinari ucraineni, în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea AzovUlterior, președintele Ucrainei a decis să interzică intrarea în țară a bărbaților ruși cu vârsta cuprinsă între 16 și 60 de ani, iar Rusia a pus sub acuzare cei 24 de marinari pentru trecerea ilegală a frontierei ruse, aceștia riscând până la şase ani de închisoare fiecare.

27 noiembrie: Într-un moment istoric, în avanpremiera Centenarului Marii Uniri, președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au inaugurat la Paris Sezonul cultural România-Franța, sub umbrela căruia se vor desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019. În același context, cei doi președinți au semnat o Declarație actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral

30 noiembrie”O realizare revoluționară”: La Summitul G20, SUA, Mexic și Canada au semnat noul acord comercial nord-american, o mostră de angajament pentru viitorul comerțului liber în lume, în pofida faptului că președintele american Donald Trump este recunoscut pentru opoziția și adversitatea cu care discută cu partenerii în termeni comerciali. 

Decembrie – România, sub lumina intensă a reflectoarelor europene și transatlantice: De la Centenarul Marii Uniri la preluarea simbolică a ștafetei președinției Consiliului UE

1 decembrie: România celebrează 100 de ani de la Marea Unire, moment marcat de ceremonii și mai multe parade militare, precum și de discursuri politice. La Alba Iulia, orașul înfăptuirii Marii Uniri a românilor la 1 decembrie 1918, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel, într- discurs istoric, ca românii să arate ”generaţiilor următoare că noi, cei care aniversăm Centenarul, suntem, prin ceea ce facem, continuatori destoinici ai proiectului Marii Uniri”. La nivel european și internațional, Comisia Europeană a arătat că aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat momentul reconcilierii istoriei și geografiei europene, în vreme ce SUA – prin președintele Donald Trump, secretarul de stat Mike Pompeo și printr-o rezoluție a Camerei Reprezentanților – au recunoscut ”angajamentul României faţă de valorile democratice comune şi securitatea globală”. 

1-8 decembrie: Mai multe proteste ale “Mișcării Vestelor Galbene” în Franța au dus la rănirea a 130 de persoane, dintre care 23 polițiști și cel puțin 380 de arestări. Vestele Galbene reprezintă un val de contestare împotriva creșterii taxelor la carburanți, a scăderii nivelului de trai și, în general, împotriva guvernului și a politicilor lui Emmanuel Macron. Au avut loc mai multe vandalizări, inclusiv Arcul de Triumf din Paris. În urma acestor proteste de amploare împotriva creșterii planificate a președintelui francez Emmanuel Macron privind impozitele pe carburanți, premierul francez Édouard Philippe anunță că aceste planuri vor fi suspendate timp de cel puțin șase luni. Ulterior, pe 8 decembrie, 125.000 de “veste galbene” au protestat la Paris pentru justiția socială și împotriva politicilor de reformă ale președintelui Emmanuel Macron. La nivel național 1.385 de persoane au fost reținute. 

Foto: Ministere de l’Interieur/ Twitter

4-5 decembrie: Miniștrii de Externe din țările NATO, reuniți la Bruxelles, au cerut Rusiei să revină la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare în care este angajată alături de Statele Unite. Declarația semnată de țările NATO a fost urmată de un semnal puternic dat de secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, care a precizat într-o declarație că dacă Rusia nu îşi respectă obligaţiile din cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) în termen de 60 de zile, SUA nu se vor mai considera parte a acestui acord. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear. În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare. NATO subliniază că această rachetă este mobilă şi uşor de ascuns, astfel că, de pildă, ea ar putea fi uşor rapid în enclava Kaliningrad, de unde ar putea lovi cu uşurinţă Berlinul.

5 decembrie: Guvernul României a efectuat o vizită la Bruxelles pentru o întâlnire cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și membrii Comisiei Europene, o reuniune tradițională a Colegiului Comisarilor Europeni cu guvernul statului membru care urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. România va asuma în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, în premieră, Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

5 decembrie: Președintele american Donald Trump și foștii președinți americani George W. Bush, Jimmy Carter, Barack Obama și Bill Clinton, alături de cancelarul german Angela Merkel și de Prințul Charles participă la funeraliile de stat ale lui George H. W. Bush, cel de-al 41-lea președinte al SUA, decedat pe 30 noiembrie. Mandatul său (1989-1993) a culminat cu sfârșitul Războiului Rece și revoluțiile anti-comuniste din Europa de Est. Un omagiu emoționant a fost adus de Angela Merkel, care a arătat că ”fără realizările politicii sale”, ea nu ar ”fi putut fi cancelar” al Germaniei.

7 decembrie: Cancelarul german Angela Merkel s-a retras oficial din funcția de președinte al Uniunii Creștin-Democrate, principala forță politică din Germania, pe care o conducea din anul 2000. După un discurs ovaționat timp de zece minute și echivalent cu un testament politic, Angela Merkel a fost înlocuită în funcție, la capătul unei competiții interne între mai mulți candidați, de Annegret Kramp-Karrenbauer, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate, care a promis că o va susține pe Merkel să își încheie mandatul de cancelar în 2021, când va aniversa 16 ani în fruntea Germaniei, asemenea mentorului ei, Helmut Kohl.

FOTO: CDU/ Instagram

8 decembrie: Partidul Socialiştilor Europeni (PES) l-a desemnat pe olandezul Frans Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte ale Comisiei Europene și cel de-al doilea om din Comisia Juncker, drept cap de listă pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, un scrutin ce se anunţă delicat pentru social-democraţi, aflaţi în pierdere de viteză în faţa conservatorilor şi a mişcărilor populiste

21 decembrie: România preia, simbolic, ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene de la Austria. La București, cancelarul Sebastian Kurz i-a înmânat președintelui Klaus Iohannis simbolul președinției Consiliului UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Continue Reading

EDITORIALE

Câteva tendințe euro-atlantice de urmărit în 2021: Anul rezilienței, vindecării și reînnoirii pentru Uniunea Europeană, NATO și relația transatlantică

Published

on

© Cătălin Crudu Photography

Punctele culminante și deznodământul lui 2020 par să ne îndrepte la prudență în a opera cu previziuni strategice, anticipări de momente astrale și dimensiuni prospective pentru anul 2021. A opera cu astfel de instrumente analitice generează provocare fără margini dacă privim fie și numai pentru o clipă peste pragul dintre decenii pe care l-am trecut în noaptea dintre 31 decembrie 2020 și 1 ianuarie 2021. Primele ceasuri ale lui 2021 ne desprind de o decadă în ale cărui ultime clipe (vezi retrospectiva aici). am cauterizat și cele mai adânci răni produse unității transatlantice și europene, și deci ordinii internaționale – Brexit-ul și încheierea scurtei epoci prezidențiale numite Donald Trump -, însă producerea lor sunt doar o parte din tabloul anului ce a trimis deceniul al doilea al secolului al-XXI-lea la plimbare.

Două evenimente notabile de la care am relatat în debutul anului trecut – Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie și Consiliul European extraordinar din 20 februarie – erau influențate de două teme majore. Prima era “dezoccidentalizarea” ordinii internaționale și a Occidentului în sine, dominând teama unei rupturi epocale transatlantice și iminența unei unei curse pentru supremație între superputeri. Cea de-a doua viza negocierile privind bugetul multianual al UE. La niciunul dintre acestea, pandemia de COVID-19 nu avea activat nici măcar semnalul de “avertizare timpurie”, deși primele cazuri confirmate cu noul coronavirus apăruseră în Franța. Eșecul din acele zile din cadrul negocierilor privind bugetul UE genera frustrare, însă amânarea era privită ca un joc politic de transfer al acestor tratative sub auspiciile președinției germane ce debuta la 1 iulie. Aparent, un calcul cinic de putere. În realitatea profundă, un eșec care s-a dovedit util când pandemia ne-a oprit pe loc viețile și economiile și a fost necesară regândirea bugetului multianual și prelungirea acestui printr-un fond de redresare fără precedent în termeni de solidaritate europeană și care în luna februarie ar fi fost de neînchipuit. Însă, epuizarea care a caracterizat anul ce tocmai s-a încheiat, în mare parte determinată de o pandemie fără precedent în ultimul veac, a avut un singur antonim pe care ne-am putut baza noi – cetățeni, societăți, instituții, state și organizații -, și anume reziliența. Pe aceasta s-au construit marile europene răspunsuri la criză, solidaritatea și coeziunea europeană la care și România a participat activ sau arta compromisului “in extremis” între statele membre și instituțiile UE orchestrată magistral de președinția germană a Consiliului UE, ultima cu Angela Merkel la cârmă.

Tocmai de aceea, evenimentele finalului de an, suficiente cât pentru o retrospectivă – alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA, angajamentul cuprinzător și solidar european la criza pandemică sau acordul post-Brexit – , ne conferă o fereastră de oportunitate pentru a construi ceea ce este necesar supraviețuirii și pre-eminenței Occidentului politic în noua cursă globală pentru supremație: reziliența.

Așadar, sub dimensiune prospectivă, cred că o serie de tendințe majore vor domina agenda europeană și transatlantică, deci și a politicii externe a României, în primul an al noului deceniu, iar toate vor sta sub semnul rezilienței noastre occidentale ca metodă de vindecare și reînnoire.

Pandemia – Ar fi nesăbuit să o ignorăm, mai ales că de această dată ne putem aștepta la o abordare mai concertată transatlantică, iar subiectele de interes major pot viza reformarea Organizației Mondiale a Sănătății, finanțarea cercetării pentru vaccinuri, un tratat internațional privind pandemiile propus de Uniunea Europeană, restructurarea procesului global de producție și refacerea lanțurilor de aprovizionare cu valoare strategică pentru a reduce dependența de actori terți care nu împărtășesc același sistem valoric și pentru a consolida piața unică.

© NATO

Concomitența viziunilor privind viitorul NATO și UE – Două teme separate vor trezi dezbateri puternice legate de viitorul Occidentului: lansarea Conferinței privind Viitorul Europei și recomandările secretarului general al NATO privind un nou Concept Strategic al Alianței. Concomitența lor ar putea reprezenta o oportunitate majoră pentru a armoniza și clarifica dileme conceptuale precum “suveranitatea sau autonomia strategică europeană”, dar și pentru a întări cooperarea dintre cele două organizații.

În mod distinct, cele două teme vor trebui să răspundă și unor provocări separate.

Conferința privind Viitorul Europei, amânată din cauza pandemiei, va reaprinde dezbateri referitoare la regula unanimității în procedura de vot, Europa cu mai multe viteze. Și, în cele din urmă, va fi amendarea sau nu a tratatelor existente scopul final al acesteia?

De cealaltă parte, un nou concept strategic al NATO ar putea conferi Alianței mai multă agilitate în cooperarea politică, mai multă portanță globală în raport cu China și o predominanță a puterii militare cu caracter de descurajare în interacțiune cu Federația Rusă, în timp ce sunt abordate noile teme de securitate care stau sub semnul rezilienței, cum ar fi dubla utilizare civil-militară a infrastructurii, telecomunicații, securitate energetică, lanțuri de aprovizionare, dimensiunile războiului informațional, infrastructuri critice sau apărare cibernetică. Poate nu întâmplător, într-un simț anticipativ caracteristic unei Alianțe atât de agile, NATO a început să pună bazele unor indicatori de reziliență în fața provocărilor amenințărilor.

© Photo Collage

Un nou deal transatlantic și epoca Joe Biden – Adesea se spune că prima vizita externă pe care o efectuează un președinte al Statelor Unite definește prioritățile globale ale Americii. Va fi de bun augur ca prima parte a anului 2021 să fie intervalul cronologic a două summit-uri: o reuniune la nivel înalt a celor 30 de lideri euro-atlantici și o întrunire UE27 – SUA, ambele cu Joe Biden în postura de președinte al SUA. Cele două summituri – NATO și UE și SUA -, anticipate a avea loc la Bruxelles, vor fi ocazia reînnoirii pentru relația transatlantică, care va ieși de sub semnul tensionatei epoci Trump. 

Din acestea, cred că derivă câteva oportunități: adoptarea unor Declarații Comune semnificative prin conținut, inclusiv prin instituirea unor noi foi de parcurs privind cooperarea transatlantică sau lansarea unor noi tratative pentru un acord de liber schimb al blocului transatlantic, O potențială foaie de parcurs de transatlantică ar putea cuprinde o poziționare comună vis-a-vis de rivalitatea sistemică reprezentată de China, de agresivitatea Rusiei sau de problema strategică devenită Turcia, o coordonare a ambelor maluri ale Atlanticului de Nord în lupta împotriva schimbărilor climatice după re-cuplarea SUA la Acordul climatic de la Paris, dar și o clarificare a relației între autonomia (deși prefer termenul de “reziliență” așa cum este el promovat de România) strategică europeană și importanța crucială a umbrelei de securitate euro-atlantică oferită Europei prin intermediul NATO. Teme secundare, dar cu un impact potențial

Dimensiuni cheie ale refacerii legăturii transatlantice vor fi relațiile dintre SUA și Regatul Unit, care ar putea încheia un acord de liber schimb, dar și felul în care noua administrație de la Washington va interacționa cu capitalele din UE, cunoscut fiind faptul că administrația Trump a retrogradat Berlinul. Din această privință, capitale precum Varșovia sau București și centre decizionale est-europene au fost privilegiate. Însă, Joe Biden nu este doar un pro-atlantist convins, ci și un fin cunoscător politic și strategic al Europei Centrale și de Est, vizitele sale la București ca vicepreședinte al SUA stând mărturie ale angajamentului viitoarei administrații față de “noua Europă”. Este de așteptat, în această privință, ca Statele Unite să continue o dublă abordare: coordonare transatlantică at large și construcție de cooperări politice în formate restrânse (Inițiativa celor Trei Mări) și în câmp bilateral.

De asemenea, merită inserate și oportunitățile care decurg din cooperarea în cadrul G7 și G20, care în 2021 vor fi prezidate de Regatul Unit (G7) și Italia (G20), dar și consolidarea colaborării cu democrațiile asiatice.

Nu în ultimul rând, o altă temă majoră cu impact asupra securității transatlantice va fi determinată de negocierile dintre Statele Unite și Rusia privind un nou acord nuclear de echilibru strategic, având în vedere că Tratatul New Start este scadent în februarie 2021.

© Bundesregierung

Relația franco-germană, Emmanuel Macron și viitorul post-Merkel  – Anul 2020 a demonstrat, din nou și dacă mai era necesar, cât de vitală este cooperarea europeană dintre Paris și Berlin, originile fondului de redresare post-COVID-19 fiind atribuite planului de relansare prezentat în comun de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară a asigurat președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului.

Prin urmare, relația franco-germană va continua să joace un rol important, inclusiv cu un plus de dinamism. 2021 va reprezenta anul ieșirii de pe scena puterii pentru Angela Merkel, în timp ce Emmanuel Macron va avea parte de un an dificil în pregătirea sezonului electoral prezidențial din 2022.

Astfel, deznodământul alegerilor parlamentare germane din toamna lui 2021 și modul în care Macron își va înfăptui ambițiile politice în pregătirea președinției franceze a Consiliului UE din ianuarie – iunie 2022 și a alegerilor prezidențiale din primăvara lui 2022 vor influența anul politic european 2021, inclusiv Conferința privind viitorul Europei.

© Administrația Prezidențială

Noi borne pentru politica externă a României, îndeosebi Parteneriatul Strategic cu SUA – Toate cele mai de sus vor reverbera, într-un fel sau altul, și în acțiunea diplomatică și de politică externă a Bucureștiului în 2021. În schimb, cred că vor exista și câteva teme particulare importante. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite va aniversa zece ani de la semnarea Declarației Comune la nivel prezidențial, iar marcarea acestui moment – de ce nu printr-o vizită prezidențială americană la București? – va fi una importantă după un 2020 consistent pe plan bilateral politic, economic, militar. Plaja de oportunități este consistentă: întărirea prezenței militare a SUA în România prin investițiile pe care Washington-ul le va face la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, demararea construcției noilor reactoare de la Cernavodă și, deci, o implicare economică substanțială a SUA în țara noastră.

Într-un spirit similar, alte două momente, precum lansarea Parteneriatului Strategic cu Japonia și înnoirea post-Brexit a Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie, vor genera oportunități. În egală măsură, o oportunitate rară în comparație cu ultimul deceniu va fi readucerea Republicii Moldova pe orbita europeană prin apropierea Chișinăului de România și de Uniunea Europeană.

Sub semnul aceleiași reziliențe, Bucureștiul va putea juca încă o dată cartea de a face jocuri mari prin jocuri mici. Succese în momente dificile precum “prima țară gazdă a rezervei strategice a Uniunii Europene” sau “primul aliat NATO care întrebuințează Capabilitatea Aeriană de Transport Strategic a Alianței” sunt gesturi care permit României să își croiască o pondere însemnată în interiorul Occidentului. Aceleași efecte le pot produce și succese precum găzduirea viitorului Centru UE pentru securitate cibernetică sau inițiative precum înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru reziliență. 

Prioritatea fundamentală, indiferent de subiectele nominale, va rămâne edificarea influenței României în Uniunea Europeană și în cadrul NATO.

Pentru toate acestea, cuvântul cheie și linia acțiunilor comune pentru 2021 și dincolo de anul acesta ar trebui să fie reziliența, cu scopul de a asigura supraviețuirea pre-eminenței lumii occidentale în arhitectura globală.

 

Continue Reading

SPECIAL

Retrospectivă 2020: Anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice. De la riscul prăbușirii la acorduri și alegeri istorice. România – chipul solidarității europene

Published

on

Retrospectiva anului ce își numără ultimele ceasuri este un demers complicat. Cum să faci un bilanț al unui an despre care pot fi scrise volume și elaborate cercetări cu metodologii revelatoare și despre care exercițiile de tipul “worst case scenario” au devenit scene vii și cumplite pentru umanitate? Cum să sintetizezi cele mai importante evenimente ale anului ce închide al doilea deceniu al secolului al XXI-lea? Cum să le explici mai bine celor ce vor privi înapoi în istorie așa cum am făcut-o și noi că anul 2020 a debutat cu Brexit și s-a încheiat cu Brexit, un eveniment colosal în sine, și că între retragerea Regatului Unit din UE și acordul comercial din Ajunul Crăciunului am fost răvășiți politic, economic, social și societal de o pandemie pentru ca mai apoi să recăpătăm speranța renașterii unității europene și transatlantice?

Sub acest set de dileme, anul occidental 2020 are o dublă axiomă: a fost un an distinct, fără precedent în ultimul secol, însă, în egală măsură, a fost anul care dă ultima tușă unei decade începute sub efectele unei crize economico-financiare de proporții din 2008-2010, în care relațiile NATO cu Rusia au trecut de la cooperare la descurajare și apărare și în care, într-un singur an – 2016, comunitatea transatlantică a amuțit în fața rezultatului referendumului privind Brexit și a alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, pentru ca mai apoi să asistăm la prima retragere din istorie a unui stat membru din UE și la temeri tot mai profunde ale unei rupturi transatlantice epocale. 

Agenda comunității occidentale în 2020 a depins în mare măsură de linia de finish sau de presiunea “ceasului care ticăie”, pentru a-l parafraza pe negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, care, alături de Angela Merkel, ar merita o reverență pentru alura statornică în momentele decisive pentru Europa din acest an.

Inaugurat prin “insularizarea” Marii Britanii de Uniunea Europeană, un produs politic naționalist de altfel, anul 2020 ne-a arătat, preț de câteva clipe contorizate în zile, ce înseamnă să nu existe Uniunea Europeană și ce înseamnă ca ea să ființeze. Retragerea în cochilii naționale în primele zile de când pandemia a lovit Europa, măsuri unilaterale care au vizat închiderea granițelor și lipsă de coordonare cu state vecine și cu parteneri sau o reacție incipientă lentă din partea Comisiei Europene, au ilustrat o imagine de necontestat: orice țară europeană, analizată la întâmplare, este cel mult un apendice al puterilor globale. Revirimentul spiritului european, atât instituțional prin măsurile fără precedent luate (fonduri deblocate, flexibilizarea transferului de bani între programe financiare, suspendarea regulilor bugetare), cât și prin solidaritatea de facto demonstrată prin sprijinul reciproc pe care statele UE și l-au acordat, ne-a înfățișat ce înseamnă să fii parte a celei mai puternice Uniuni între popoare.

Anecdota europeană care a circulat intens pe holurile bruxelleze în ultimii ani – “Bine ați venit în Europa, unde pentru fiecare criză avem un summit!” – a venit în 2020, anul celei mai mari crize din istoria UE, cu un răspuns pe măsură: “Bine ați venit în Europa, unde avem președinția germană a Consiliului Uniunii Europene pentru ultima dată cu Angela Merkel la cârmă!“. Fără a fi un panaceu, experiența, maturitatea și poziția de mare a putere ale Germaniei au ieșit la rampă în orice moment a fost nevoie pe parcursul ultimelor șase luni, îndeosebi în cele mai nevralgice puncte: finanțarea recuperării economice post-criză, condiționarea fondurilor UE de statul de drept, negocieri cu succes privind poziții ferme ale UE în raport cu țări precum Rusia, Turcia sau Belarus, acordul post-Brexit, un acord provizoriu de investiții cu China și un nou impuls pentru relația transatlantică, inclusiv prin punerea în discuție a subiectului autonomiei strategice europene. Toate acestea sunt rodul unui compromis care o va așeza pe Angela Merkel în panteonul integrării europene.

Pe celălalt mal al Atlanticului de Nord, perspectiva unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a fost alungată de modul precar în care președintele american a gestionat pandemia, Statele Unite fiind de departe cea mai afectată țară din lume. Ecoul politic din cancelariile europene care l-au felicitat pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor prezidențiale americane în timp ce Donald Trump refuza să își recunoască înfrângerea imaginau atât suferința la care a fost supusă relația Europa – SUA în ultimii patru ani, cât mai ales zărirea noilor oportunități de reînnoire a legăturii transatlantice.

Practic, cu toate vicisitudinile care provin din această criză sanitară globală, anul 2020 închide și cauterizează cele mai adânci fisuri și răni politice în planul relațiilor transatlantice și unității europene – Brexit și președinția lui Donald Trump, lăsându-le parte a destinului acestui deceniu care a înrăutățit temeinic perspectivele păcii, securității și stabilității strategice globale.

În ce privește România, anul european și euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilității, a maturității și a respectului de care un aliat și un stat membru se poate bucura dacă își urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei și ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european și euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene și primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianței pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenței acestor organizații pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimițând echipe de experți, medici și asistenți în trei state: Italia – țara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc și Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarității europene. A demonstrat capacitate de negociere, obținând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obțină și găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul țării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice și energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an și acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea și redresarea economică a țării.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:

Ianuarie – SUA și Iran, în prag de conflict. Brexit, Brexit și iar Brexit

1 ianuarie: Croația a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Finlanda, iar Statele Unite ale Americii preiau de la Franța președinția anuală a G7.

3 ianuarie: Izbucnește o nouă criză de securitate între Statele Unite și Iran după ce influentul general iranian Qasem Soleimani, liderul forțelor Quds, a fost ucis în urma unui atac cu dronă al Forțelor Aeriene ale SUA.

9 ianuarie: Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit votează cu 330 de voturi la 231 voturi în favoarea proiectului de lege privind acordul de retragere care autorizează plecarea țării din Uniunea Europeană la sfârșitul luni.

23 ianuarie: Este înregistrat primul deces din cauza infecției cu noul coronavirus, în Wuhan, China.

24 ianuarie: Premierul Boris Johnson a semnat acordul cu privire la Brexit, salutând “un nou capitol din istoria” țării sale.

29 ianuarie: Președintele american Donald Trump semnează noul acord comercial SUA – Mexic Canada, destinat să înlocuiască vechiul acord NAFTA.

© European Union 2020 – Source : EP

29 ianuarie: Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană. Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

30 ianuarie: Organizația Mondială a Sănătății declară focarul de coronavirus din China drept o urgență de sănătate publică de interes internațional, pentru a șasea oară când invocă această măsură din 2009 încoace.

31 ianuarie: Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană, momentul fiind marcat la Londra prin focuri de artificii și o numărătoare inversă proiectată pe sediul premierului britanic de pe Downing Street 10, în vreme ce la Bruxelles s-a desfășurat, în liniște, procesiunea retragerii drapelului britanic de lângă cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

© European Union

Februarie – Calmul aparent dinaintea furtunii

© Boris Johnson/ Facebook

1 februarie: Marea Britanie devine primul stat din istorie care părăsește Uniunea Europeană. Urmează o perioadă de tranziție (cunoscută drept post-Brexit) până pe data de 31 decembrie 2020.

5 februarie: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției, ca parte a unui proces deschis de Camera Reprezentanților, controlată de democrați.

5 februarie: În România izbucnește o criză politică. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi “pentru” și 139 de voturi “împotrivă”. O zi mai târziu, președintele Klaus Iohannis îl propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru funcția de prim-ministru, în ceea ce a fost considerată o încercare de a forța organizarea de alegeri anticipate. Pe fondul izbucnirii epidemiei de coronavirus, guvernul Orban 2 a fost învestit din nou de Parlament la 14 martie.

11 februarie: Organizația Mondială a Sănătății atribuie bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 numele de COVID-19.

14-16 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, sub titulatura “Westlessness” în sensul unei dezoccidentalizări a lumii internaționale. România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegații statale, în frunte cu premierul Ludovic Orban, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă. Discursurile principale europene au fost susținute de președinții german Frank-Walter Steinmeier și francez Emmanuel Macron, care au criticat dezangajarea SUA și au cerut Europei să își asume mai multă responsabilitate. În replică, SUA au promis sprijin de 1 miliard de dolari pentru proiectele energetice ale Inițiativei celor Trei Mări din care face parte și România. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

20-21 februarie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Martie – COVID-19 devine pandemie, iar Europa epicentrul ei. Uniunea Europeană trece rapid de la eșecul măsurilor naționale și necoordonate la deciziile comune în spiritul solidarității. SUA, solidaritate cu România. Macedonia de Nord se alătură NATO

© Adminstrația Prezidențială

4 martie: Președintele Klaus Iohannis este laureat al Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

8-9 martie: Italia intră parțial și apoi total în carantină pe fondul răspândirii epidemiei de COVID-19.

11 martie: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus.

13 martie: Organizația Mondială a Sănătății anunță oficial depășirea pragului de 5.000 de decese la nivel mondial din cauza coronavirusului și că “Europa este în prezent epicentrul pandemiei de COVID-19”.

© EMA/ Twitter

13 martie: Comisia Europeană propune un sprijin inițial de 37 de miliarde de euro pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de coronavirus.

14 martie: Spania urmează Italiei și instaurează carantina și auto-izolarea pe teritoriul țării. În Franța, guvernul închide restaurante, baruri și magazine din toată țara din cauza pandemiei COVID-19. Farmaciile, magazinele alimentare și băncile rămân deschise.

16 martie: România intră în stare de urgență pentru 30 de zile, conform unei decizii decretate de președintele Klaus Iohannis. Măsura a fost prelungită pentru încă 30 de zile, până la 15 mai. De asemenea, pe 24 martie a fost instituită carantina totală în România.

17 martie: Reuniți în premieră în format videoconferință, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au închis frontierele externe al UE și spațiul Schengen timp de cel puțin 30 de zile.

19 martie: Banca Centrală Europeană lansează un plan de urgență de 750 de miliarde de euro destinați datoriei publice și private pe fondul pandemiei de coronavirus.

20 martie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță decizie fără precedent în istoria UE. Comisia Europeană activează clauza relaxării regulilor bugetare, iar ”guvernele pot pompa în economie oricâți bani e nevoie” fără a ține cont de prevederile menținerii deficitului bugetar sub 3% din PIB.

© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

26 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță că România va fi primul stat membru al UE care va găzdui rezerva strategică de echipamente medicale rescEU, ca parte a măsurilor europene de combatere a pandemiei de coronavirus.

26-28 martie: România devine primul stat NATO care utilizează Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical din Coreea de Sud. În semn de solidaritate, costurile unuia dintre zboruri au fost asigurate de guvernul Statelor Unite.

27 martie: O Declarație comună a Consiliului European este adoptată. Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă.

27 martie: Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO.

Aprilie – Chipul solidarității europene, întruchipat de România. Țările UE decid un răspuns economic de peste 500 de miliarde de euro la criza provocată de pandemie. Prețul petrolului texan se prăbușește în premieră la cotație negativă

7 aprilie: De Ziua Mondială a Sănătății, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat o echipă formată din medici și asistenți medicali români, pe care România, în baza unei decizii anunțate de președinte Klaus Iohannis, o trimite în Italia pentru a ajuta autoritățile în lupta împotriva noului coronavirus. Italia, prin vocea ministrului de externe Luigi di Maio, a mulțumit României pentru acest gest, în vreme ce președinta Comisiei Europene a salutat această decizie a autorităților române, catalogând-o drept dovadă de “solidaritate europeană”.

© Ambasada României în Italia/ Facebook

9 aprilie: Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 540 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

12 aprilie: Papa Francisc rostește binecuvântarea Urbi et Orbi într-un cadru inedit în care cetatea Vaticanului este pustie, ca parte a măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei. Suveranul Pontif cere Europei să se unească în fața “provocării epocale”: “Nu este timpul egoismelor. Acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate”.

14 aprilie: Președintele american Donald Trump anunță suspendarea contribuției financiare a SUA la Organizația Mondială a Sănătății, pe motivul “proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus, în timp ce Fondul Monetar Internațional preconizează că economia mondială se va diminua cu 3%, cea mai mare recesiune de la Marele Crah din 1930.

20 aprilie: Prețul petrolului în Statele Unite a scăzut la un nivel record ajungând până la -37,63 USD pe baril. Este pentru prima dată când prețul petrolului american a scăzut sub 0 (zero).

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

30 aprilie: O echipă formată din 42 de medici şi asistenţi medicali din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii a plecat în Republica Moldova pentru a completa echipele medicale din ţara vecină în lupta împotriva COVID-19. Acțiunea face parte din ansamblul măsurilor de sprijin întreprinse de România în cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost demarată cu ocazia împlinirii a zece ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Mai – 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și 70 de ani de unitate în Europa, marcați prin discursuri emoționante. Comisia Europeană lansează, cu sprijinul Franței și Germaniei, un plan de relansare economică post-pandemie

© The Royal Family/ Screenshot

8 mai: Europa marchează împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, ceremoniile fastuoase fiind înlocuită de ceremonii restrânse și mesaje în format digital. Astfel, președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a atras atenția asupra ”vechilor duhuri rele într-o nouă înfățișare” precum ”ostilitatea între națiuni, disprețul pentru democrație” și a cerut liderilor lumii ”mai multă cooperare”. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au reafirmat “necesitatea, mai imperioasă ca niciodată, a angajamentului european”. Poate cel mai emoționant, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a adresat poporului britanic la exact aceeaşi oră la care tatăl său, regele George al VI-lea, o făcea în urmă cu șapte decenii și jumătate. Aceasta a transmis un mesaj epocal din “amintirea vie” a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial: “Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată. Acesta a fost mesajul Zilei Victoriei”.

9 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene marchează Ziua Europei și împlinirea a 70 de ani de la Declarația Schuman printr-o serie de mesaje comune, îndemnuri și apeluri la unitate în fața provocărilor reprezentate de pandemia de coronavirus. Cancelarul Angela Merkel afirmă că Germania “își va juca rolul” pentru viitorul Europei, precizând că fondarea UE după al Doilea Război Mondial a fost un eveniment de bun augur pentru țara sa, în timp ce președintele Franței Emmanuel Macron a vocat ”spiritul european de a îndrăzni și de a acționa pentru viitor” de acum 70 de ani. În mesajul său, președintele Klaus Iohannis a a arătat că are deplină încredere în viitorul Uniunii și a făcut apel la europeni să transforme actuala criză în cea mai puternică lecție de solidaritate.

13 mai: România întreprinde un gest de solidaritate și față de principalul său aliat și anunță că va trimite în Statele Unite o echipă de 15 medici militari şi specialişti în apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară.

© Alabama National Guard/ Facebook

19 mai: Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE.

© Bundesregierung

21 mai: Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, invocând faptul că Rusia nu respectă tratatul.

26 mai: Proteste provocate de uciderea lui afro-americanului George Floyd au izbucnit în sute de orașe din SUA și în întreaga lume.

© European Parliament Multimedia Centre

27 mai: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

30 mai: Racheta Falcon 9 și capsula Crew Dragon cu cei doi astronauți NASA, Robert Behnken și Douglas Hurley, au decolat spre orbită unde s-a andocat la Stația Spațială Internațională. Misiunea comună NASA – Space X reprezintă o cotitură istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk şi fiind, de asemenea, pentru prima oară când NASA trimite în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private. Pentru Statele Unite reuşita acestei misiuni reprezintă un pas crucial pe drumul către independența de Rusia pentru accesarea Stației Spațiale şi un motiv de mândrie naţională.

Iunie – NATO își pregătește reformarea ca o alianță mai puternică militar, politic și cu o abordare mai globală

5 iunie: Statele membre ale UE au decis redeschiderea completă și coordonată a frontierelor interne până la 30 iunie. Orice restricții rămase vor fi justificate, nediscriminatorii și proporționale. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru ridicarea coordonată a restricțiilor de călătorie pentru cetățenii non-UE cel mai devreme în luna iulie.

© NATO

8 iunie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a lansat luni viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

30 iunie: Parlamentul României a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Klaus Iohannis și care reafirmă ca piloni de bază Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la UE și NATO. Noua Strategie definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României.

Iulie – Marile decizii europene intră sub semnul astral al președinției germane a Consiliului UE. Liderii statelor UE aprobă pachetul economic de 1.824 miliarde de euro, cel mai mare din istoria Uniunii

© European Union 2020 – Source : EP

1 iulie: Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia pentru a 13-a oară președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde.

7 iulie: Statele Unite au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care va intra în vigoare la 6 iulie 2021.

10 iulie: Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro.

© Administrația Prezidențială

17-21 iulie: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, pe 21 iulie, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene. Din cele 1.824 de miliarde de euro, România urmează să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

23 iulie: Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo a susținut un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

29 iulie: Statele Unite anunță că vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia.

August – Explozii în Beirut, proteste în Belarus și otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu agent neurotoxic

© European Union 2020

4 august: Cel puțin 200 de oameni au murit și alte peste 6.000 au fost răniți în urma exploziilor în portul din Beirut, o parte dintre ei fiind îngropați sub moloz, din cauza nitratului de amoniu depozitat. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor. Autoritățile din Liban au declarat începând de miercuri, 5 august, trei zile de doliu național.

6-9 august: Se împlinesc 75 de ani de la singurele bombardamente atomice din istorie asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki.

9 august: Au loc alegeri prezidențiale în Belarus. Aleksandr Lukașenko a obținut al șaselea mandat de președinte cu un scor de 79,7%. Opozanții președintelui ales, în frunte cu candidata opoziției Sviatlana Tsikhanouskaya, au contestat corectitudinea alegerilor și au organizat manifestații de protest. Manifestațiile care au avut loc în multe orașe din Belarus, au condus la o reprimare brutală din partea forțelor de ordine, soldate cu mii de arestări, unul din manifestanți pierzându-și viața. Șapte zile mai târziu a avut loc cel mai mare marș politic din istoria Belarusului, cu peste 500.000 de cetățeni ieșiți pe străzile capitalei Minsk și ale altor orașe ale țării.

13 august: Israel și Emiratele Arabe Unite au căzut de acord asupra normalizării relațiilor, înțelegere mediată de SUA. Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

20 august: Pe 20 august 2020, activistul anti-corupție și critic al puterii din Rusia Aleksei Navalnîi a fost otrăvit de către un gaz iritant și a fost spitalizat în stare gravă. Se suspectează că a fost otrăvit prin contaminarea ceaiului înaintea zborului său de la Tomsk la Moscova. În timpul zborului, lui Navalnîi i s-a făcut foarte rău și a fost transportat la un spital din Omsk după o aterizare de urgență în acest oraș, unde a pus în comă indusă. A fost evacuat două zile mai târziu la spitalul Charite din Berlin, Germania. Pe 2 septembrie, guvernul german a declarat că are „dovezi clare” că Navalnîi a fost otrăvit de un agent noviciok și a cerut explicații guvernului rus.

20 august: Președintele francez Emmanuel Macron Macron o primește pe cancelarul german Angela Merkel la Fort de Brégançon, fiind pentru prima dată când cancelarul german vizitează reședința de vară a șefilor de stat francezi, la 25 de ani distanță de când Helmut Kohl a fost primit de François Mitterrand, întâlnirea fiind considerată un nou gest de unitate franco-germană în fața provocărilor cu care se confruntă Europa.

28 august: Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a anunțat că demisionează din motive de sănătate, după șapte ani și opt luni la conducerea Executivului de la Tokyo.

Septembrie – Primul discurs privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen

4 septembrie: SUA anunță un acord între Serbia și Kosovo care normalizează relațiile economice dintre cele două țări și care include prevederi prin care Kosovo va recunoaște Israelul, iar Serbia își va muta ambasada din Israel la Ierusalim.

16 septembrie: Yoshihide Suga este ales prim-ministru al Japoniei, în urma demisiei predecesorului său Shinzo Abe din cauza problemelor de sănătate.

© European Union 2020 – Source : EP

16 septembrie: Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a susținut primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE. În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei. Șefa executivului european și-a început discursul anual privind SOTEU cu un omagiu adus doctorilor și personalului medical, manifestându-și aprecierea pentru medicii români care au tratat pacienți în Italia, una dintre cele mai puternic afectate țări în momentul în care Europa era epicentrul pandemiei COVID-19.

27 septembrie: Au loc alegeri locale în România.

28 septembrie: Procurorul-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO.

Octombrie – Măsuri ferme ale UE în privința Belarusului, după alegerile prezidențiale, și Turciei, pe fondul tensiunilor din Mediterană. Desant guvernamental al României la Washington.

2 octombrie: Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, la Bruxelles, să dea undă verde unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus.

2 octombrie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de avertismentul cu sancţiuni adresat Turciei, într-o demonstrație de unitate față de Grecia și Cipru în contextul tensiunilor din estul Mării Mediterane, reaprinse pe fondul tensiunilor dintre Ankara și Nicosia și a disputelor maritime dintre Atena și Ankara.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

8 octombrie: Statele Unite și România au semnat „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

9 octombrie: România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

10 octombrie: Armenia și Azerbaidjan ajung la un acord de încetare a focului în Nagorno-Karabah.

20 octombrie: Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Michael R. Pompeo au avut, la Washington, consultări politice cu privire la evaluarea stadiului și prioritizarea proiectelor de interes comun pentru perioada următoare, având în vedere obiectivul extinderii și aprofundării cooperării bilaterale în 2021, când va fi marcată cea de-a 10-a aniversare a adoptării Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

22 octombrie: România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii. Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv.

26 octombrie: România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic, România obținând garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.

Noiembrie – Alegeri prezidențiale în SUA și în Republica Moldova: Joe Biden îl învinge pe Donald Trump și reaprinde speranța refacerii relației transatlantice. La Chișinău, pro-europeana Maia Sandu devine prima femeie președinte

3 noiembrie: Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție. Biden a primit 81.282.896 de voturi, cel mai mare număr de voturi primit vreodată de un candidat aflat în cursa pentru Casa Albă, obținând 51,3% din totalul votului popular.

© buildbackbetter.gov/ Office of the President Elect

4 noiembrie: SUA se retrag formal din Acordul climatic de la Paris, însă președintele ales Joe Biden a promis că va Statele Unite vor reveni în acest pact important pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

6 noiembrie: Consiliul UE a adăugat pe lista persoanelor sancționate în legătură cu represiunea violentă și intimidarea manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor după alegerile prezidențiale din august, din Belarus, încă 15 membri ai autorităților de la Minsk, inclusiv pe președintele Aleksandr Lukashenko, precum și pe fiul  și consilierul său pentru securitate națională, Viktor Lukashenko.

© Maia Sandu/ Facebook

15 noiembrie: Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.

16 noiembrie: Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Decembrie

1-2 decembrie: Miniștrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO au dezbătut raportul NATO 2030 întocmit de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Din cele 138 de recomandări, cei zece experți subliniază că momentul de debut al pregătirii pentru NATO 2030 trebuie reprezentat de “actualizarea Conceptului Strategic din 2010” și definesc, în această ordine, Rusia și China drept principali actori în raport cu care Alianța trebuie să se poziționeze. Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”. Cu prilejul acestor discuții, România a anunțat intenția sa de a înființa un Centru Euro-Atlantic în domeniul rezilienței.

6 decembrie: Alegeri parlamentare în România. Pentru Senat s-au înregistrat 5.908.364 de voturi, PSD obținând un scor de 29,32%, PNL 25,58%, alianța USR-PLUS 15,86%, AUR 9,17% și UDMR 5,89%. Pentru Camera Deputaților s-au înregistrat 5.901.959 de voturi, PSD obținând 28,90%, PNL 25,18%, alianța USR-PLUS 15,37%, AUR 9,08% și UDMR 5,74%.

10 decembrie: Țările Uniunii Europene decid că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, München, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și León.

10-11 decembrie: Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit la Bruxelles, în cadrul ultimului summit al anului și celui din urmă din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, unde au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. De asemenea, au adoptat concluzii privind relațiile UE-SUAimpunerea de sancțiuni împotriva Turciei și prelungirea măsurilor restrictive la adresa Rusiei. Totodată, cei 27 de lideri au decis, după negocieri complicate, asumarea țintelor climatice pentru reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 și pentru decarbonizare până în 2050. A fost ultimul summit al Consiliului European cu cancelarul Angela Merkel din postura de lider al președinției Consiliului UE.

© European Union 2020

11 decembrie: Joe Biden și Kamala Harris au fost desemnați “Personalitatea Anului 2020” de revista TIME pentru că au oferit Americii “refacere și reînnoire pe un singur buletin de vot”.

14 decembrie: Colegiul Electoral din SUA a oficializat victoria președintelui ales al SUA, Joe Biden, care va deveni la 20 ianuarie 2021 cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite. Joe Biden, care a câștigat votul popular în urma alegerilor din 3 noiembrie la o distanță de șapte milioane de voturi de Donald Trump, actualul lider de la Casa Albă, a obținut majoritatea și în Colegiul Electoral, fiind votat de 306 de electori, cu mult peste cei 270 minim necesari pentru a-și securiza fotoliul prezidențial din Biroul Oval.

16 decembrie: Parlamentul European a aprobat “condiționalitatea statului de drept” pentru accesarea fondurilor europene. Mecanismul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2021. De asemenea, Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro și din care România va beneficia de aproximativ 47 miliarde de euro, diferența până la 79,9 miliarde de euro urmând a proveni din fondul de redresare Next Generation EU și Fondul pentru o tranziție justă.

© European Union 2020 – Source : EP

16 decembrie: Parlamentul European a decernat Opoziției democratice din Belarus Premiul Saharov 2020 pentru libertatea de gândire, în semn de recunoaștere a curajului, rezilienței și hotărârii acesteia de a lupta împotriva regimului autoritar și opresiv al lui Aleksandr Lukașenko, a cărui rămânere la putere este considerată ilegitimă de Uniunea Europeană.

21 decembrie: Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat luni utilizarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a vaccinului împotriva COVID-19 produs de companiile BioNTech/ Pfizer, în ceea ce reprezintă un moment istoric în Europa în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

23 decembrie: Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi “pentru” și 186 “împotrivă”.

24 decembrie: Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, devenind prima femeie care deține această funcție.

© No. 10/ Flickr

24 decembrie: Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care implică încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic. Textul include 1.246 de pagini ale documentului comercial, precum şi acorduri privind energia nucleară, schimbul de informaţii secrete, energia nucleară civilă şi o serie de declaraţii comune. Acordul presupune că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit părăseşte în sfârşit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit. 

27 decembrie: Țările Uniunii Europene încep campania masivă de vaccinare împotriva COVID-19.

30 decembrie: Uniunea Europeană și China au ajuns la o înțelegere de principiu privind un acord de investiții, în ceea ce reprezintă ultimul rezultat notabil încheiat sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind și unul dintre obiectivele majore pe care Angela Merkel și guvernul său le-au avut în timpul mandatului semestrial la cârma Consiliului. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie.

© European Union 2020

30 decembrie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri cele trei tratate care vor reglementa începând de vineri, 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Acordurile au fost semnate în aceeași zi, la Londra, și de prim-ministrul britanic Boris Johnson. Acordul post-Brexit, încheiat după patru ani și jumătate de la referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE, reprezintă prima înțelegere comercială și de securitate încheiată de Uniunea Europeană cu un stat care a decis să desprindă de proiectul european după o apartenență de 47 de ani, ca urmare a retragerii Marii Britanii din Uniune la 31 ianuarie 2020.

 

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ7 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE25 mins ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO17 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE18 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending