Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2018: Anul strângerilor de mâini și întâlnirilor istorice în timp ce aranjamentele strategice ale ordinii internaționale mai atârnă doar de un fir de ață. Care au fost evenimentele majore ale anului

Published

on

de Robert Lupițu

Preconizat a fi un an incert pe scena relațiilor internaționale, 2018 a fost anul care a pus poate la mai cea grea încercare establishment-ul ordinii internaționale de tip occidental, moștenire a erei postbelice și, ulterior, ranforsată, prin nedurabila victorie a americanismului, la nivel global, și a euro-atlantismului și europenismului la nivel regional, de la finalul Războiului Rece.

Continuator al anului 2017 al ”recesiunii geopolitice”, 2018-le a reprezentat alfabetizarea întregii lumi cu noile componente ale realității strategice globale, una în care ordinea internațională este reașezată prin modificarea raporturilor dintre polii de putere. În 2018, am avut un Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, în timp ce a continuat să transmită semnale că la nivelul securității aliate, America și Europa pulsează cu același ritm. Am avut o Moscovă care l-a ”încoronat” pentru a patra oară pe Vladimir Putin, sub sceptrul căruia Rusia și-a consolidat influența regională, sfidând sancțiuni și profitând de limbajul total ambiguu al frontului de unitate european și american față de agresivitatea rusă. Am avut un Beijing care sub dominația lui Xi Jinping și-a continuat tactica de tatonare și penetrare prin ceea ce specialiștii cunosc a fi o ”diplomație a datoriei”, un instrument cuplat la strategia Chinei de a dobândi influență în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în ceea reprezintă fief-ul euro-american.

Și, cel mai aproape de noi în sens de apartenență politico-strategică, am avut un Bruxelles european și euro-atlantic șubrezit. Cel euro-atlantic testat pe ”câmpul de luptă” politic al summit-ului din 11-12 iulie într-o încrâncenată dispută Trump-Merkel privind cheltuielile militare, una care amintește de diferite impasuri din istoria NATO precum Criza Suezului din 1956 sau Războiul din Irak din 2003. Și cel european care, mai curând, a fost diluat în Berlin, Paris, Londra, Roma, Varșovia, Budapesta sau București, de la contestarea forței politice a Angelei Merkel la atenuarea reformismului european al lui Emmanuel Macron și de la Brexit la derapajele în raport cu angajamentele europene în Italia, Ungaria, Polonia sau România.

Acestui peisaj internațional caracteristic unei stări accelerate de rearanjare a pieselor de pe marea tablă de șah a geopoliticii mondiale îi sunt atașate și câteva momente premieră în istoria relațiilor internaționale, precum întâlnirile istorice dintre liderii celor două Corei sau dintre liderul nord-coreean și președintele SUA, mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, prima vizită a unui prim-ministru japonez în România, acordul dintre Atena și Skopje privind denumirea oficială a Macedoniei, redeschizând calea aderării acestei țări la UE și la NATO, culminând cu secesiunea geopolitico-religioasă din lumea ortodoxă prin proclamarea autocefaliei Bisericii Ucrainiene față de Biserica Rusă și cu atârnarea de un fir de ață a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare care încă mai menține, cel puțin declarativ, echilibrul strategic dintre Washington și Moscova.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România:

Ianuarie – Bulgaria preia, în premieră, președinția Consiliului UE. Premierul Japoniei, pentru prima dată în România

1 ianuarie: Bulgaria a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Estonia, un mandat marcat de reafirmarea politicii ușilor deschise a Uniunii Europene față de Balcanii de Vest și care, pentru Bulgaria, a culminat cu avansarea pașilor spre adoptarea monedei euro.

8-10 ianuarie: Anul ambițiosului președinte francez, Emmanuel Macron, începe furibund cu o vizită în China, la capătul căreia a semnat mai multe acorduri bilaterale economice și a anunțat că ”Europa s-a întors” pe scena puterilor lumii.

16 ianuarie: Prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei. Premierul Shinzo Abe a vizitat Muzeul Satului (în lipsa unei întâlniri cu premierul demisionar al României) și a fost primit de președintele Klaus Iohannis, prilej cu care cei doi lideri au anunțat ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.

FOTO: Administrația Prezidențială

31 ianuarie: Președintele Klaus Iohannis are, în premieră, o întrevedere cu președintele Comisiei Europene și Colegiul Comisiei Europene, la Bruxelles, în ceea ce reprezintă o premieră pentru România și un gest extrem de rar la nivel politic european. Pe agendă au fost abordate subiecte legate de pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, însă întrevederea a avut loc și în contextul mai larg al îngrijorărilor privind situația din România.

Februarie – Teama unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, dezbătută la cea mai prestigoasă conferință din lume

16-18 februarie: Cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC) s-a desfășurat sub semnul unei lumi care oscilează între ”marginea prăpastiei și înapoi”, reunind peste o sută de lideri, specialiști și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Delegația României a fost condusă de ministrul Apărării Naționale. Ulterior acesteia, președintele Conferinței pentru Securitate de la München a emis avertismentul unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, cu puțin timp înaintea summiturilor G7 și NATO.

Martie: Emulația din jurul celei de-a patra încoronări a lui Putin în Rusia, stăvilită de unitatea Europei și SUA în cazul Skripal

4 martie: Au loc alegeri legislative în Italia. A treia economie din Uniunea Europeană a căzut în capcana populismului, partidul anti-sistem Mișcarea 5 Stele devenind principalul partid al țării ca urmare a voturilor exprimate. Ulterior, după aproximativ trei luni de la alegerile care au avut loc pe data de 4 martie, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) au ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare, după ce președintele Sergio Mattarella, a amenințat că va forma un executiv ”neutru” pentru a scoate Italia din impas politic. Prim-ministru a fost numit Giuseppe Conte, un tehnocrat secondat de vicepremierii Matteo Salvini și Luigi Di Maio, liderii partidelor mai sus amintite.

4 martie: Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal și fiica sa au fost duși la spital în stare critică după ce au fost atacați în localitatea Salisbury din Marea Britanie cu o substanță neurotoxică de genul gazului sarin sau VX, provocând consternare în rândul comunității internaționale. NATO a calificat acest incident major drept ”primul atac chimic pe teritoriul unui stat aliat”.

12-14 martie: România găzduiește prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările București 9, un format prezidențial lansat în anul 2015 de președinții României și Poloniei și care reunește țările de pe flancul estic al NATO, format extins ulterior la nivelul miniștrilor de Externe și miniștrilor Apărării.

14 martie: Marea Britanie expulzează 23 de diplomați ruși și rupe toate legăturile de nivel înalt cu Rusia ca pedeapsă pentru atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent rus și pe fiica acestuia în orășelul britanic Salisbury. Atacul a fost descris de premierul Theresa May ca o “utilizare ilegală a forței de către statul rus împotriva Regatului Unit”.

18 martie: Au loc alegeri prezidențiale în Rusia, președinte Vladimir Putin, liderul partidului Rusia Unită, fiind ales pentru încă un mandat, al patrulea, cu 76,69% din voturile exprimate. Noul mandat, care a debutat în luna mai, se va încheia în 2024, an în care, potrivit actualei Constituții a Federației Ruse, Vladimir Putin nu mai are voie să candideze. Vladimir Putin este președinte al Rusiei din 31 decembrie 1999, cu o singură întrerupere în perioada 2008-2012, când sub președinția lui Dmitri Medvedev a deținut funcția de prim-ministru.

FOTO: Kremlin

20 martie: Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Aprilie – Summit istoric în peninsula coreeană. Consolidarea autocrației lui Viktor Orban în Ungaria

8 aprilie: La alegerile legislative din Ungaria, Fidesz, partidul premierului naționalist de dreapta Viktor Orbán, a obținut 44,87% din voturile exprimate. Prezenţa la urne a fost una record. Aproape 70 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea. Victoria din cadrul acestor alegeri înseamnă pentru Orbán, cel mai tânăr premier din Europa în 1998 și un liberal convins sub mandatul căruia Ungaria a aderat la NATO, rămânerea la putere până în 2022 sub semnul unei guvernări iliberale și autocrate.

14 aprilie: Într-o acțiune aliată majoră, Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva unor facilități guvernamentale de stocare a armelor în Siria, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, și în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane. 

23-25 aprilie: Președintele Franței Emmanuel Macron devine primul lider din lume care efectuează o vizită de stat în Statele Unite în mandatul administrației lui Donald Trump. Totodată, liderul francez a devenit și primul lider european care s-a adresat într-un discurs Congresului SUA din 2009 încoace.

FOTO: Emmanuel Macron/ Twitter

27 aprilie: Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un, s-au întâlnit la un summit intercoreean în care au traversat simbolic linia de demarcație dintre cele două state, linie care există încă din 1953. Cei doi au convenit să lucreze pentru a denucleariza Peninsula Coreeană și au căzut, de asemenea, de acord să transforme armistițiul de încetare a războiului dintre cele două state în 1953 într-un tratat de pace. Summitul istoric din aprilie a fost urmat de alte două reuniuni bilaterale ale liderilor celor două Corei în lunile mai și septembrie, existând inclusiv posibilitatea ca cele două țări să candideze împreună pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din anul 2032.

Sursă foto: www.mofa.go.kr

Mai – Donald Trump plasează, din nou, SUA în antiteză cu aliații europeni. În plus, Articolul 7 din Tratatul UE, activat împotriva Ungariei

8 mai: Donald Trump anunță că va retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul. Acesta conține norme menite să prevină construirea de arme nucleare de către Iran. Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit au semnat o declarație comună în care arată că statele lor rămân angajate în acordul nuclear semnat în 2015.Rusia se declară “profund dezamăgită” de decizia președintelui american.

14 mai: Statele Unite ale Americii își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la fondarea statului Israel. Palestinienii au organizat proteste violente. 58 de palestinieni au fost uciși și peste 2400 au fost răniți de trupele israeliene.

17 mai: Parlamentul European a votat activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria. Ca urmare a dezbaterii din plenul de la Bruxelles din luna aprilie – la care a participat și premierul maghiar Viktor Orban – eurodeputații au transmis că situația actuală din Ungaria privind drepturile fundamentale justifică începerea procedurii oficiale de a stabili dacă există ”un risc clar de încălcare gravă”, a valorilor UE de către un stat membru. Definit drept ”opțiunea nucleară” întrucât prevede ca ultimă sancțiune pierderea dreptului de vot în Consiliu pentru statul în cauză, articolul 7 din Tratatul UE fusese până la acel moment activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei, la 20 decembrie 2017.

19 mai: La capela St. George de la Palatul Windsor din Marea Britanie are loc căsătoria Prințului Harry cu Meghan Markle.

22 mai: Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost audiat în Parlamentul European. Zuckerberg a dat explicații aleșilor europeni în scandalul Cambridge Analytica-Facebook, în urma căruia s-a descoperit că datele personale a 87 de milioane de titulari de conturi Facebook au fost folosite în scopul realizării de profiluri politice.

25 mai: Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare prin impunerea unor controale stricte de confidențialitate pentru cetățenii europeni din întreaga lume.

Iunie – Rescrierea istoriei în Asia-Pacific: Primul summit între un președinte al SUA și un lider al Coreei de Nord are loc la Singapore

1 iunie: Intră în vigoare tarifele suplimentare impuse de guvernul Statelor Unite la importurile de oțel (25%) și de aluminiu (10%) din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Ca reacție, Comisia Europeană anunță impunerea de taxe vamale suplimentare la produse fabricate în Statele Unite, începând din luna iulie.

8-9 iunie: Are loc Summit-ul anual G7, prima reuniune a verii în care unitatea transatlantică a fost testată puternic și care a provocat un dezacord major între SUA și celelalte state pe teme comerciale și bariere tarifare.

12 iunie: Președintele american Donald Trump și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un,  s-au întâlnit, într-un summit istoric, în Singapore. Aceasta a fost prima reuniune între un preşedinte în funcţie al Statelor Unit şi un lider nord-coreean şi are ca obiectiv să soluţioneze criza pe tema programului nuclear nord-coreean. La finalul întâlnirii de aproximativ cinci ore, preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un au semnat un document care prevede „Statele Unite și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) se angajează să stabilească noi relații între SUA și RPDC în conformitate cu dorința popoarelor celor două țări de pace și prosperitate”. Totodată, Coreea de Nord „se angajează să lucreze spre denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene”.

Foto: The White House

17 iunie: În disputa asupra numelui Macedonia, miniștrii de externe ai Greciei și Republicii Macedonia au semnat un acord prin care numele fostei republici iugoslave devine “Republica Macedonia de Nord”.

19 iunie: Ambasadorul SUA la ONU Nikki Haley anunță retragerea Statelor Unite de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

24 iuniePreședintele turc Recep Tayyip Erdogan și partidul său AKP au câștigat dublul scrutin – prezidențial și parlamentar – din Turcia, în urma unor alegeri marcate și de ample proteste în marile orașe ale țării. Victoria obținută cu 52,59% din voturi îi permite liderului turc să rămână la putere pentru cel puțin încă cinci ani, până în 2023. Acestea au fost primele scrutinuri majore după modificările aduse Constituției care transformă Turcia într-un regim prezidențial, Erdogan căpătând astfel puteri sporite. Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale. 

Iulie – Relația transatlantică în plină confuzie în marja și după primul summit Trump-Putin: De la dezacordurile summitului NATO la ”reconcilierea comercială” SUA-UE

11-12 iulie: Liderii din cele 29 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice au desfășurat la Bruxelles cel mai dificil summit din istoria recentă a NATO. După o primă zi în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au decis transformarea structurii de comandă, coloana vertebrală a organizației, pe 12 iulie, dezacordurile majore dintre Donald Trump și aliații europeni, îndeosebi cancelarul german Angela Merkel, au atins cote fără precedent transformând summitul de la Bruxelles într-unul crucial pentru viitorul relației transatlantice. Mai întâi, întrevederea dintre președinții SUA și al României, Donald Trump și Klaus Iohannis, a fost anulată din cauza contradicțiilor majore dintre Germania și Statele Unite privind alocarea a minim 2% din PIB pentru apărare. Dezacordurile au apărut în timpul unei reuniuni a celor 29 de aliați NATO cu partenerii din Georgia și Ucraina, tema de discuție fiind situația de securitate la Marea Neagră, și au survenit, totodată, înaintea primului summit dintre președintele SUA și cel al Rusiei, principala amenințare a NATO pe flancul său estic.

FOTO: Administrația Prezidențială

16 iulie: Președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, au avut primul lor summit bilateral, găzduit la Helsinki. Summitul a dominat imediat prima pagină de la majoritatea publicaţiilor europene, care au titrat că, după ce a ”umilit Europa” clasificând-o drept inamic, preşedintele american ”s-a înclinat în faţa” liderului de la Kremlin. În vreme ce agenda reuniunii bilaterale a cuprins și îngrijorările majore privind echilibrul strategic – criticile SUA privind încălcarea de către Rusia a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și acuzațiile Rusiei față de sistemul antirachetă global al SUA, inclusiv cel din România – prestația președintelui american la conferința comună de presă a fost aspru criticată, de la mass-media la foști și actuali lideri politici. 

FOTO: Kremlin

25 iulie: La capătul unei luni în care unitatea relației transatlantice a fost pusă la încercare chiar înaintea unui summit între președinții SUA și Rusiei, Statele Unite și Uniunea Europeană au pus capăt conflictului lor comercial. La Washington, Donald Trump și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au convenit asupra eliminării tarifelor reciproce și un nou acord privind importul de gaz natural lichefiat din SUA. Bruxellesul şi Washingtonul erau angajate într-un conflict comercial de la 1 iunie, când Washingtonul, invocând ”securitatea naţională”, a impus taxe vamale punitive oţelului şi aluminiului europene. Europenii au răspuns imediat impunând taxe unei serii de produse americane emblematice, precum untul de arahide sau Harley-Davidson. Donald Trump a ameninţat ulterior să impună taxe vamale suplimentare de 20% automobilelor importate în Statele Unite provenind din UE, o măsură care ar avea consecinţe mult mai dure decât taxele impuse oţelului şi aluminiului.

August – Summit-ul Trump-Putin, unul al falselor concesii. SUA decid să aplice noi sancțiuni Rusiei

8 august: SUA au decis să impună noi sancţiuni Rusiei la finalul lunii august, după ce a stabilit că Moscova a folosit un agent neurotoxic împotriva unui fost agent rus şi a fiicei sale, în Marea Britanie. Sancţiunile vor acoperi mărfuri controlate sensibile din punct de vedere al securităţii naţionale în contextul legislației americane din 1991 privind eliminarea folosirii armelor chimice şi biologice.

10 august: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei. În relatările din presa internațională a fost consemnat inclusiv un ”apel urgent pentru democrație”, în timp ce prima reacție politică europeană a aparținut cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, liderul țării ce deține președinția Consiliului UE, pe care o va preda României la 1 ianuarie 2019.

FOTO: Reporters without borders

Septembrie – Ultimul discurs privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker România găzduiește cel mai prestigios summit

12 septembrie: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene, care se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și în contextul dezbaterii în curs referitoare privind viitorul UE cu 27 de state membre: ”În concertul națiunilor, vocea europeană trebuie să fie inteligibilă, comprehensibilă, distinctă pentru a fi ascultată și auzită”.

Foto: European Parliament

17-18 septembrie: România a găzduit Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, platformă care reunește țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. Summit-ul de la București, care i-a avut ca invitați speciali pe președintele Comisiei Europene, pe secretarul Energiei din SUA și pe ministrul de Externe al Germaniei, a marchat intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

30 septembrie: Referendumul istoric privind modificarea denumirii Fostei Republicii Iugoslave a Macedoniei s-a încheiat cu peste 90% din voturi în favoarea schimbării numelui țării, după acordul istoric dintre Macedonia și Grecia, fapt ce va debloca drumul Skopje-ului spre aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Octombrie – România, de două ori sub lumina reflectoarelor din Parlamentul European. De la derapaje anti-europene la o recalibrare pe scena construirii viitorului Europei

3 octombrie: Membrii Parlamentului European au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în România. Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentant cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

11 octombrie: Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul din Constantinopol, Noua Romă și lider mondial al Bisericii Ortodoxe, a anunțat că biserica a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhia Constantinopolului a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit patriarhului Moscovei controlul asupra bisericii ucrainene.

12 octombrie: Turcia pretinde că deține dovezi audio și video că, la data de 2 octombrie, jurnalistul disident saudit Jamal Khashoggi a fost torturat și ucis în interiorul consulatului saudit de la Istanbul. Cinci zile mai târziu, Arabia Saudită a recunoscut că Khashoggi a fost ucis în acea zi.

23 octombrie: Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană nu a confirmat proiectul de buget al unui stat membru. Bugetul prezentat de Italia pentru 2019 constituie o încălcare deosebit de gravă a recomandărilor bugetare ale Consiliului din iulie 2018.

23 octombrie: Președintele României, Klaus Iohannis, se adresează în premieră Parlamentului European, la Strasbourg, într-un discurs privind viitorul Europei, prezentând viziunea României ca stat membru care deține în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019Al 11-lea lider european care a susținut un discurs privind viitorul UE în Parlamentul European, Iohannis a pledat ferm pentru ”calea europeană comună” în desăvârșirea proiectului european.

FOTO: Administrația Prezidențială

Noiembrie – 100 de ani de la Primul Război Mondial, comemorați la Paris sub semnul unității franco-germane, ai „vechilor demoni” și ai ”noilor ideologii. În capitala Franței, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregii neamului românesc”

1 noiembrie: România a preluat de la Bulgaria Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandatul urmând să dureze până la 31 octombrie 2019.

7-8 noiembrieLiderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a fost ales, cu 492 de voturi, față de 127 obținute de contracandidatul său Alexander Stubb, pentru a deveni candidatul Partidului Popular European la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

11 noiembrie: Se împlinesc 100 de ani de la sfârșitului Primului Război Mondial (1914-1918). La Paris a avut loc o ceremonie de comemorare și o paradă militară pe Champs-Élysées la care au participat peste 70 de șefi de stat și de guvern, între care președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. La ceremonii, sub privirile lui Donald Trump și Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron a criticat ”vechii demoni” și ”noile ideologii”: ”Istoria ameninţă să se întoarcă la cursul său tragic”. Anterior, într-o imagine demnă de cronica ilustrată a omenirii: Emmanuel Macron și Angela Merkel au reînnoit reconcilierea franco-germană în ”serviciul Europei și al păcii”La Paris, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregirii neamului românesc” în marea familie europeană.

FOTO: Instagram/ Bundeskanzlerin

13 noiembrie: Parlamentul European a adoptat rezoluția privind statul de drept din România, cu 473 voturi “pentru”, 151 “împotrivă” și 40 abțineri. Eurodeputații au fost nemulțumiți de modificările aduse legilor Justiției și Codurilor penale. De asemenea, textul “condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018” și recomandă autorităților române “să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție”. În aceeași, Comisia Europeană publică cel mai dur raport MCV privind situația statului de drept din România din ultimii ani.

25 noiembrie: Într-un summit extraordinar desfășurat la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) au aprobat acordul privind Brexit, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie 2019, sub președinția română a Consiliului. Acordul trebuie aprobat mai întâi de Parlamentul britanic, votul programat inițial pentru 11 decembrie fiind amânat. Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie 2019 acordul de retragere a Regatului Unit din UE. Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare, la final de an premierul britanic Theresa May supraviețuind politic chiar unui vot de neîncredere din partea partidului său.

26 noiembrie: Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene, împreună cu echipajele formate din 24 de marinari ucraineni, în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea AzovUlterior, președintele Ucrainei a decis să interzică intrarea în țară a bărbaților ruși cu vârsta cuprinsă între 16 și 60 de ani, iar Rusia a pus sub acuzare cei 24 de marinari pentru trecerea ilegală a frontierei ruse, aceștia riscând până la şase ani de închisoare fiecare.

27 noiembrie: Într-un moment istoric, în avanpremiera Centenarului Marii Uniri, președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au inaugurat la Paris Sezonul cultural România-Franța, sub umbrela căruia se vor desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019. În același context, cei doi președinți au semnat o Declarație actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral

30 noiembrie”O realizare revoluționară”: La Summitul G20, SUA, Mexic și Canada au semnat noul acord comercial nord-american, o mostră de angajament pentru viitorul comerțului liber în lume, în pofida faptului că președintele american Donald Trump este recunoscut pentru opoziția și adversitatea cu care discută cu partenerii în termeni comerciali. 

Decembrie – România, sub lumina intensă a reflectoarelor europene și transatlantice: De la Centenarul Marii Uniri la preluarea simbolică a ștafetei președinției Consiliului UE

1 decembrie: România celebrează 100 de ani de la Marea Unire, moment marcat de ceremonii și mai multe parade militare, precum și de discursuri politice. La Alba Iulia, orașul înfăptuirii Marii Uniri a românilor la 1 decembrie 1918, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel, într- discurs istoric, ca românii să arate ”generaţiilor următoare că noi, cei care aniversăm Centenarul, suntem, prin ceea ce facem, continuatori destoinici ai proiectului Marii Uniri”. La nivel european și internațional, Comisia Europeană a arătat că aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat momentul reconcilierii istoriei și geografiei europene, în vreme ce SUA – prin președintele Donald Trump, secretarul de stat Mike Pompeo și printr-o rezoluție a Camerei Reprezentanților – au recunoscut ”angajamentul României faţă de valorile democratice comune şi securitatea globală”. 

1-8 decembrie: Mai multe proteste ale “Mișcării Vestelor Galbene” în Franța au dus la rănirea a 130 de persoane, dintre care 23 polițiști și cel puțin 380 de arestări. Vestele Galbene reprezintă un val de contestare împotriva creșterii taxelor la carburanți, a scăderii nivelului de trai și, în general, împotriva guvernului și a politicilor lui Emmanuel Macron. Au avut loc mai multe vandalizări, inclusiv Arcul de Triumf din Paris. În urma acestor proteste de amploare împotriva creșterii planificate a președintelui francez Emmanuel Macron privind impozitele pe carburanți, premierul francez Édouard Philippe anunță că aceste planuri vor fi suspendate timp de cel puțin șase luni. Ulterior, pe 8 decembrie, 125.000 de “veste galbene” au protestat la Paris pentru justiția socială și împotriva politicilor de reformă ale președintelui Emmanuel Macron. La nivel național 1.385 de persoane au fost reținute. 

Foto: Ministere de l’Interieur/ Twitter

4-5 decembrie: Miniștrii de Externe din țările NATO, reuniți la Bruxelles, au cerut Rusiei să revină la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare în care este angajată alături de Statele Unite. Declarația semnată de țările NATO a fost urmată de un semnal puternic dat de secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, care a precizat într-o declarație că dacă Rusia nu îşi respectă obligaţiile din cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) în termen de 60 de zile, SUA nu se vor mai considera parte a acestui acord. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear. În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare. NATO subliniază că această rachetă este mobilă şi uşor de ascuns, astfel că, de pildă, ea ar putea fi uşor rapid în enclava Kaliningrad, de unde ar putea lovi cu uşurinţă Berlinul.

5 decembrie: Guvernul României a efectuat o vizită la Bruxelles pentru o întâlnire cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și membrii Comisiei Europene, o reuniune tradițională a Colegiului Comisarilor Europeni cu guvernul statului membru care urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. România va asuma în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, în premieră, Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

5 decembrie: Președintele american Donald Trump și foștii președinți americani George W. Bush, Jimmy Carter, Barack Obama și Bill Clinton, alături de cancelarul german Angela Merkel și de Prințul Charles participă la funeraliile de stat ale lui George H. W. Bush, cel de-al 41-lea președinte al SUA, decedat pe 30 noiembrie. Mandatul său (1989-1993) a culminat cu sfârșitul Războiului Rece și revoluțiile anti-comuniste din Europa de Est. Un omagiu emoționant a fost adus de Angela Merkel, care a arătat că ”fără realizările politicii sale”, ea nu ar ”fi putut fi cancelar” al Germaniei.

7 decembrie: Cancelarul german Angela Merkel s-a retras oficial din funcția de președinte al Uniunii Creștin-Democrate, principala forță politică din Germania, pe care o conducea din anul 2000. După un discurs ovaționat timp de zece minute și echivalent cu un testament politic, Angela Merkel a fost înlocuită în funcție, la capătul unei competiții interne între mai mulți candidați, de Annegret Kramp-Karrenbauer, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate, care a promis că o va susține pe Merkel să își încheie mandatul de cancelar în 2021, când va aniversa 16 ani în fruntea Germaniei, asemenea mentorului ei, Helmut Kohl.

FOTO: CDU/ Instagram

8 decembrie: Partidul Socialiştilor Europeni (PES) l-a desemnat pe olandezul Frans Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte ale Comisiei Europene și cel de-al doilea om din Comisia Juncker, drept cap de listă pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, un scrutin ce se anunţă delicat pentru social-democraţi, aflaţi în pierdere de viteză în faţa conservatorilor şi a mişcărilor populiste

21 decembrie: România preia, simbolic, ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene de la Austria. La București, cancelarul Sebastian Kurz i-a înmânat președintelui Klaus Iohannis simbolul președinției Consiliului UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Vicepreședintele Atlantic Council: România și flancul estic al NATO sunt frontiera libertății noastre. După alegeri, prioritatea SUA este să “ne facem bine la noi acasă” pentru a rămâne lider global

Published

on

Prioritatea unei a doua administrații Donald Trump la Casa Albă sau a unei administrații conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să dețină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO și formate precum Inițiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreședintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind pentru CaleaEuropeană.ro în marja celei de-a noua ediții a Bucharest Forum, cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre, expertul american a abordat problematica dezordinii globale și ce urmează după alegerile americane din 3 noiembrie, viitorul relației transatlantice pe axele UE – SUA, NATO 2030 și relația specială Statele Unite – Europa de Est. De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă la Washington arată că România și SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la București sau Washington DC și a subliniat că “prima linie a libertății este pe flancul” estic din care face parte și România.

 

Repararea Americii: Ce urmează la Casa Albă după 20 ianuarie 2021?

“După alegerile noastre, prioritatea unui președinte Biden sau a unui președinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea și abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Și asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democrația funcționează eficace și că poate fi eficientă. Deci, cred că veți vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internațional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească și să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult și la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume și într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.

Vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.

“Ați văzut o abordare America First din partea președintelui Trump care pune presiune pe mulți dintre aliații și parteneriatele noastre tradiționale. Ați auzit destul de constant de la vicepreședintele Biden dorința de a relua și de a ridica rolul alianțelor și parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce ați văzut de la președintele Obama până la președintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Și, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă și angajată constructiv în lume este absolut esențială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.

Un nou tip de unitate transatlantică: Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a gestiona relațiile cu o Rusie agresivă și o Chină în acensiune

Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune și un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacționa cu o Rusie agresivă și o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societățile libere”.

“Statele Unite înțeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord și Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de polițist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea și influența partenerilor și aliaților noștri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă și o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce și o împărțire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor și americanii le vor saluta”, a spus el.

Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaționism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership și o abordare strategică de adaptare, revitalizare și protejare a ordinii bazate pe reguli.

“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privința dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societățile și economiile se împletesc”.

Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA și China vor exista decuplări în ce privește zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.

O autonomie strategică europeană care plasează UE între SUA și China ar fi “deplasată”

Făcând trimitere la viitorul relației transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliații noștri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar și aliații noștri democrați din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generațională a modului în care noi concurăm și cooperăm cu o China comunistă”.

Vicepreședintele Atlantic Council a avertizat că ambițiile de autonomie strategică și suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA și China, abordare care ar fi “deplasată”.

Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică și mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acționa mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.

Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianței ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianță care se află în centrul protejării unui mod de viață democratic pentru cetățeniii săi, a libertății națiunilor sale în fața provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.

România și flancul estic, frontiera libertății în noua eră a competiției strategice globale

Întrebat dacă în contextul tensiunilor dintre Washington și Europa Occidentală, nucleul relației transatlantice se mută între SUA și Europa de Est în contextul noii ere confruntaționale cu Rusia și China, expertul american a spus: “Prima linie a libertății astăzi este pe flancul vostru”.

Frontiera libertății “este chiar peste Marea Neagră, în timp ce privim la ce se întâmplă în Crimeea și Donbass. Pe măsură ce privim și mai departe, pe măsură ce vedem ce se întâmplă la frontiera lituaniană și frontiera poloneză în Belarus, așa cum vedem lupta din interiorul Ucrainei pentru viitorul său, aceasta este frontiera libertății astăzi. Deci, avem un interes atât de comun în a ne asigura că mai întâi aliații noștri sunt protejați. Această apărare este puternică în regiunea Mării Negre, în regiunea Baltică și în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio îndoială cu privire la securitatea sau suveranitatea sau independența voastră”, a spus Damon Wilson.

Inițiativa celor Trei Mări: intensificarea investițiilor americane în regiune și reziliență în fața Chinei și Rusiei

El a vorbit, dincolo de palierul militar și securitar, și despre relația strategică economică sub auspiciile Inițiativei celor Trei Mări.

“Este în conceptul Inițiativei celor Trei Mări de a intensifica investițiile și angajamentul american în regiune pentru a dezvolta conectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor de la nord la sud pentru a face această regiune mai rezilientă la tipul de manipulare pe care o vedem, indiferent dacă vine prin investiții chineze sau bani negri și finanțare ilicită rusești”, a spus el

Așadar, aceasta face parte dintr-un efort intenționat de a consolida flancul estic al Alianței, dar care reușește, atât timp cât România și statele baltice sunt membri puternici ai NATO, membri buni puternici ai Uniunii Europene, care se consolidează reciproc.

Damon Wilson a mai subliniat că România și SUA au o relație bilaterală puternică ea are în vedere și rolul sănătos pe care România îl joacă în interiorul NATO și al Uniunii Europene.

Vizita ministrului apărării român la Washington: Parteneriatul Strategic România-SUA se întinde dincolo de politica internă tumultuoasă de la Washington sau București

În încheiere, vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă în SUA, unde a fost invitat de omologul său american Mark Esper, arată că indiferent de momentele electorale, există o așteptare bilaterală clară “să avem o relație militară extraordinar de strânsă dintre SUA și România”.

“Avem un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo politica voastră tumultuoasă și se întinde pe politica noastră tumultuoasă.

Continue Reading

SPECIAL

Retrospectivă 2019: Anul europenizării României și în care Uniunea Europeană și NATO și-au lansat rezoluțiile pentru deceniul următor

Published

on

Ancorat în câteva repere ce au putut fi anticipate, anul 2019 a pregătit calea pentru închiderea, în 2020, a unui deceniu consistent diferit de cel ce a debutat în 2011. Câteva salturi seculare în spate, în 1919 – primul an după Marele Război sau în 1819 – când Europa se refăcea după epopeea războaielor napoleoniene și ungea mecanismul echilibrului de putere instaurat prin Congresul de la Viena în 1815, sunt frânturi ale unor imagini despre cum și-au consumat timpul evenimente politice internaționale ale vremurilor respective.

În debut de 2019, lumina reflectoarelor europene s-a mutat de la Viena la București, când România a preluat de la Austria prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene. Tot la nivel european, am avut un ”Macroleon” la Elysee ambițios și hotărât, aflat înspre jumătatea mandatului său și beneficiind de culoarul favorabil al anunțatei retrageri a Angelei Merkel din funcția de cancelar în 2021. Noul tratat franco-german cu care a început anul 2019, întreg eșafodajul construit în baza rezultatelor alegerilor europene și rolul decisiv în numirea tuturor pozițiilor cheie din UE, atribuirea unui portofoliu de super-comisar european Franței, găzduirea summitului G7 și încercarea refacerii unor punți de cooperare cu Rusia lui Vladimir Putin sau tentativa de agitare a apelor în interiorul NATO, toate poartă semnătura lui Emmanuel Macron, adesea cel mai impetuos lider european.

Agenda europeană a fost dominată, în marea sa măsură, de două axiome: interminabilul Brexit și intrarea într-un nou ciclu decizional și, implicit, cu o nouă viziune strategică la nivelul UE în urma procesului declanșat de alegerile pentru Parlamentul European. Prelungit succesiv pe parcursul lui 2019, deznodământul Brexit-ului este din ce în ce mai legat de data de 31 ianuarie 2020, urmat de jocul negocierilor pentru stabilirea viitoarei relații. Europa instituțională încheie anul 2019 cu o garnitură schimbată și înzestrată politic până în anul 2024 să își bifeze obiectivele asumate.

Un zoom out gradual pune 2019 și sub semnul unor ceasuri aniversare, unde atât Alianța Nord-Atlantică, cât și Consiliul Europei, au aniversat 70 de la înființare

Un zoom out la scară largă ne arată o stare a relațiilor internaționale din ce în ce mai precară, conflictuală și concurențială. Epicentrul disputei globale este dat de ciocnirile tot mai repetate și întețite între SUA și China, unde Donald Trump, aflat pe final de mandat și în pregătire pentru o nouă cursă electorală, încearcă să provoace și să încetinească ritmul de dezvoltare al Chinei pentru a întârzia rocada la vârful ierarhiei globale, fie că vorbim de relațiile comerciale, infrastructura 5G sau noua cursă pentru cucerirea și dominarea spațiului. Relațiile Statelor Unite, Europei și statelor europene cu Rusia au valențe cât se poate de diferite, iar consensul pentru instituția sancțiunilor ca principiu de relaționare nu este dublat de atitudinea politico-economică și strategică pe câmp bilateral. În egală măsură, se conturează o relație tot mai apropiată Rusia-Iran-China, în vreme ce Turcia s-a îndepărtat de atitudinea de aliat transatlantic, devenind o problemă strategică. Relația transatlantică continuă să se erodeze la nivel politic și în dimensiune economico-comercială, în pofida semnalelor de unitate, uneori și acestea știrbite, dinspre NATO.

Zoom in: pentru România, a fost un an plin cu momente cardinale din punct de vedere politic, istoric, dar și de o înaltă ținută spirituală și ecumenică. 2019 a fost, poate, anul europenizării României, fie și dacă luăm în calcul numai câteva repere: derularea cu succes a președinției Consiliului UE cu efortul unei echipe omogene și puternice de diplomați, prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile prezidențiale, summitul de la Sibiu cu al său ”spirit” înglobat în declarația adoptată și precursoare a Agendei Strategice a UE, alegerea sau numirea unor români în poziții cheie la nivel european și internațional (Dacian Cioloș, Mircea Geoană, Laura Codruța Kövesi). Vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a întărit destinul european al României, iar comemorarea a trei decenii de la Revoluția anticomunistă din 1989, inclusiv printr-o serie de gesturi simbolice ale partenerilor europeni și americani, au contribuit cu prisosință la acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România, țară ce a aniversat anul acesta 15 ani de când face parte și din NATO și care, pentru prima dată, s-a aflat pe cea mai înaltă treaptă a sistemului decizional european, în calitate de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în primele șase luni ale anului ce se încheie.

Ianuarie – România preia cârma Consiliului Uniunii Europene. Franța și Germania semnează un nou tratat bilateral. Brexit-ul Theresei May se împiedică de Parlament

1 ianuarie: România preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria. Pentru prima dată în această poziție, România asigură pentru șase luni președinția Consiliului UE într-o perioadă ce se anunța marcată de finalizarea dosarelor legislative din ciclul decizional 2014-2019, negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual și Brexit.

1 ianuarie: Jair Bolsonaro, un om politic controversat și extremă-dreapta, preia oficial funcția de președinte al Braziliei.

10 ianuarie: În Venezuela izbucnește o criză constituțională după ce președintele Parlamentului Juan Guaidó declară regimul politic al președintelui Nicolas Maduro drept ilegitim și începe un proces de înlocuire a acestuia din funcție.

©️ Administrația Prezidențială

10 ianuarie: La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor, dar și a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Momentul culminant a fost reprezentat de discursul în limba română rostit de Donald Tusk și simbolismul din mesajul acestuia. “Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

11 ianuarie: Vizita la București a Colegiului Comisiei Europene, ca parte a ritualului politic de preluare a președinției Consiliului UE de către România.

11 ianuarie: Parlamentarii macedoneni au acceptat redenumirea țării lor din Republica Macedonia în “Republica Macedonia de Nord”, un vot cu o majoritate de două treimi. În schimb, Grecia, s-a angajat să renunțe la veto-ul ei împotriva aderării Macedoniei la NATO, și a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. 

14-17 ianuarie: Are loc prima sesiune plenară a Parlamentului European, în care președinția română la Consiliul Uniunii Europene își prezintă prioritățile.

15 ianuarie: Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

© Bundesregierung

22 ianuarie: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Aachen, Germania, un nou tratat bilateral de prietenie, la exact 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. Tratatul prevede o strânsă coordonare în politica europeană, o politică externă și de securitate comună puternică, o cooperare militară mai puternică și o zonă economică, cu norme comune. La eveniment au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Aachen)

25 ianuarie: Parlamentul Greciei a ratificat acordul cu Skopje în favoarea numelui Republica Macedonia de Nord. Din totalul de 300 de deputați în Parlament, 153 au votat în favoarea acordului, 146 împotrivă și o abținere.

28 ianuarie: SUA fac primii pași în deschiderea unei dispute în confruntarea impulsionată de administrația Trump în raport cu China. Departamentul de Justiție aduce firmei de tehnologie chineze Huawei multiple acuzații de fraudă, amplificând tensiunile în ce privește construcția rețelelor 5G în Occident.

30 ianuarie – 1 februarie: România găzduiește primele reuniuni ministeriale în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului UE, întrunirile informale ale miniștrilor Apărării și ale miniștrilor de Externe. În marja reuniunii miniștrilor de Externe, șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Marea Britanie anunță, de la București, crearea mecanismului INSTEX, prin care urmăresc protejarea intereselor companiilor europene de sancțiunile americane impuse în raport cu Iranul.

Februarie – Statele Unite și Rusia își anunță retragerea din Tratatul INF, acordul strategic ce asigura echilibrul nuclear în Europa. Al doilea summit Trump-Kim, sinonim cu eșecul

1 februarie: Statele Unite și-au anunțat oficial retragerea, în termen de șase luni, din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), SUA acuzând Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987. Tratatul INF a devenit nul din punct de vedere juridic la 2 august 2019.

2 februarie: După Statele Unite, și Rusia a anunțat suspendarea Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) acuzând Statele Unite de încălcarea tratatului.

3-8 februarie: După expirarea ultimatumului lor pentru anunțarea unor noi alegeri prezidențiale în Venezuela, statele membre ale UE, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania, Republica Cehă și Regatul Unit l-au recunoscut ca președinte interimar al țării pe Juan Guaidó, actualul președinte al Parlamentului. La 8 februarie și România îl recunoaște pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei.

12 februarie: Republica Macedonia își schimbă oficial numele în Republica Macedonia de Nord, încheind o dispută de numire pe termen lung cu Grecia vecină și pavând calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

15-17 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale. Evenimentul se desfășoară sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, context în care are loc și o întrevedere bilaterală între șeful statului român și vicepreședintele american Mike Pence. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

© White House/ Twitter

27-28 februarie: Președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un se întâlnesc la un summit în Hanoi, Vietnam. Spre deosebire de summit-ul din Singapore, din 2018, cel de la Hanoi se încheie brusc, mai devreme decât era planificat, Casa Albă afirmând că nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la relațiile dintre cele două țări și politicile armelor nucleare din Coreea de Nord și sancțiunile care le sunt impuse.

Martie – Când Brexitul plonjează în agonie. România se pregătește de un eșec răsunător la ONU. Prima femeie președinte în Slovacia

12 martie: Parlamentul britanic a respins pentru a doua oară Acordul convenit de Londra și Uniunea Europeană cu privire la Brexit. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament. Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

13 martie: Camera Comunelor votează un amendament care exclude posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord.

14 martie: Parlamentarii britanici au respins declanșarea unui nou referendum pe tema Brexit, cu scorul de 334 la 85, și au decis să extindă termenul de părăsire a Uniunii Europene dincolo de 29 martie, respectiv până la 30 iunie, cu 412 la 202 voturi.

19 – 20 martie: Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstannului, și-a anunțat demisia după ce aproape 30 de ani s-a aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. Cel de-al doilea președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, este ales în funcție, după demisia lui Nursultan Nazarbayev, iar Astana, capitala Kazahstanului, este redenumită Nur-Sultan, după numele fostului președinte.

21- 22 martie: Are loc Consiliul European de primăvară, puternic marcat de negocierile privind Brexit în zorii termenului scadent la 29 martie. După discuții lungi, liderii Uniunii Europene au oferit Regatului Unit două opțiuni pentru o amânare Brexit-ului dincolo de data de 29 martie: 1) adoptarea de către Parlamentul britanic până la 29 martie a acordul Brexit, caz în care data de ieșire din UE ar fi fost amânată până la 22 mai; 2) posibilitatea ca guvernul britanic să decidă până la 12 aprilie organizarea de alegeri europene.

25 martie: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat viziat programată în România ca urmare a anunțului făcut de premierul Viorica Dăncilă la Washington, în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit căruia ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. În aceeași zi, Donald Trump a semnat decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan. Anularea acestei vizite avea să fie semnalul pierderii sprijinului statelor arabe de către România în efortul său de obținere a unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

26 martie: Parlamentul European a votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021, statele membre UE fiind nevoite să decidă dacă vor să rămână permanent la ora standard (ora de iarnă) sau la cea de vară. De asemenea, eurodeputații aprobă controversata directivă european privind dreptul de autor în cadrul pieței unice digitale, unul dintre dosarele complexe negociate de președinția României la Consiliul UE.

29 martie: Preconizată a fi ultima zi în care Marea Britanie mai este stat membru al Uniunii Europene, 29 martie 2019 a devenit ziua prelungirii agoniei Brexit-ului. Acordul de Retragere a fost respins pentru a treia oară de Parlamentul britanic, cu scorul de 344-286. În consecință, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a programat un summit de urgență pe 10 aprilie, cu două zile înainte ca noua dată a Brexit-ului să aibă loc.

© NATO/ Twitter

29 martie: România a aniversat 15 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite. (Puteți citi, pe larg despre aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO)

31 martie: Avocata anticorupție proeuropeană Zuzana Čaputová a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, învingându-l pe candidatul socialist și vicepreședinte al Comisiei Europene Maroš Šefčovič, cu 58% față de 42%, și devenind prima femeie șef de stat în Slovacia.

Aprilie – Luna festivă a euroatlantismului. 70 de ani de NATO și 15 ani de apartenență pentru România

2 aprilie: România aniversează 15 ani de când avut loc ceremonia de arborare a drapelului țării noastre la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

© NATO/ Flickr

3-4 aprilie: Are loc la Washington reuniunea miniștrilor de Externe din țările membre ale NATO. Reuniunea, desfășurată în capitala SUA, este consacrată marcării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. La 4 aprilie 1949, Statele Unite, Canada și alte zece state vest-europene au semnat Tratatul de la Washington privind crearea alianței politico-militare NATO. (Puteți citi pe larg despre aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO)

11 aprilie: Uniunea Europeană și Regatul Unit cad de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019, Marea Britanie urmând să participe la alegerile europene din luna mai.

15 aprilie: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris.

21 aprilie: Mai multe explozii au lovit biserici și hoteluri din trei orașe din Sri Lanka, mai ales din Colombo, care este capitala executivă, comercială și cel mai mare oraș din acest stat, ucigând 253 de persoane și rănind în jur de 500. Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat seria de atentate. 

21 aprilie: Actorul de comedie Volodimir Zelenski câștigă cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, învingându-l pe președintele în funcție Petro Poroșenko. Zelenski a obținut 73% din voturi, devenind astfel noul președinte al acestei țări.

30 aprilie: Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat în favoarea fiului său cel mare, Prințul moștenitor Naruhito, marcând prima renunțare la Tronul Crizantemei înregistrată în ultimele două secole în Japonia, de la abdicarea împăratului Kōkaku în 1817.

Mai – O nouă eră imperială în Japonia; Luna României europene; Al doilea Papă din istorie care vine în România

1 mai: Împăratul Naruhito devine cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, debutând astfel noua era japoneză Reiwa, care semnifică armonie.

5 mai: Se împlinesc 70 de ani de la crearea Consiliului Europei, este cea mai importantă organizaţie continentală în domeniul drepturilor omului, ce include 47 de state membre.

9 mai: Are loc cel mai important eveniment politic sub auspiciile președinției României la Consiliul Uniunii Europene: Summitul de la Sibiu. La primul summit din istorie organizat chiat de Ziua Europei, liderii Uniunii Europene au adoptat o declarație care cuprinde 10 angajamente, un document precursor al Agendei Strategice 2019-2024 pe care șefii de state sau de guverne aveau să o aprobe la Consiliul European din luna iunie. Summitul a fost găzduit de președintele Klaus Iohannis, iar declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să ”apere o singură Europă de la nord la sud și de la est la vest” și să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

©️ EU Council

10 mai: Intră în vigoare tarifele suplimentare de 25% impuse de SUA unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, reprezentând un nou moment de escaladare a tensiunilor în conflictul comercial sino-american.

© Parlamentul European/ Facebook

23 – 26 mai: Au loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană (51,07%). La nivel european, rezultatele alegerilor indică configurarea unei noi organigrame de putere. Pentru prima dată, majoritatea în Parlamentul European nu mai poate fi configurată din doi poli de putere, fiind necesară coalizarea a cel puțin trei grupuri politice pro-europene. PPE rămâne cel mai puternic grup politic, cu 182 de mandate, urmat de S&D cu 154 și de noul grup Renew Europe (ALDE, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța USR-PLUS) cu 108 eurodeputați.

24 mai: Premierul britanic Theresa May își anunță demisia din funcția de președinte al Partidului Conservator din 7 iunie. Urmează să rămână în funcția de șef al guvernului până la alegerea unui succesor.

26 mai: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul: PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%,. De asemenea, la Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat “Da” la prima întrebare și 81,1% au votat “Da” la a doua întrebare. Ca urmare a rezultatelor alegerilor, cele 32 de mandate de deputat european ce revin României au fost distribuite astfel: 10 PNL, 9 PSD, 8 Alianța USR-PLUS, 2 PRO România, 2 PMP și 2 UDMR:

28 mai: Are loc primul summit special al liderilor statelor membre ale UE dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor Uniunii ca urmare a alegerilor europene, prilej cu care președintele francez Emmanuel Macron dă semnalul că se va opune unei legături automate între rezultatul alegerilor europene și numirea președintelui Comisiei Europene în virtutea principiului Spitzenkandidat, potrivit căruia candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European trebuie desemnat șef al Comisiei. În felul acesta, candidaturile lui Manfred Weber sau Frans Timmermans sunt știrbite politic.

31 mai – 2 iunie: Are loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, la acea vreme prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă. De asemenea, o premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică, prezența Papei Francisc în România pune România din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

©️ Administrația Prezidențială

Iunie – Liderii europeni intră în criză de timp, la finalul președinției române a Consiliului UE. România pierde la ONU, iar Donald Trump devine primul președinte american în funcție care pășește pe teritoriul nord-coreean

4 iunie: Sunt marcați 30 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, Beijing, China, când sute de persoane au fost ucise după ce armata chineză a intervenit în forță cu tancurile, pentru a înăbuși protestele pro-democrație.

7 iunie: România pierde alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană. Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșecul prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

8-14 iunie: Debutează o criză constituțională în Republica Moldova ca urmare a alegerilor din 24 februarie. Blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. Curtea Constițională a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern, a dizolvat parlamentul național și l-a înlăturat din funcție pe președintele Igor Dodon, numindu-l ca președinte interimar pe fostul premier Pavel Filip. Criza și dualitatea la putere ia sfârșit ca urmare a presiunilor concertate din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, Rusiei și României, iar guvernul PDM al lui Pavel Filip și susținut de oligarhul Vlad Plahotniuc se retrage de la putere.

9-16 iunie: Sute de mii de oameni se adună pe străzile din Hong Kong pentru a protesta împotriva unei noi legi controversate, care ar permite guvernului din Hong Kong să extrădeze suspecți către țări cu care nu are acorduri în acest sens, inclusiv către China.

13 iunie: Președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor de opoziție din Parlament – PNL, USR, PRO România și PMP – semnează Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României.

© European Parliament

19 iunie: Fostul premier Dacian Cioloș devine primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European, fiind ales președintele Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din co-legislativul european.

20-21 iunie: Are loc Consiliul European de vară, ultima reuniune a liderilor europeni în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Liderii europeni prelungesc cu un an a sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei ca reacție la ”anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului” în 2014, salută progresele înregistrate de președinția României la Consiliul UE în privința negocierilor pentru Cadru Financiar Multianual și intră într-o criză de timp pe fondul lipsei unui consens privind numirile în fruntea UE. Un nou summit este convocat pentru data de 30 iunie

23 iunie: Are loc cel mai protest în Cehia de la Revoluția de Catifea din 1989. Sute de mii de cehi au manifestat pe străzile din Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babiš, suspectat de fraudă cu fonduri europene.

28-29 iunie: Se desfășoară Summitul G20 de la Osaka, marcat de mai multe întrevederi bilaterale între liderii lumii, inclusiv între Donald Trump și Vladimir Putin, de acordul dintre UE și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri și de premisele unei înțelegeri între marile puteri europene privind alegerea viitorilor lideri al instituțiilor UE.

30 iunie: Donald Trump devine cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite care vizitează Zona Demilitarizată Coreeană (DMZ), însă este primul lider american în funcție care se întâlnește cu liderul suprem nord coreean Kim Jong-un la frontiera dintre cele două Corei și pășește simbolic pe teritoriul acestei țări.

© Official White House Photo/ Flickr

30 iunie: România își încheie prima sa președinție la Consiliul UE cu un bilanț apreciat de instituțiile europene și de liderii acestora. Pe parcursul mandatului semestrial au fost încheiate 90 de dosare legislative în aproximativ 100 de zile, cele mai importante dintre acestea fiind directiva dreptului de autor și directiva gazelor naturale. De asemenea, o serie de acorduri privind 10 propuneri sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană au fost obținute de președinția României la Consiliul UE în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dintre acestea remarcându-se Mecanismul pentru pentru Interconectarea Europei (politica de transport a Uniunii Europene) și ambițiosul Fond European de Apărare, echipat financiar pentru a conferi ”autonomie strategică” Europei.

30 iunie: Ultima zi a președinției române a Consiliul UE coincide cu debutul summitului special al liderilor europeni dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor UE.

Iulie – Iese fumul alb la Bruxelles, iar Europa are noi lideri. La Londra, se instalează Boris Johnson, ”autoportretul politic” al Brexit-ului

1 iulie: Finlanda a preluat de la România președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. În aceeași zi, liderii europeni suspendă, pe fondul dezacordurilor, lucrările summitului privind numirea viitorilor președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Băncii Centrale Europene, dar și a Înaltului Reprezentant al UE.

© European Parliament

2 iulie: În aceeași zi în care al nouălea Parlament European își începe mandatul de cinci ani, liderii Uniunii Europene ajung la un acord privind numirile la vârful instituțiilor UE. Consiliul European o desemnează pe Ursula von der Leyen (Germania) în funcția de președinte al Comisiei Europene, îl alege pe Charles Michel (Belgia) în funcția de președinte al Consiliului European, și îi desemnează pe Christine Lagarde (Franța) și pe Josep Borrell (Spania), în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, respectiv în poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În paralel, europarlamentarii îl alege pe eurodeputatul social-democrat din Italia David Sassoli în funcția de președinte al Parlamentului European.

8 iulie: Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei, la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, punând capăt perioadei de patru ani în care Grecia a fost condusă de Alexis Tsipras, un premier care a preluat puterea pe fondul unui discurs populist și eurosceptic.

14 iulie: Președintele francez Emmanuel Macron dedică festivitățile de Ziua Națională a Franței tematicii ”apărării europene” și anunță lansarea unui comandament militar pentru spațiu.

16 iulie: Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să îi succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker și să devină prima femeie care va deține această funcție, dar și întâiul german în această poziție după 52 de ani. Parlamentul European a ales-o pe von der Leyen cu un vot la limită: 383 de voturi în favoarea viitoarei președinte dintr-o majoritate minimă de 374 de voturi.

© European Parliament

24 iulie: După demisia Theresei May, fostul primar al Londrei și ex-ministrul de Externe Boris Johnson este numit noul prim-ministrul Regatului Unit, cu promisiunea fermă a livrării Brexit-ului.

August – Tratatul INF devine istorie. Președintele României Klaus Iohannis, pentru a doua oară la Casa Albă

2 august: Statele Unite se retrag în mod oficial din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură oglindită imediat de Rusia. SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european. Înțelegerea ce data din 1987 interzicea Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

8-20 august: Vicepremierul italian Matteo Salvini anunță prăbușirea guvernului de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele, deschizând posibilitatea organizării unei alegeri rapide, iar prim-ministrul Giuseppe Conte demisionează.

© Administrația Prezidențială

20 august: Președintele Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump. Organizată la doi ani distanță de la întâlnirea din iunie 2017, când Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump, întrevederea dintre cei doi a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România și a 15 ani de la aderarea României la NATO. Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, cuprinzând angajmanetul pentru întărirea și dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA pe palierele politic, economic și militar, securitatea energetică, dezvoltarea rețelelor 5G și accederea României în programul Visa Waiver.

24-26 august: Are loc summitul G7 găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Reuniunea s-a încheiat cu o declarație comună de doar o pagină, fără un consens privind reprimirea Rusiei în Grupul țărilor puternic industrializate.

28 august: Prim-ministru britanic Boris Johnson cere Reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul până la data 14 octombrie. În urma precedentului, monarhul constituțional aprobă cererea.

Septembrie – 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial. Saga Brexit-ului, relansată. O româncă, primul procuror-șef din istoria UE

1 septembrie: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere iertare Poloniei în cadrul unei ceremonii de comemorare desfășurată în Polonia, la care a participat împreună cu președintele polonez Andrzej Duda, și unde s-a comemorat bombardamentul Germaniei naziste asupra Wieluń în prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din lume, acum 80 de ani.

3 septembrie: Atac terorist la Kabul, în Afganistan în urma căruia, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar altul a fost grav rănit.

4 septembrie: Parlamentul MArii Britanii aprobă un proiect de lege, înainte de prorogarea sa până la 14 octombrie, care să blocheze un Brexit fără acord la 31 octombrie, printr-un vot de la 327 la 299. Proiectul de lege îi recomandă premierului Boris Johnson să solicite o altă prelungire Brexit dacă nu poate asigura un acord cu Uniunea Europeană.

5 septembrie: Noul cabinet al primului ministru Giuseppe Conte depune jurământul după acordul de coaliție între Mișcarea Cinci Stele și Partidul Democrat.

7 septembrie: Are loc schimbul istoric de 70 de prizonieri dintre Ucraina și Rusia, un gest foarte așteptat, având în vedere că administrațiile de la Moscova și Kiev sunt în conflict, de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și începutul conflictului din estul Ucrainei în 2014.

10 septembrie: Ursula von der Leyen își anunță echipa de comisari europeni și structura viitoarei Comisii Europene pe care o definește drept ”Comisia geopolitică”.

24 septembrie: Curtea Supremă a Regatului Unit hotărăște neconstituționalitatea suspendării Parlamentului de către Boris Johnson.

24 septembrie: Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, anunță declanșarea formală a procedurii de destituire a lui Donald Trump din funcția de președinte al Statelor Unite.

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

24 septembrie: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ajung la un acord final privind numirea procurorului român Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Biroului Procurorului European. Kövesi este primul procuror-șef al EPPO, o instituție care se așteaptă a deveni operațională la finalul lui 2020.

30 septembrie: Încep în Parlamentul European audierile comisarilor desemnați de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Octombrie – Ultimul Consiliu European pentru Tusk și Juncker. Un român ajunge numărul doi în NATO. Încă o prelungire a Brexit-ului

8 octombrie: Se încheie procesul audierilor comisarilor europeni în Parlamentul European. Trei candidați sunt respinși, primii doi – Rovana Plumb (România) și Laszlo Trocsanyi Ungaria) – în Comisia pentru afaceri juridice, iar cel de-al treilea – Sylvie Goulard (Franța) – în comisiile de specialitate. Toți cei trei candidați au fost respinși pe criterii de integritate și din cauza riscurilor unor potențiale conflicte de interese.

© NATO

17 octombrie: Mircea Geoană își preia mandatul de secretar general adjunct al NATO, devenind deopotrivă primul est-european și întâiul român numit în această funcție. Numirea a fost făcută de secretarul general Jens Stoltenberg în luna iulie.

17-18 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă, summitul fiind precedat de un acord încheiat între Comisia Europeană și noul premier britanic Boris Johnson privind Brexit. Summitul se încheie cu un eșec, fiind amânată începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și cu Macedonia de Nord. Este ultimul Consiliu European pentru președintele Donald Tusk, al cărui mandat expiră la 1 decembrie, și pentru președintele Comisiei Europene, Jeann-Claude Juncker.

19 – 29 octombrie: Parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul. Obligat de o lege adoptată la 4 septembrie, premierul Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. De data aceasta, prelungirea acordată de statele membre ale UE a fost făcută prin procedură scrisă, nemaifiind convocat un summit extraordinar.

27 octombrie: Președintele american Donald Trump anunță că Abu Bakr al-Bagdadi, liderul Statul Islamic, a murit într-un atentat sinucigaș, după ce forțele speciale ale coaliției conduse de SUA au atacat poziții deținute de rebelii din Siria

Noiembrie – Cutremur în NATO la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Noua Comisie Europeană. Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României

4 noiembrie: România are un nou guvern, după ce cabinetul condus de Ludovic Orban a primit votul de învestitură al Parlamentului României, cu 240 de voturi pentru, în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233. Pe 10 octombrie, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă fusese demis prin moțiune de cenzură.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

9 noiembrie: Este marcată și comemorată a 30-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentele de la Berlin sunt precedate de o serie de declarații controversate al președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, faptul care a generat o puternică dezbatere înaintea summitului aniversar al Alianței din luna decembrie.

10 noiembrie: Are loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România cu o prezență la vot de 51,19%. Din cei 14 candidați, Klaus Iohannis a obținut 37,82%, Viorica Dăncilă 22,26%, Dan Barna 15,02%, Mircea Diaconu 8,85%, iar Theodor Paleologu 5,72%.

12-14 noiembrie: Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, cade în urma unei moțiuni de cenzură cu votul a 63 de deputați. Demersul a fost inițiat de Partidul Socialist (PSRM), ce făcea parte din coaliția de guvernare. Drept urmare, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, îl numește pe Ion Chicu în funcția de prim-ministru, guvernul acestuia fiind aprobat pe 14 noiembrie de Parlamentul de la Chișinău cu 62 voturi.

14 noiembrie: Au loc audierile pentru cei trei candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene. Thierry Breton (Franța, comisar pentru piață internă), Adina Vălean (România, comisar pentru transporturi) și Oliver Varhelyi (Ungaria, comisar pentru vecinătate și extindere) sunt aprobați de comisiile de specialitate ale Parlamentului European, dându-se astfel undă verde pentru votul final de învestire a Comisiei Europene.

24 noiembrie: Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, obține 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD.

© Rareș Bogdan/ Facebook

27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și în care Adina Vălean este comisar european din partea României. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri.

© European Parliament

Decembrie – NATO se întoarce la prima sa casă. Instituțiile UE își încep noile mandate. Revoluția Română din 1989, comemorată în Parlamentul European. Klaus Iohannis și-a început al doilea mandat de președinte

1 decembrie: Prima Comisie Europeană condusă de o femeie, Ursula von der Leyen, își preia atribuțile cu 30 de zile întârziere față de data preconizată inițial, 1 noiembrie, ca urmare a respingerii de către Parlamentul European a candidaților propuși inițial de Franța, România și Ungaria.

1 decembrie: Se împlinesc zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, amendează Tratatul privind Uniunea Europeană – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Maastricht – și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma.  Tratatul de la Lisabona a fost totodată și primul acord semnat de statele membre ale Uniunii Europene după valurile de extindere către Est, prin care România și alte 11 țări din regiune, au aderat la Uniunea Europeană în 2004, respectiv 2007.

3-4 decembrie: Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, adoptă o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii îl mandatează pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Londra)

© NATO/ Flickr

11 decembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

12 decembrie: Au loc alegeri anticipate legislative în Marea Britanie, cruciale pentru viitorul Brexit-ului. Partidul Conservator al premierului Boris Johnson câștigă scrutinul și obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. Rezultatele alegerilor reprezintă cea mai mare victorie a conservatorilor din anul 1987 încoace, din perioada lui Margaret Thatcher, și cel mai prost rezultat al laburiștilor din 1935 și până în prezent.

12-13 decembrie: Consiliul European de iarnă se reunește la Bruxelles, fiind primul summit european după instalarea lui Charles Michel și a Ursulei von der Leyen în funcțiile de lideri ai Consiliului European, respectiv Comisiei Europene. Liderii europeni reușesc să ajungă la un compromis privind obiectivul istoric al neutralității climatice a Europei până în anul 2050, însă nu întrunesc unanimitatea întrucât Polonia nu s-a angajat să îndeplinească acest obiectiv la nivel național. În privința viitorului Cadru Financiar Multianual, șefii de state sau de guvern îl mandatează pe Charles Michel să continue consultările pentru a identifica o soluție cât mai rapid posibil. În ce privește Brexitul, Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație.

© European Union

16-22 decembrie: În România începe o săptămână consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, începută la Timișoara, la 16 decembrie 1989, și încheiată cu înlăturarea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, la 22 decembrie 1989. Între momentele simbolice se numără și donarea unei plăci de bronz de către președintele SUA Donald Trump pentru viitorul Muzeu al Revoluției de la Timișoara.

18 decembrie: Preşedintele american Donald Trump este pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

© Wikimedia Commons/ Mihai Petre

19 decembrie: Parlamentul European votează, în premieră, o rezoluție de comemorare a Revoluției Române din decembrie 1989, invitând statul român să își intensifice eforturile pentru aflarea adevărului despre Revoluție, singura violentă din Estul fost comunist și în care au murit peste 1.100 de oameni.

20 decembrie: Forța Spațială, cea de-a șasea ramură a armatei americane, devine realitate. Donald Trump promulgă crearea unei Forţe a Spaţiului ce va fi însărcinată să asigure dominaţia Statelor Unite pe acest nou domeniu operațional de luptă. Promulgarea acestui act face parte din ratificarea legii de finanţare militară care acordă un buget de 738 miliarde de dolari apărării americane.

20 decembrie: Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianuarie 2020.

21 decembrie: Klaus Iohannis își preia al doilea mandat de președinte al României, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”. Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Continue Reading

SPECIAL

Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Published

on

Realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupitu

Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO, care este cea mai puternică alianță militară din lume, a asigurat Ursula von der Leyen într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, în cadrul unui interviu acordat pentru mai multe publicații europene. Președinta Comisiei Europene a reafirmat că NATO este piatra de temelie a apărării colective, în vreme ce Europa nu va fi niciodată o ”alianță pur militară”. Prima femeie președinte a executivului european, Ursula von der Leyen a prezentat și modul cum vede relațiile cu Statele și cu China pe care le-a descris drept ”superputeri”.

Întrebată de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, care va fi abordarea Comisiei Europene în privința domeniului apărării și a relației cu NATO, inclusiv în contextul declarațiilor recente ale președintelui francez privind ”mortea cerebrală a Alianței”, von der Leyen a răspuns:

NATO va fi întotdeauna apărarea colectivă, articolul 5. Întotdeauna. Este cea mai puternică alianță militară din lume și Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Este clar. Există domenii în care nu văd NATO, dar Uniunea Europeană cu seturile sale unice de instrumente – de la cooperarea pentru dezvoltare la fonduri de vecinătate, diplomație puternică și forțe de stabilizare – să fie necesară sau chemată. Și pentru aceasta, în situații de criză sau de prevenire, Uniunea Europeană trebuie să aibă structuri și proceduri funcționale”, a spus fostul ministru german al Apărării, înainte ca liderii din NATO să se reunească, săptămâna viitoare, la Londra pentru un summit aniversar la 70 de ani de la înființarea Alianței.

”Dacă mă uit la sectorul apărării din ultimii trei ani, Europa a făcut pași impresionanți construind Uniunea Europeană a Apărării”, a completat șefa Comisiei Europene, având în vedere că, în urma referendumul privind Brexit, țările UE au pus bazele cooperării structurate permanente (PESCO), Fondul european de apărare sau Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În acest context, Ursula von der Leyen a făcut referire la capacitatea Europei de a acționa dacă există voință politică în acest sens.

”Pentru ca, dacă există voința politică, să putem acționa. Între paranteze, acum cinci ani în Mali, Europa voia să facă ceva și nu era în stare. Și trebuie să avem structurile și procedurile pentru a face acest lucru și despre asta este Uniunea Europeană a Apărării. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO. Douăzeci și două de state membre sunt, de asemenea, în alianța NATO. Este inteligent să fim complementari și să nu redundanți”, a spus ea.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul

© European Commission

Noua șefă a executivului european a spus, în discuțiile cu grupul de jurnaliști, că poziția sa față de Statele Unite este explicată prin afirmația ”că suntem întotdeauna de aceeași parte a mesei atunci când vine vorba de relația transatlantică și de valorile comune”, în vreme ce a descris China drept un actor ”provocator”.

”Nu voi uita niciodată că stăm întotdeauna pe aceeași parte a mesei când vine vorba de legături transatlantice și valori partajate. Deoarece prietenia noastră transatlantică este construită din reziliență, prietenie personală, schimburi culturale, schimburi de studenți, schimburi comerciale și afaceri, proiecte pe care le avem împreună. Este o bază solidă care ne-a ținut împreună multe decenii și o voi prețui (…) Să nu uităm niciodată că avem o cauză comună”, a spus ea, despre relațiile cu SUA, admițând și dificultățile care există și care trebuie negociate.

În ce privește relațiile cu China, Ursula von der Leyen a spus că Beijing-ul ”provoacă” Europa ”în multe feluri”.

”Cred că există subiecte în care ar trebui să fim foarte clari. De la drepturile omului la securitatea umană, dar există și subiecte în care putem construi o agendă pozitivă. Una dintre ele este lupta împotriva schimbărilor climatice. China merge acum pe direcția colaborării strânse cu cei care îndeplinesc Acordul de la Paris”, a mai adăugat președinta Comisiei Europene.

În egală măsură, Ursula von der Leyen a afirmat că executivul european va formula o recomandare ”până la sfârșitul acestui an” cu privire modul în care țările membre trebuie să gestioneze dezvoltarea tehnologiei 5G. ”Vom fi conciși în ceea ce privește standardele. Aceasta ar trebui să fie o abordare comună în întreaga Uniune Europeană”, a mai precizat șefa Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH2 hours ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.3 hours ago

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO4 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending