Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2018: Anul strângerilor de mâini și întâlnirilor istorice în timp ce aranjamentele strategice ale ordinii internaționale mai atârnă doar de un fir de ață. Care au fost evenimentele majore ale anului

Published

on

de Robert Lupițu

Preconizat a fi un an incert pe scena relațiilor internaționale, 2018 a fost anul care a pus poate la mai cea grea încercare establishment-ul ordinii internaționale de tip occidental, moștenire a erei postbelice și, ulterior, ranforsată, prin nedurabila victorie a americanismului, la nivel global, și a euro-atlantismului și europenismului la nivel regional, de la finalul Războiului Rece.

Continuator al anului 2017 al ”recesiunii geopolitice”, 2018-le a reprezentat alfabetizarea întregii lumi cu noile componente ale realității strategice globale, una în care ordinea internațională este reașezată prin modificarea raporturilor dintre polii de putere. În 2018, am avut un Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, în timp ce a continuat să transmită semnale că la nivelul securității aliate, America și Europa pulsează cu același ritm. Am avut o Moscovă care l-a ”încoronat” pentru a patra oară pe Vladimir Putin, sub sceptrul căruia Rusia și-a consolidat influența regională, sfidând sancțiuni și profitând de limbajul total ambiguu al frontului de unitate european și american față de agresivitatea rusă. Am avut un Beijing care sub dominația lui Xi Jinping și-a continuat tactica de tatonare și penetrare prin ceea ce specialiștii cunosc a fi o ”diplomație a datoriei”, un instrument cuplat la strategia Chinei de a dobândi influență în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în ceea reprezintă fief-ul euro-american.

Și, cel mai aproape de noi în sens de apartenență politico-strategică, am avut un Bruxelles european și euro-atlantic șubrezit. Cel euro-atlantic testat pe ”câmpul de luptă” politic al summit-ului din 11-12 iulie într-o încrâncenată dispută Trump-Merkel privind cheltuielile militare, una care amintește de diferite impasuri din istoria NATO precum Criza Suezului din 1956 sau Războiul din Irak din 2003. Și cel european care, mai curând, a fost diluat în Berlin, Paris, Londra, Roma, Varșovia, Budapesta sau București, de la contestarea forței politice a Angelei Merkel la atenuarea reformismului european al lui Emmanuel Macron și de la Brexit la derapajele în raport cu angajamentele europene în Italia, Ungaria, Polonia sau România.

Acestui peisaj internațional caracteristic unei stări accelerate de rearanjare a pieselor de pe marea tablă de șah a geopoliticii mondiale îi sunt atașate și câteva momente premieră în istoria relațiilor internaționale, precum întâlnirile istorice dintre liderii celor două Corei sau dintre liderul nord-coreean și președintele SUA, mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, prima vizită a unui prim-ministru japonez în România, acordul dintre Atena și Skopje privind denumirea oficială a Macedoniei, redeschizând calea aderării acestei țări la UE și la NATO, culminând cu secesiunea geopolitico-religioasă din lumea ortodoxă prin proclamarea autocefaliei Bisericii Ucrainiene față de Biserica Rusă și cu atârnarea de un fir de ață a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare care încă mai menține, cel puțin declarativ, echilibrul strategic dintre Washington și Moscova.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România:

Ianuarie – Bulgaria preia, în premieră, președinția Consiliului UE. Premierul Japoniei, pentru prima dată în România

1 ianuarie: Bulgaria a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Estonia, un mandat marcat de reafirmarea politicii ușilor deschise a Uniunii Europene față de Balcanii de Vest și care, pentru Bulgaria, a culminat cu avansarea pașilor spre adoptarea monedei euro.

8-10 ianuarie: Anul ambițiosului președinte francez, Emmanuel Macron, începe furibund cu o vizită în China, la capătul căreia a semnat mai multe acorduri bilaterale economice și a anunțat că ”Europa s-a întors” pe scena puterilor lumii.

16 ianuarie: Prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei. Premierul Shinzo Abe a vizitat Muzeul Satului (în lipsa unei întâlniri cu premierul demisionar al României) și a fost primit de președintele Klaus Iohannis, prilej cu care cei doi lideri au anunțat ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.

FOTO: Administrația Prezidențială

31 ianuarie: Președintele Klaus Iohannis are, în premieră, o întrevedere cu președintele Comisiei Europene și Colegiul Comisiei Europene, la Bruxelles, în ceea ce reprezintă o premieră pentru România și un gest extrem de rar la nivel politic european. Pe agendă au fost abordate subiecte legate de pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, însă întrevederea a avut loc și în contextul mai larg al îngrijorărilor privind situația din România.

Februarie – Teama unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, dezbătută la cea mai prestigoasă conferință din lume

16-18 februarie: Cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC) s-a desfășurat sub semnul unei lumi care oscilează între ”marginea prăpastiei și înapoi”, reunind peste o sută de lideri, specialiști și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Delegația României a fost condusă de ministrul Apărării Naționale. Ulterior acesteia, președintele Conferinței pentru Securitate de la München a emis avertismentul unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, cu puțin timp înaintea summiturilor G7 și NATO.

Martie: Emulația din jurul celei de-a patra încoronări a lui Putin în Rusia, stăvilită de unitatea Europei și SUA în cazul Skripal

4 martie: Au loc alegeri legislative în Italia. A treia economie din Uniunea Europeană a căzut în capcana populismului, partidul anti-sistem Mișcarea 5 Stele devenind principalul partid al țării ca urmare a voturilor exprimate. Ulterior, după aproximativ trei luni de la alegerile care au avut loc pe data de 4 martie, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) au ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare, după ce președintele Sergio Mattarella, a amenințat că va forma un executiv ”neutru” pentru a scoate Italia din impas politic. Prim-ministru a fost numit Giuseppe Conte, un tehnocrat secondat de vicepremierii Matteo Salvini și Luigi Di Maio, liderii partidelor mai sus amintite.

4 martie: Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal și fiica sa au fost duși la spital în stare critică după ce au fost atacați în localitatea Salisbury din Marea Britanie cu o substanță neurotoxică de genul gazului sarin sau VX, provocând consternare în rândul comunității internaționale. NATO a calificat acest incident major drept ”primul atac chimic pe teritoriul unui stat aliat”.

12-14 martie: România găzduiește prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările București 9, un format prezidențial lansat în anul 2015 de președinții României și Poloniei și care reunește țările de pe flancul estic al NATO, format extins ulterior la nivelul miniștrilor de Externe și miniștrilor Apărării.

14 martie: Marea Britanie expulzează 23 de diplomați ruși și rupe toate legăturile de nivel înalt cu Rusia ca pedeapsă pentru atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent rus și pe fiica acestuia în orășelul britanic Salisbury. Atacul a fost descris de premierul Theresa May ca o “utilizare ilegală a forței de către statul rus împotriva Regatului Unit”.

18 martie: Au loc alegeri prezidențiale în Rusia, președinte Vladimir Putin, liderul partidului Rusia Unită, fiind ales pentru încă un mandat, al patrulea, cu 76,69% din voturile exprimate. Noul mandat, care a debutat în luna mai, se va încheia în 2024, an în care, potrivit actualei Constituții a Federației Ruse, Vladimir Putin nu mai are voie să candideze. Vladimir Putin este președinte al Rusiei din 31 decembrie 1999, cu o singură întrerupere în perioada 2008-2012, când sub președinția lui Dmitri Medvedev a deținut funcția de prim-ministru.

FOTO: Kremlin

20 martie: Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Aprilie – Summit istoric în peninsula coreeană. Consolidarea autocrației lui Viktor Orban în Ungaria

8 aprilie: La alegerile legislative din Ungaria, Fidesz, partidul premierului naționalist de dreapta Viktor Orbán, a obținut 44,87% din voturile exprimate. Prezenţa la urne a fost una record. Aproape 70 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea. Victoria din cadrul acestor alegeri înseamnă pentru Orbán, cel mai tânăr premier din Europa în 1998 și un liberal convins sub mandatul căruia Ungaria a aderat la NATO, rămânerea la putere până în 2022 sub semnul unei guvernări iliberale și autocrate.

14 aprilie: Într-o acțiune aliată majoră, Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva unor facilități guvernamentale de stocare a armelor în Siria, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, și în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane. 

23-25 aprilie: Președintele Franței Emmanuel Macron devine primul lider din lume care efectuează o vizită de stat în Statele Unite în mandatul administrației lui Donald Trump. Totodată, liderul francez a devenit și primul lider european care s-a adresat într-un discurs Congresului SUA din 2009 încoace.

FOTO: Emmanuel Macron/ Twitter

27 aprilie: Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un, s-au întâlnit la un summit intercoreean în care au traversat simbolic linia de demarcație dintre cele două state, linie care există încă din 1953. Cei doi au convenit să lucreze pentru a denucleariza Peninsula Coreeană și au căzut, de asemenea, de acord să transforme armistițiul de încetare a războiului dintre cele două state în 1953 într-un tratat de pace. Summitul istoric din aprilie a fost urmat de alte două reuniuni bilaterale ale liderilor celor două Corei în lunile mai și septembrie, existând inclusiv posibilitatea ca cele două țări să candideze împreună pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din anul 2032.

Sursă foto: www.mofa.go.kr

Mai – Donald Trump plasează, din nou, SUA în antiteză cu aliații europeni. În plus, Articolul 7 din Tratatul UE, activat împotriva Ungariei

8 mai: Donald Trump anunță că va retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul. Acesta conține norme menite să prevină construirea de arme nucleare de către Iran. Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit au semnat o declarație comună în care arată că statele lor rămân angajate în acordul nuclear semnat în 2015.Rusia se declară “profund dezamăgită” de decizia președintelui american.

14 mai: Statele Unite ale Americii își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la fondarea statului Israel. Palestinienii au organizat proteste violente. 58 de palestinieni au fost uciși și peste 2400 au fost răniți de trupele israeliene.

17 mai: Parlamentul European a votat activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria. Ca urmare a dezbaterii din plenul de la Bruxelles din luna aprilie – la care a participat și premierul maghiar Viktor Orban – eurodeputații au transmis că situația actuală din Ungaria privind drepturile fundamentale justifică începerea procedurii oficiale de a stabili dacă există ”un risc clar de încălcare gravă”, a valorilor UE de către un stat membru. Definit drept ”opțiunea nucleară” întrucât prevede ca ultimă sancțiune pierderea dreptului de vot în Consiliu pentru statul în cauză, articolul 7 din Tratatul UE fusese până la acel moment activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei, la 20 decembrie 2017.

19 mai: La capela St. George de la Palatul Windsor din Marea Britanie are loc căsătoria Prințului Harry cu Meghan Markle.

22 mai: Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost audiat în Parlamentul European. Zuckerberg a dat explicații aleșilor europeni în scandalul Cambridge Analytica-Facebook, în urma căruia s-a descoperit că datele personale a 87 de milioane de titulari de conturi Facebook au fost folosite în scopul realizării de profiluri politice.

25 mai: Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare prin impunerea unor controale stricte de confidențialitate pentru cetățenii europeni din întreaga lume.

Iunie – Rescrierea istoriei în Asia-Pacific: Primul summit între un președinte al SUA și un lider al Coreei de Nord are loc la Singapore

1 iunie: Intră în vigoare tarifele suplimentare impuse de guvernul Statelor Unite la importurile de oțel (25%) și de aluminiu (10%) din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Ca reacție, Comisia Europeană anunță impunerea de taxe vamale suplimentare la produse fabricate în Statele Unite, începând din luna iulie.

8-9 iunie: Are loc Summit-ul anual G7, prima reuniune a verii în care unitatea transatlantică a fost testată puternic și care a provocat un dezacord major între SUA și celelalte state pe teme comerciale și bariere tarifare.

12 iunie: Președintele american Donald Trump și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un,  s-au întâlnit, într-un summit istoric, în Singapore. Aceasta a fost prima reuniune între un preşedinte în funcţie al Statelor Unit şi un lider nord-coreean şi are ca obiectiv să soluţioneze criza pe tema programului nuclear nord-coreean. La finalul întâlnirii de aproximativ cinci ore, preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un au semnat un document care prevede „Statele Unite și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) se angajează să stabilească noi relații între SUA și RPDC în conformitate cu dorința popoarelor celor două țări de pace și prosperitate”. Totodată, Coreea de Nord „se angajează să lucreze spre denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene”.

Foto: The White House

17 iunie: În disputa asupra numelui Macedonia, miniștrii de externe ai Greciei și Republicii Macedonia au semnat un acord prin care numele fostei republici iugoslave devine “Republica Macedonia de Nord”.

19 iunie: Ambasadorul SUA la ONU Nikki Haley anunță retragerea Statelor Unite de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

24 iuniePreședintele turc Recep Tayyip Erdogan și partidul său AKP au câștigat dublul scrutin – prezidențial și parlamentar – din Turcia, în urma unor alegeri marcate și de ample proteste în marile orașe ale țării. Victoria obținută cu 52,59% din voturi îi permite liderului turc să rămână la putere pentru cel puțin încă cinci ani, până în 2023. Acestea au fost primele scrutinuri majore după modificările aduse Constituției care transformă Turcia într-un regim prezidențial, Erdogan căpătând astfel puteri sporite. Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale. 

Iulie – Relația transatlantică în plină confuzie în marja și după primul summit Trump-Putin: De la dezacordurile summitului NATO la ”reconcilierea comercială” SUA-UE

11-12 iulie: Liderii din cele 29 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice au desfășurat la Bruxelles cel mai dificil summit din istoria recentă a NATO. După o primă zi în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au decis transformarea structurii de comandă, coloana vertebrală a organizației, pe 12 iulie, dezacordurile majore dintre Donald Trump și aliații europeni, îndeosebi cancelarul german Angela Merkel, au atins cote fără precedent transformând summitul de la Bruxelles într-unul crucial pentru viitorul relației transatlantice. Mai întâi, întrevederea dintre președinții SUA și al României, Donald Trump și Klaus Iohannis, a fost anulată din cauza contradicțiilor majore dintre Germania și Statele Unite privind alocarea a minim 2% din PIB pentru apărare. Dezacordurile au apărut în timpul unei reuniuni a celor 29 de aliați NATO cu partenerii din Georgia și Ucraina, tema de discuție fiind situația de securitate la Marea Neagră, și au survenit, totodată, înaintea primului summit dintre președintele SUA și cel al Rusiei, principala amenințare a NATO pe flancul său estic.

FOTO: Administrația Prezidențială

16 iulie: Președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, au avut primul lor summit bilateral, găzduit la Helsinki. Summitul a dominat imediat prima pagină de la majoritatea publicaţiilor europene, care au titrat că, după ce a ”umilit Europa” clasificând-o drept inamic, preşedintele american ”s-a înclinat în faţa” liderului de la Kremlin. În vreme ce agenda reuniunii bilaterale a cuprins și îngrijorările majore privind echilibrul strategic – criticile SUA privind încălcarea de către Rusia a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și acuzațiile Rusiei față de sistemul antirachetă global al SUA, inclusiv cel din România – prestația președintelui american la conferința comună de presă a fost aspru criticată, de la mass-media la foști și actuali lideri politici. 

FOTO: Kremlin

25 iulie: La capătul unei luni în care unitatea relației transatlantice a fost pusă la încercare chiar înaintea unui summit între președinții SUA și Rusiei, Statele Unite și Uniunea Europeană au pus capăt conflictului lor comercial. La Washington, Donald Trump și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au convenit asupra eliminării tarifelor reciproce și un nou acord privind importul de gaz natural lichefiat din SUA. Bruxellesul şi Washingtonul erau angajate într-un conflict comercial de la 1 iunie, când Washingtonul, invocând ”securitatea naţională”, a impus taxe vamale punitive oţelului şi aluminiului europene. Europenii au răspuns imediat impunând taxe unei serii de produse americane emblematice, precum untul de arahide sau Harley-Davidson. Donald Trump a ameninţat ulterior să impună taxe vamale suplimentare de 20% automobilelor importate în Statele Unite provenind din UE, o măsură care ar avea consecinţe mult mai dure decât taxele impuse oţelului şi aluminiului.

August – Summit-ul Trump-Putin, unul al falselor concesii. SUA decid să aplice noi sancțiuni Rusiei

8 august: SUA au decis să impună noi sancţiuni Rusiei la finalul lunii august, după ce a stabilit că Moscova a folosit un agent neurotoxic împotriva unui fost agent rus şi a fiicei sale, în Marea Britanie. Sancţiunile vor acoperi mărfuri controlate sensibile din punct de vedere al securităţii naţionale în contextul legislației americane din 1991 privind eliminarea folosirii armelor chimice şi biologice.

10 august: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei. În relatările din presa internațională a fost consemnat inclusiv un ”apel urgent pentru democrație”, în timp ce prima reacție politică europeană a aparținut cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, liderul țării ce deține președinția Consiliului UE, pe care o va preda României la 1 ianuarie 2019.

FOTO: Reporters without borders

Septembrie – Ultimul discurs privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker România găzduiește cel mai prestigios summit

12 septembrie: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene, care se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și în contextul dezbaterii în curs referitoare privind viitorul UE cu 27 de state membre: ”În concertul națiunilor, vocea europeană trebuie să fie inteligibilă, comprehensibilă, distinctă pentru a fi ascultată și auzită”.

Foto: European Parliament

17-18 septembrie: România a găzduit Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, platformă care reunește țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. Summit-ul de la București, care i-a avut ca invitați speciali pe președintele Comisiei Europene, pe secretarul Energiei din SUA și pe ministrul de Externe al Germaniei, a marchat intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

30 septembrie: Referendumul istoric privind modificarea denumirii Fostei Republicii Iugoslave a Macedoniei s-a încheiat cu peste 90% din voturi în favoarea schimbării numelui țării, după acordul istoric dintre Macedonia și Grecia, fapt ce va debloca drumul Skopje-ului spre aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Octombrie – România, de două ori sub lumina reflectoarelor din Parlamentul European. De la derapaje anti-europene la o recalibrare pe scena construirii viitorului Europei

3 octombrie: Membrii Parlamentului European au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în România. Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentant cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

11 octombrie: Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul din Constantinopol, Noua Romă și lider mondial al Bisericii Ortodoxe, a anunțat că biserica a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhia Constantinopolului a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit patriarhului Moscovei controlul asupra bisericii ucrainene.

12 octombrie: Turcia pretinde că deține dovezi audio și video că, la data de 2 octombrie, jurnalistul disident saudit Jamal Khashoggi a fost torturat și ucis în interiorul consulatului saudit de la Istanbul. Cinci zile mai târziu, Arabia Saudită a recunoscut că Khashoggi a fost ucis în acea zi.

23 octombrie: Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană nu a confirmat proiectul de buget al unui stat membru. Bugetul prezentat de Italia pentru 2019 constituie o încălcare deosebit de gravă a recomandărilor bugetare ale Consiliului din iulie 2018.

23 octombrie: Președintele României, Klaus Iohannis, se adresează în premieră Parlamentului European, la Strasbourg, într-un discurs privind viitorul Europei, prezentând viziunea României ca stat membru care deține în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019Al 11-lea lider european care a susținut un discurs privind viitorul UE în Parlamentul European, Iohannis a pledat ferm pentru ”calea europeană comună” în desăvârșirea proiectului european.

FOTO: Administrația Prezidențială

Noiembrie – 100 de ani de la Primul Război Mondial, comemorați la Paris sub semnul unității franco-germane, ai „vechilor demoni” și ai ”noilor ideologii. În capitala Franței, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregii neamului românesc”

1 noiembrie: România a preluat de la Bulgaria Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandatul urmând să dureze până la 31 octombrie 2019.

7-8 noiembrieLiderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a fost ales, cu 492 de voturi, față de 127 obținute de contracandidatul său Alexander Stubb, pentru a deveni candidatul Partidului Popular European la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

11 noiembrie: Se împlinesc 100 de ani de la sfârșitului Primului Război Mondial (1914-1918). La Paris a avut loc o ceremonie de comemorare și o paradă militară pe Champs-Élysées la care au participat peste 70 de șefi de stat și de guvern, între care președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. La ceremonii, sub privirile lui Donald Trump și Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron a criticat ”vechii demoni” și ”noile ideologii”: ”Istoria ameninţă să se întoarcă la cursul său tragic”. Anterior, într-o imagine demnă de cronica ilustrată a omenirii: Emmanuel Macron și Angela Merkel au reînnoit reconcilierea franco-germană în ”serviciul Europei și al păcii”La Paris, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregirii neamului românesc” în marea familie europeană.

FOTO: Instagram/ Bundeskanzlerin

13 noiembrie: Parlamentul European a adoptat rezoluția privind statul de drept din România, cu 473 voturi “pentru”, 151 “împotrivă” și 40 abțineri. Eurodeputații au fost nemulțumiți de modificările aduse legilor Justiției și Codurilor penale. De asemenea, textul “condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018” și recomandă autorităților române “să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție”. În aceeași, Comisia Europeană publică cel mai dur raport MCV privind situația statului de drept din România din ultimii ani.

25 noiembrie: Într-un summit extraordinar desfășurat la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) au aprobat acordul privind Brexit, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie 2019, sub președinția română a Consiliului. Acordul trebuie aprobat mai întâi de Parlamentul britanic, votul programat inițial pentru 11 decembrie fiind amânat. Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie 2019 acordul de retragere a Regatului Unit din UE. Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare, la final de an premierul britanic Theresa May supraviețuind politic chiar unui vot de neîncredere din partea partidului său.

26 noiembrie: Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene, împreună cu echipajele formate din 24 de marinari ucraineni, în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea AzovUlterior, președintele Ucrainei a decis să interzică intrarea în țară a bărbaților ruși cu vârsta cuprinsă între 16 și 60 de ani, iar Rusia a pus sub acuzare cei 24 de marinari pentru trecerea ilegală a frontierei ruse, aceștia riscând până la şase ani de închisoare fiecare.

27 noiembrie: Într-un moment istoric, în avanpremiera Centenarului Marii Uniri, președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au inaugurat la Paris Sezonul cultural România-Franța, sub umbrela căruia se vor desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019. În același context, cei doi președinți au semnat o Declarație actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral

30 noiembrie”O realizare revoluționară”: La Summitul G20, SUA, Mexic și Canada au semnat noul acord comercial nord-american, o mostră de angajament pentru viitorul comerțului liber în lume, în pofida faptului că președintele american Donald Trump este recunoscut pentru opoziția și adversitatea cu care discută cu partenerii în termeni comerciali. 

Decembrie – România, sub lumina intensă a reflectoarelor europene și transatlantice: De la Centenarul Marii Uniri la preluarea simbolică a ștafetei președinției Consiliului UE

1 decembrie: România celebrează 100 de ani de la Marea Unire, moment marcat de ceremonii și mai multe parade militare, precum și de discursuri politice. La Alba Iulia, orașul înfăptuirii Marii Uniri a românilor la 1 decembrie 1918, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel, într- discurs istoric, ca românii să arate ”generaţiilor următoare că noi, cei care aniversăm Centenarul, suntem, prin ceea ce facem, continuatori destoinici ai proiectului Marii Uniri”. La nivel european și internațional, Comisia Europeană a arătat că aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat momentul reconcilierii istoriei și geografiei europene, în vreme ce SUA – prin președintele Donald Trump, secretarul de stat Mike Pompeo și printr-o rezoluție a Camerei Reprezentanților – au recunoscut ”angajamentul României faţă de valorile democratice comune şi securitatea globală”. 

1-8 decembrie: Mai multe proteste ale “Mișcării Vestelor Galbene” în Franța au dus la rănirea a 130 de persoane, dintre care 23 polițiști și cel puțin 380 de arestări. Vestele Galbene reprezintă un val de contestare împotriva creșterii taxelor la carburanți, a scăderii nivelului de trai și, în general, împotriva guvernului și a politicilor lui Emmanuel Macron. Au avut loc mai multe vandalizări, inclusiv Arcul de Triumf din Paris. În urma acestor proteste de amploare împotriva creșterii planificate a președintelui francez Emmanuel Macron privind impozitele pe carburanți, premierul francez Édouard Philippe anunță că aceste planuri vor fi suspendate timp de cel puțin șase luni. Ulterior, pe 8 decembrie, 125.000 de “veste galbene” au protestat la Paris pentru justiția socială și împotriva politicilor de reformă ale președintelui Emmanuel Macron. La nivel național 1.385 de persoane au fost reținute. 

Foto: Ministere de l’Interieur/ Twitter

4-5 decembrie: Miniștrii de Externe din țările NATO, reuniți la Bruxelles, au cerut Rusiei să revină la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare în care este angajată alături de Statele Unite. Declarația semnată de țările NATO a fost urmată de un semnal puternic dat de secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, care a precizat într-o declarație că dacă Rusia nu îşi respectă obligaţiile din cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) în termen de 60 de zile, SUA nu se vor mai considera parte a acestui acord. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear. În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare. NATO subliniază că această rachetă este mobilă şi uşor de ascuns, astfel că, de pildă, ea ar putea fi uşor rapid în enclava Kaliningrad, de unde ar putea lovi cu uşurinţă Berlinul.

5 decembrie: Guvernul României a efectuat o vizită la Bruxelles pentru o întâlnire cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și membrii Comisiei Europene, o reuniune tradițională a Colegiului Comisarilor Europeni cu guvernul statului membru care urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. România va asuma în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, în premieră, Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

5 decembrie: Președintele american Donald Trump și foștii președinți americani George W. Bush, Jimmy Carter, Barack Obama și Bill Clinton, alături de cancelarul german Angela Merkel și de Prințul Charles participă la funeraliile de stat ale lui George H. W. Bush, cel de-al 41-lea președinte al SUA, decedat pe 30 noiembrie. Mandatul său (1989-1993) a culminat cu sfârșitul Războiului Rece și revoluțiile anti-comuniste din Europa de Est. Un omagiu emoționant a fost adus de Angela Merkel, care a arătat că ”fără realizările politicii sale”, ea nu ar ”fi putut fi cancelar” al Germaniei.

7 decembrie: Cancelarul german Angela Merkel s-a retras oficial din funcția de președinte al Uniunii Creștin-Democrate, principala forță politică din Germania, pe care o conducea din anul 2000. După un discurs ovaționat timp de zece minute și echivalent cu un testament politic, Angela Merkel a fost înlocuită în funcție, la capătul unei competiții interne între mai mulți candidați, de Annegret Kramp-Karrenbauer, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate, care a promis că o va susține pe Merkel să își încheie mandatul de cancelar în 2021, când va aniversa 16 ani în fruntea Germaniei, asemenea mentorului ei, Helmut Kohl.

FOTO: CDU/ Instagram

8 decembrie: Partidul Socialiştilor Europeni (PES) l-a desemnat pe olandezul Frans Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte ale Comisiei Europene și cel de-al doilea om din Comisia Juncker, drept cap de listă pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, un scrutin ce se anunţă delicat pentru social-democraţi, aflaţi în pierdere de viteză în faţa conservatorilor şi a mişcărilor populiste

21 decembrie: România preia, simbolic, ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene de la Austria. La București, cancelarul Sebastian Kurz i-a înmânat președintelui Klaus Iohannis simbolul președinției Consiliului UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ROMÂNIA

După 20 de ani, un Suveran Pontif vine în ”Grădina Maicii Domnului”. Astăzi începe vizita Papei Francisc în România, deschizând un nou capitol în destinul occidental al țării noastre

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

La 20 ani de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă, Papa Francisc devine al doilea Papă din istorie care se va afla, pentru trei zile, în România. La două decenii de la o vizită care a adus și întreținut speranța pentru milioane de români ieșiți de câțiva ani de sub comunism și ocoliți de primul val de aderare la structurile și valorile occidentale (NATO), actualul Suveran Pontif vine într-o țară membră a NATO de 15 ani, într-o națiune care are în memoria sa colectivă trei decenii de la căderea comunismului și într-un stat membru al Uniunii Europene care asigură pentru prima dată președinția Consiliului UE, ai cărui cetățeni au oferit în urmă cu câteva zile cel mai puternic semnal al atașamentului față de valorile europene, la baza cărora se află, în primul rând, creștinismul.

La două decenii de la afirmația Papei Ioan Paul al II-lea privind ”România – Grădina Maicii Domnului”, primul papă latino-american din istoria catolicismului, Sanctitatea Sa – pe numele său Jorge Mario Bergoglio – vine în România și în calitate de apărător puternic al valorilor europene și al beneficiilor pentru pace pe care le-a adus existența Uniunii Europene.

O premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică – prezența Papei Francisc în România pune țara noastră din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

După ce Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez din istorie, a jucat un rol decisiv în căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, Papa Francisc I este Suveranul Pontif care, în martie 2017, îi primea în audiență pe toți șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. Atunci, Sanctitatea Sa le-a atras atenția lui Klaus Iohannis și celorlalți lideri că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Apelul la solidaritate al Papei din 2017, regăsit în ”Spiritul de la Sibiu” din 2019

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idelurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

După Summitul de la Roma din urmă cu doi ani, primul moment în care liderii europeni și-au reînnoit angajamentele politice și atașamentul față de Uniunea Europeană a fost Summitul de la Sibiu din urmă cu trei săptămâni, prima astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene organizată chiar de Ziua Europei și primul summit dedicat în întregime viitorului Europei.

Atunci, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Papa Francisc, mesaj pentru români înaintea vizitei sale istorice în România: ”Vin între voi ca să mergem împreună”

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc, pregătită temeinic de patru ani, este desfășurată sub genericul “Să mergem împreună!”. (Programul în detaliu este disponibil aici.)

Sanctitatea Sa Papa Francisc a afirmat acest lucru, într-un mesaj înaintea vizitei sale istorice în România, difuzat marţi seară în exclusivitate de TVR.

Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm, să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi”, spune Suveranul Pontif, citat de Agerpres.

În mesaj, Papa Francisc mulţumeşte preşedintelui şi celorlalte autorităţi ale statului pentru invitaţia de a vizita “România, ţară frumoasă şi primitoare, ca pelerin şi frate”.

De altfel, cu prilejul vizitei în România, Suveranul Pontif a transmis și un mesaj pe Twitter.

Mâine voi merge în România ca pelerin, să merg împreună cu frații noștri ai Bisericii Ortodoxe Române și cu credincioșii catolici. Vă chem să vă rugați pentru mine!”, a scris Sanctitatea Sa.


București, prima etapă a vizitei

La 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România include, în prima zi, întâlniri cu autorităţile politice şi societatea civilă, cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române şi Sfânta Liturghie din Catedrala “Sfântul Iosif”.

La ora 11:30, preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, ceremonia oficială de primire, la Palatul Cotroceni, fiind prevăzută pentru ora 12:05. Cei doi înalţi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, alte autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai corpului diplomatic. Cu această ocazie, în prezenţa a aproximativ 400 de invitaţi, şeful statului român şi Papa Francisc vor susţine discursuri.

Vineri după-amiază, de la ora 15:45, Suveranul Pontif va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei, după care Sanctitatea Sa se va întâlni, de la ora 16:15, cu Sinodul Permanent al BOR.

Papa Francisc va merge apoi, la ora 17:00, la Catedrala Naţională, programul vizitei cuprinzând rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. După terminarea acestora, va urma rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba română, urmată de cântări pascale ortodoxe.

Potrivit Patriarhiei Române, “programul nu cuprinde oficierea unui serviciu liturgic comun, ci momente muzicale distincte şi consecutive, conform hotărârii Sfântului Sinod şi practicii din diaspora română când se foloseşte acelaşi lăcaş de cult”.

La ieşirea din Catedrală, Patriarhul Daniel şi Papa Francisc vor saluta credincioşii prezenţi cu salutul pascal “Hristos a înviat!”.

De la ora 18:10, Suveranul Pontif va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti o omilie. Sfânta Liturghie de la Catedrala “Sfântul Iosif”, la care reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice şi Greco-Catolice au estimat participarea a peste 25.000 de credincioşi, va dura o oră şi 20 de minute.

Programul vizitei Suveranului Pontif în zilele 1-2 iunie

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în în timpul vizitei la Vatican din luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

ANALIZĂ Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

Published

on

© PES Flickr/ Administrația Prezidențială (colaj foto by Calea Europeană)

În multe țări ale Uniunii Europene, alegerile pentru Parlamentul European sunt percepute drept un moment electoral de revalidare sau contestare a forțelor politice aflate la guvernare, în pofida faptului că politicile și deciziile europene sunt suma rezultată din negocierile dintre statele membre, cei 751 de eurodeputați și de Comisia Europeană, unde fiecare stat membru trimite câte un comisar. Nici România nu face rabat de la aceste chestiuni. În extenso însă, campania electorală pentru alegerile privind Parlamentul European se bazează pe un program politic al fiecărei formațiuni care va solicită, duminică, votul românilor.

Dincolo de reprezentarea în singura instituție transnațională din lume aleasă prin vot direct a intereselor celor 500 de milioane de europeni, dintre care aproximativ 20 milioane de români, votul acordat listei unui partid politic reprezintă, indirect, și un vot pentru candidații la șefia Comisiei Europene. În 2014, în baza acestei proceduri numite Spitzenkandidat, candidatul familiei politice europene care a obținut cele mai multe mandate – PPE – a devenit și președintele Comisiei Europene. Separat de discuția și analiza privind viitorul acestei proceduri, în România, voturile acordate de cetățeni unuia dintre cele mai puternice două partide – PSD și PNL, vor reprezenta voturi care îi vor ajuta în negocierea politică pe candidații, la nivel european, ai familiilor politice din care fac parte PSD și PNL să ajungă mai aproape de funcția de președinte al Comisiei Europene.

Atât PNL, cât și PSD, fac parte nu numai din cele mai puternice familii politice europene – Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni -, cât și din formațiunile paneuropene care oferă cei mai puternici candidați pentru șefia Comisiei Europene: Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. Prin urmare, apare întrebarea: Care sunt, comparativ, elementele deopotrivă de legătură și de disonanță între viziunea cu care marii candidați europeni vor să conducă Europa în următorii cinci ani și programul politic cu care vor merge în Parlamentul European eurodeputații PSD și cei ai PNL?

Pentru început, o realitate politică trebuie asumată: în timp ce relația PNL – Manfred Weber s-a consumat cu momente electorale fanion precum lansarea programului electoral al lui Weber la București la Summitul liderilor locali și regionali din PPE sau participarea la Summitul liderilor PPE din marja Summitului UE de la Sibiu, relația dintre PSD și Frans Timmermans este profund scindată de raporturile instituționale dintre titulatura actuală a candidatul socialist, cea de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene însărcinat cu protejarea statului de drept, și de poziția Partidului Social-Democrat, aceea de principală formațiune a puterii din România care, în opinia instituțiilor Uniunii Europene, prejudiciază valorile fundamentale ale UE. Mai mult, relația dintre PSD și familia sa politică europeană se află la un minim istoric. Deși social-democrații români reprezintă doar unul dintre cele cinci guverne naționale din UE conduse de un partid ce aparține familiei social-democrate europene, fiind și guvernul care asigură președinția Consiliului UE, PES a decis înainte de campania electorală să înghețe relațiile cu PSD pe fondul criticilor privind acțiunile puterii de la București împotriva independenței justiției.

Argumentele de mai sus pot constitui, în egală măsură, și o explicație cu privire la asemănările și diferențele de viziune între manifestele electorale ale lui Manfred Weber și Frans Timmermans și colegii politici din România, PNL, respectiv PSD.

În linii majore, viziunile lui Weber și Timmermans au fost tranșate la marea dezbatere electorală europeană de săptămâna trecută, cu un plus de pragmatism și aplecare spre moștenirea popularilor europeni pentru candidatul PPE și un plus de experiență și entuziasm specific progresiștilor pentru candidatul PES. 

Relația Manfred Weber – PNL. Etapa programelor politice: The Power of WE(ber) și România în primul rând

Programul politic al lui Weber este înfățișat de declarațiile privind dorința sa de a fi ”un președinte al cetățenilor” și de a pune bazele unei ”Comisii Europene pentru un nou început”.

La nivelul substanței manifestului său politic ”The Power of WE” – prezentat atât la București, cât și la Atena și alte capitale europene – candidatul PPE are o viziune pentru Europă în trei piloni – ”puternică, inteligentă și bună” – din care fac parte inițiative îndrăznețe precum crearea a cinci milioane de locuri de muncă pentru tineri sau credite de locuințe pentru familiile tinere, precum și acțiuni interne și externe cu impact politic major, între care înființarea unui nou mecanism privind statul de drept, încetarea tratativelor de aderare a Turciei la UE sau un angajament global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

PNL și-a asumat susținerea lui Manfred Weber ca viitor președinte al Comisiei Europene, alături și de președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European, instituția ce propune șeful executivului european.

Deși în mare parte programul politic al liberalilor este axat pe chestiunile de interes major pentru România – aderarea la spațiul Schengen, ridicarea MCV și adoptarea monedei euro – prima dintre propunerile concrete ale PNL se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică din care PNL face parte – PPE -, precum și candidatul Manfred Weber.

Relația Frans Timmermans – PSD. Cum sunt (ne)armonizate ”Contractul social” al lui Timmermans și deviza ”România merită mai mult”?

Deși reprezentanții Partidului Social-Democrat, în frunte cu președintele Liviu Dragnea și cu premierul Viorica Dăncilă au participat la Congresul PES de la Madrid, unul dintre celelalte puține fief-uri social-democrate din Europa, relația Timmermans – PSD pe filiera manifestelor electorale transmite următorul fapt: dincolo de propunerile specifice ale PSD pentru interesele României, există o armonie între măsurile social-democrate propuse de PSD și cele ale lui Timmermans, însă lipsa unei coeziuni politice între cele două părți lasă loc imaginii în care candidatul PES dă drept exemplu pozitiv atitudinea sa intransigentă față de PSD ca dovadă a spiritului său de non-negociere a valorilor europene pentru nimic în lume. În contrapartidă, PSD nu și-a asumat o susținere clară pentru candidatura lui Timmermans.

Noul contract social pentru Europa propus de Frans Timmermans se fundamentează pe 7 piloni strategici, – O Europă a egalității și a corectitudinii; O Europă a solidarității pentru cei mulți, nu pentru cei puțini; O Europă sustenabilă care ne protejează planeta; O Europă liberă și democratică; O Europă feministă cu drepturi egale pentru toți; O Europă progresivă cu un plan pentru tineret; O Europă unită ce promovează o lume mai bună – în vreme ce mesajul central al programului electoral al PSD conferă greutate ideii ”eliminării dublului standard” de tipul ”state membre și cetățeni de mâna a doua”.

Observăm astfel o legătură concretă între primii doi piloni propuși de Frans Timmermans și poziția PSD sub genericul dublului standard. Un alt exemplu de armonie politică între ceea ce propune Frans Timmermans și ce susține PSD la nivel european este exemplificat și prin măsurile cuprinse în programul electoral al candidatului PES, precum un salariu minim european și o Autoritate Europeană a Muncii puternică, abilitată să combată dumpingul social și să asigure mobilitatea echitabilă a forței de muncă în întreaga UE. 

Europarlamentarii PSD sunt printre cei care susțin ideea ”la muncă egală, remunerație egală”, indiferent că aceste activități profesionale sunt desfășurate în Germania, Malta, Franța, Letonia, România sau Polonia. În ce privește Autoritatea Europeană a Muncii, aceasta va deveni o realitate ca urmare a negocierilor finalizate între Parlamentul European și președinția României la Consiliul UE, mandat gestionat din punct de vedere politic de guvernul social-democrat de la București.

Citiți și Analiză CaleaEuropeană: Viziunea lui Frans Timmermans și Manfred Weber, candidați pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, privind viitorul Europei

PSD și PNL se află aproape la egalitate în sondajele ce preced alegerile europene de duminică, considerate unele cruciale pentru viitorul Europei, și implicit al României. Estimările arată că atât social-democrații, cât și liberalii vor ”dota” grupurile politice din Parlamentul European ale PES, respectiv PPE, cu câte 8-10 eurodeputați. În cazul PES-PSD este așteptat însă și deznodământul deciziei intermediare a socialiștilor europeni de înghețare a relațiilor cu partidul-soră din România.

La nivelul estimărilor europene, grupul PPE va începe noua legislatură europeană cu aproximativ 170 de membri, cu 47 mai puțin decât în legislatura precedentă, iar grupul S&D cu aproximativ 145 de membri, cu 44 mai puțin ca în ciclul legislativ 2014-2019. O traducere politică a acestei situații în cifre va indica următoarea realitate: în noul Parlament European, PPE și S&D nu vor mai putea forma împreună o majoritate consensuală și de compromis fără aportul unui al treilea grup politic – în mare parte noul grup ”ALDE + partidul lui Emmanuel Macron” -, în timp ce aceste trei grupuri vor simți de pe marginea hemiciclului suflarea unui grup coagulat al suveraniștilor și naționaliștilor, caz în care o largă majoritate pro-europeană va necesita și mai mult efort politic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending