Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2018: Anul strângerilor de mâini și întâlnirilor istorice în timp ce aranjamentele strategice ale ordinii internaționale mai atârnă doar de un fir de ață. Care au fost evenimentele majore ale anului

Published

on

de Robert Lupițu

Preconizat a fi un an incert pe scena relațiilor internaționale, 2018 a fost anul care a pus poate la mai cea grea încercare establishment-ul ordinii internaționale de tip occidental, moștenire a erei postbelice și, ulterior, ranforsată, prin nedurabila victorie a americanismului, la nivel global, și a euro-atlantismului și europenismului la nivel regional, de la finalul Războiului Rece.

Continuator al anului 2017 al ”recesiunii geopolitice”, 2018-le a reprezentat alfabetizarea întregii lumi cu noile componente ale realității strategice globale, una în care ordinea internațională este reașezată prin modificarea raporturilor dintre polii de putere. În 2018, am avut un Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, în timp ce a continuat să transmită semnale că la nivelul securității aliate, America și Europa pulsează cu același ritm. Am avut o Moscovă care l-a ”încoronat” pentru a patra oară pe Vladimir Putin, sub sceptrul căruia Rusia și-a consolidat influența regională, sfidând sancțiuni și profitând de limbajul total ambiguu al frontului de unitate european și american față de agresivitatea rusă. Am avut un Beijing care sub dominația lui Xi Jinping și-a continuat tactica de tatonare și penetrare prin ceea ce specialiștii cunosc a fi o ”diplomație a datoriei”, un instrument cuplat la strategia Chinei de a dobândi influență în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în ceea reprezintă fief-ul euro-american.

Și, cel mai aproape de noi în sens de apartenență politico-strategică, am avut un Bruxelles european și euro-atlantic șubrezit. Cel euro-atlantic testat pe ”câmpul de luptă” politic al summit-ului din 11-12 iulie într-o încrâncenată dispută Trump-Merkel privind cheltuielile militare, una care amintește de diferite impasuri din istoria NATO precum Criza Suezului din 1956 sau Războiul din Irak din 2003. Și cel european care, mai curând, a fost diluat în Berlin, Paris, Londra, Roma, Varșovia, Budapesta sau București, de la contestarea forței politice a Angelei Merkel la atenuarea reformismului european al lui Emmanuel Macron și de la Brexit la derapajele în raport cu angajamentele europene în Italia, Ungaria, Polonia sau România.

Acestui peisaj internațional caracteristic unei stări accelerate de rearanjare a pieselor de pe marea tablă de șah a geopoliticii mondiale îi sunt atașate și câteva momente premieră în istoria relațiilor internaționale, precum întâlnirile istorice dintre liderii celor două Corei sau dintre liderul nord-coreean și președintele SUA, mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, prima vizită a unui prim-ministru japonez în România, acordul dintre Atena și Skopje privind denumirea oficială a Macedoniei, redeschizând calea aderării acestei țări la UE și la NATO, culminând cu secesiunea geopolitico-religioasă din lumea ortodoxă prin proclamarea autocefaliei Bisericii Ucrainiene față de Biserica Rusă și cu atârnarea de un fir de ață a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare care încă mai menține, cel puțin declarativ, echilibrul strategic dintre Washington și Moscova.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România:

Ianuarie – Bulgaria preia, în premieră, președinția Consiliului UE. Premierul Japoniei, pentru prima dată în România

1 ianuarie: Bulgaria a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Estonia, un mandat marcat de reafirmarea politicii ușilor deschise a Uniunii Europene față de Balcanii de Vest și care, pentru Bulgaria, a culminat cu avansarea pașilor spre adoptarea monedei euro.

8-10 ianuarie: Anul ambițiosului președinte francez, Emmanuel Macron, începe furibund cu o vizită în China, la capătul căreia a semnat mai multe acorduri bilaterale economice și a anunțat că ”Europa s-a întors” pe scena puterilor lumii.

16 ianuarie: Prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei. Premierul Shinzo Abe a vizitat Muzeul Satului (în lipsa unei întâlniri cu premierul demisionar al României) și a fost primit de președintele Klaus Iohannis, prilej cu care cei doi lideri au anunțat ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.

FOTO: Administrația Prezidențială

31 ianuarie: Președintele Klaus Iohannis are, în premieră, o întrevedere cu președintele Comisiei Europene și Colegiul Comisiei Europene, la Bruxelles, în ceea ce reprezintă o premieră pentru România și un gest extrem de rar la nivel politic european. Pe agendă au fost abordate subiecte legate de pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, însă întrevederea a avut loc și în contextul mai larg al îngrijorărilor privind situația din România.

Februarie – Teama unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, dezbătută la cea mai prestigoasă conferință din lume

16-18 februarie: Cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC) s-a desfășurat sub semnul unei lumi care oscilează între ”marginea prăpastiei și înapoi”, reunind peste o sută de lideri, specialiști și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Delegația României a fost condusă de ministrul Apărării Naționale. Ulterior acesteia, președintele Conferinței pentru Securitate de la München a emis avertismentul unei ”rupturi epocale” în relația transatlantică, cu puțin timp înaintea summiturilor G7 și NATO.

Martie: Emulația din jurul celei de-a patra încoronări a lui Putin în Rusia, stăvilită de unitatea Europei și SUA în cazul Skripal

4 martie: Au loc alegeri legislative în Italia. A treia economie din Uniunea Europeană a căzut în capcana populismului, partidul anti-sistem Mișcarea 5 Stele devenind principalul partid al țării ca urmare a voturilor exprimate. Ulterior, după aproximativ trei luni de la alegerile care au avut loc pe data de 4 martie, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) au ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare, după ce președintele Sergio Mattarella, a amenințat că va forma un executiv ”neutru” pentru a scoate Italia din impas politic. Prim-ministru a fost numit Giuseppe Conte, un tehnocrat secondat de vicepremierii Matteo Salvini și Luigi Di Maio, liderii partidelor mai sus amintite.

4 martie: Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal și fiica sa au fost duși la spital în stare critică după ce au fost atacați în localitatea Salisbury din Marea Britanie cu o substanță neurotoxică de genul gazului sarin sau VX, provocând consternare în rândul comunității internaționale. NATO a calificat acest incident major drept ”primul atac chimic pe teritoriul unui stat aliat”.

12-14 martie: România găzduiește prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările București 9, un format prezidențial lansat în anul 2015 de președinții României și Poloniei și care reunește țările de pe flancul estic al NATO, format extins ulterior la nivelul miniștrilor de Externe și miniștrilor Apărării.

14 martie: Marea Britanie expulzează 23 de diplomați ruși și rupe toate legăturile de nivel înalt cu Rusia ca pedeapsă pentru atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent rus și pe fiica acestuia în orășelul britanic Salisbury. Atacul a fost descris de premierul Theresa May ca o “utilizare ilegală a forței de către statul rus împotriva Regatului Unit”.

18 martie: Au loc alegeri prezidențiale în Rusia, președinte Vladimir Putin, liderul partidului Rusia Unită, fiind ales pentru încă un mandat, al patrulea, cu 76,69% din voturile exprimate. Noul mandat, care a debutat în luna mai, se va încheia în 2024, an în care, potrivit actualei Constituții a Federației Ruse, Vladimir Putin nu mai are voie să candideze. Vladimir Putin este președinte al Rusiei din 31 decembrie 1999, cu o singură întrerupere în perioada 2008-2012, când sub președinția lui Dmitri Medvedev a deținut funcția de prim-ministru.

FOTO: Kremlin

20 martie: Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Aprilie – Summit istoric în peninsula coreeană. Consolidarea autocrației lui Viktor Orban în Ungaria

8 aprilie: La alegerile legislative din Ungaria, Fidesz, partidul premierului naționalist de dreapta Viktor Orbán, a obținut 44,87% din voturile exprimate. Prezenţa la urne a fost una record. Aproape 70 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea. Victoria din cadrul acestor alegeri înseamnă pentru Orbán, cel mai tânăr premier din Europa în 1998 și un liberal convins sub mandatul căruia Ungaria a aderat la NATO, rămânerea la putere până în 2022 sub semnul unei guvernări iliberale și autocrate.

14 aprilie: Într-o acțiune aliată majoră, Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva unor facilități guvernamentale de stocare a armelor în Siria, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, și în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane. 

23-25 aprilie: Președintele Franței Emmanuel Macron devine primul lider din lume care efectuează o vizită de stat în Statele Unite în mandatul administrației lui Donald Trump. Totodată, liderul francez a devenit și primul lider european care s-a adresat într-un discurs Congresului SUA din 2009 încoace.

FOTO: Emmanuel Macron/ Twitter

27 aprilie: Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un, s-au întâlnit la un summit intercoreean în care au traversat simbolic linia de demarcație dintre cele două state, linie care există încă din 1953. Cei doi au convenit să lucreze pentru a denucleariza Peninsula Coreeană și au căzut, de asemenea, de acord să transforme armistițiul de încetare a războiului dintre cele două state în 1953 într-un tratat de pace. Summitul istoric din aprilie a fost urmat de alte două reuniuni bilaterale ale liderilor celor două Corei în lunile mai și septembrie, existând inclusiv posibilitatea ca cele două țări să candideze împreună pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din anul 2032.

Sursă foto: www.mofa.go.kr

Mai – Donald Trump plasează, din nou, SUA în antiteză cu aliații europeni. În plus, Articolul 7 din Tratatul UE, activat împotriva Ungariei

8 mai: Donald Trump anunță că va retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul. Acesta conține norme menite să prevină construirea de arme nucleare de către Iran. Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit au semnat o declarație comună în care arată că statele lor rămân angajate în acordul nuclear semnat în 2015.Rusia se declară “profund dezamăgită” de decizia președintelui american.

14 mai: Statele Unite ale Americii își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la fondarea statului Israel. Palestinienii au organizat proteste violente. 58 de palestinieni au fost uciși și peste 2400 au fost răniți de trupele israeliene.

17 mai: Parlamentul European a votat activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria. Ca urmare a dezbaterii din plenul de la Bruxelles din luna aprilie – la care a participat și premierul maghiar Viktor Orban – eurodeputații au transmis că situația actuală din Ungaria privind drepturile fundamentale justifică începerea procedurii oficiale de a stabili dacă există ”un risc clar de încălcare gravă”, a valorilor UE de către un stat membru. Definit drept ”opțiunea nucleară” întrucât prevede ca ultimă sancțiune pierderea dreptului de vot în Consiliu pentru statul în cauză, articolul 7 din Tratatul UE fusese până la acel moment activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei, la 20 decembrie 2017.

19 mai: La capela St. George de la Palatul Windsor din Marea Britanie are loc căsătoria Prințului Harry cu Meghan Markle.

22 mai: Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost audiat în Parlamentul European. Zuckerberg a dat explicații aleșilor europeni în scandalul Cambridge Analytica-Facebook, în urma căruia s-a descoperit că datele personale a 87 de milioane de titulari de conturi Facebook au fost folosite în scopul realizării de profiluri politice.

25 mai: Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare prin impunerea unor controale stricte de confidențialitate pentru cetățenii europeni din întreaga lume.

Iunie – Rescrierea istoriei în Asia-Pacific: Primul summit între un președinte al SUA și un lider al Coreei de Nord are loc la Singapore

1 iunie: Intră în vigoare tarifele suplimentare impuse de guvernul Statelor Unite la importurile de oțel (25%) și de aluminiu (10%) din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Ca reacție, Comisia Europeană anunță impunerea de taxe vamale suplimentare la produse fabricate în Statele Unite, începând din luna iulie.

8-9 iunie: Are loc Summit-ul anual G7, prima reuniune a verii în care unitatea transatlantică a fost testată puternic și care a provocat un dezacord major între SUA și celelalte state pe teme comerciale și bariere tarifare.

12 iunie: Președintele american Donald Trump și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un,  s-au întâlnit, într-un summit istoric, în Singapore. Aceasta a fost prima reuniune între un preşedinte în funcţie al Statelor Unit şi un lider nord-coreean şi are ca obiectiv să soluţioneze criza pe tema programului nuclear nord-coreean. La finalul întâlnirii de aproximativ cinci ore, preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un au semnat un document care prevede „Statele Unite și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) se angajează să stabilească noi relații între SUA și RPDC în conformitate cu dorința popoarelor celor două țări de pace și prosperitate”. Totodată, Coreea de Nord „se angajează să lucreze spre denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene”.

Foto: The White House

17 iunie: În disputa asupra numelui Macedonia, miniștrii de externe ai Greciei și Republicii Macedonia au semnat un acord prin care numele fostei republici iugoslave devine “Republica Macedonia de Nord”.

19 iunie: Ambasadorul SUA la ONU Nikki Haley anunță retragerea Statelor Unite de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

24 iuniePreședintele turc Recep Tayyip Erdogan și partidul său AKP au câștigat dublul scrutin – prezidențial și parlamentar – din Turcia, în urma unor alegeri marcate și de ample proteste în marile orașe ale țării. Victoria obținută cu 52,59% din voturi îi permite liderului turc să rămână la putere pentru cel puțin încă cinci ani, până în 2023. Acestea au fost primele scrutinuri majore după modificările aduse Constituției care transformă Turcia într-un regim prezidențial, Erdogan căpătând astfel puteri sporite. Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale. 

Iulie – Relația transatlantică în plină confuzie în marja și după primul summit Trump-Putin: De la dezacordurile summitului NATO la ”reconcilierea comercială” SUA-UE

11-12 iulie: Liderii din cele 29 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice au desfășurat la Bruxelles cel mai dificil summit din istoria recentă a NATO. După o primă zi în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au decis transformarea structurii de comandă, coloana vertebrală a organizației, pe 12 iulie, dezacordurile majore dintre Donald Trump și aliații europeni, îndeosebi cancelarul german Angela Merkel, au atins cote fără precedent transformând summitul de la Bruxelles într-unul crucial pentru viitorul relației transatlantice. Mai întâi, întrevederea dintre președinții SUA și al României, Donald Trump și Klaus Iohannis, a fost anulată din cauza contradicțiilor majore dintre Germania și Statele Unite privind alocarea a minim 2% din PIB pentru apărare. Dezacordurile au apărut în timpul unei reuniuni a celor 29 de aliați NATO cu partenerii din Georgia și Ucraina, tema de discuție fiind situația de securitate la Marea Neagră, și au survenit, totodată, înaintea primului summit dintre președintele SUA și cel al Rusiei, principala amenințare a NATO pe flancul său estic.

FOTO: Administrația Prezidențială

16 iulie: Președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, au avut primul lor summit bilateral, găzduit la Helsinki. Summitul a dominat imediat prima pagină de la majoritatea publicaţiilor europene, care au titrat că, după ce a ”umilit Europa” clasificând-o drept inamic, preşedintele american ”s-a înclinat în faţa” liderului de la Kremlin. În vreme ce agenda reuniunii bilaterale a cuprins și îngrijorările majore privind echilibrul strategic – criticile SUA privind încălcarea de către Rusia a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și acuzațiile Rusiei față de sistemul antirachetă global al SUA, inclusiv cel din România – prestația președintelui american la conferința comună de presă a fost aspru criticată, de la mass-media la foști și actuali lideri politici. 

FOTO: Kremlin

25 iulie: La capătul unei luni în care unitatea relației transatlantice a fost pusă la încercare chiar înaintea unui summit între președinții SUA și Rusiei, Statele Unite și Uniunea Europeană au pus capăt conflictului lor comercial. La Washington, Donald Trump și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au convenit asupra eliminării tarifelor reciproce și un nou acord privind importul de gaz natural lichefiat din SUA. Bruxellesul şi Washingtonul erau angajate într-un conflict comercial de la 1 iunie, când Washingtonul, invocând ”securitatea naţională”, a impus taxe vamale punitive oţelului şi aluminiului europene. Europenii au răspuns imediat impunând taxe unei serii de produse americane emblematice, precum untul de arahide sau Harley-Davidson. Donald Trump a ameninţat ulterior să impună taxe vamale suplimentare de 20% automobilelor importate în Statele Unite provenind din UE, o măsură care ar avea consecinţe mult mai dure decât taxele impuse oţelului şi aluminiului.

August – Summit-ul Trump-Putin, unul al falselor concesii. SUA decid să aplice noi sancțiuni Rusiei

8 august: SUA au decis să impună noi sancţiuni Rusiei la finalul lunii august, după ce a stabilit că Moscova a folosit un agent neurotoxic împotriva unui fost agent rus şi a fiicei sale, în Marea Britanie. Sancţiunile vor acoperi mărfuri controlate sensibile din punct de vedere al securităţii naţionale în contextul legislației americane din 1991 privind eliminarea folosirii armelor chimice şi biologice.

10 august: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei. În relatările din presa internațională a fost consemnat inclusiv un ”apel urgent pentru democrație”, în timp ce prima reacție politică europeană a aparținut cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, liderul țării ce deține președinția Consiliului UE, pe care o va preda României la 1 ianuarie 2019.

FOTO: Reporters without borders

Septembrie – Ultimul discurs privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker România găzduiește cel mai prestigios summit

12 septembrie: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene, care se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și în contextul dezbaterii în curs referitoare privind viitorul UE cu 27 de state membre: ”În concertul națiunilor, vocea europeană trebuie să fie inteligibilă, comprehensibilă, distinctă pentru a fi ascultată și auzită”.

Foto: European Parliament

17-18 septembrie: România a găzduit Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, platformă care reunește țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră. Summit-ul de la București, care i-a avut ca invitați speciali pe președintele Comisiei Europene, pe secretarul Energiei din SUA și pe ministrul de Externe al Germaniei, a marchat intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

30 septembrie: Referendumul istoric privind modificarea denumirii Fostei Republicii Iugoslave a Macedoniei s-a încheiat cu peste 90% din voturi în favoarea schimbării numelui țării, după acordul istoric dintre Macedonia și Grecia, fapt ce va debloca drumul Skopje-ului spre aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Octombrie – România, de două ori sub lumina reflectoarelor din Parlamentul European. De la derapaje anti-europene la o recalibrare pe scena construirii viitorului Europei

3 octombrie: Membrii Parlamentului European au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în România. Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentant cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

11 octombrie: Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul din Constantinopol, Noua Romă și lider mondial al Bisericii Ortodoxe, a anunțat că biserica a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhia Constantinopolului a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit patriarhului Moscovei controlul asupra bisericii ucrainene.

12 octombrie: Turcia pretinde că deține dovezi audio și video că, la data de 2 octombrie, jurnalistul disident saudit Jamal Khashoggi a fost torturat și ucis în interiorul consulatului saudit de la Istanbul. Cinci zile mai târziu, Arabia Saudită a recunoscut că Khashoggi a fost ucis în acea zi.

23 octombrie: Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană nu a confirmat proiectul de buget al unui stat membru. Bugetul prezentat de Italia pentru 2019 constituie o încălcare deosebit de gravă a recomandărilor bugetare ale Consiliului din iulie 2018.

23 octombrie: Președintele României, Klaus Iohannis, se adresează în premieră Parlamentului European, la Strasbourg, într-un discurs privind viitorul Europei, prezentând viziunea României ca stat membru care deține în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019Al 11-lea lider european care a susținut un discurs privind viitorul UE în Parlamentul European, Iohannis a pledat ferm pentru ”calea europeană comună” în desăvârșirea proiectului european.

FOTO: Administrația Prezidențială

Noiembrie – 100 de ani de la Primul Război Mondial, comemorați la Paris sub semnul unității franco-germane, ai „vechilor demoni” și ai ”noilor ideologii. În capitala Franței, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregii neamului românesc”

1 noiembrie: România a preluat de la Bulgaria Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandatul urmând să dureze până la 31 octombrie 2019.

7-8 noiembrieLiderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a fost ales, cu 492 de voturi, față de 127 obținute de contracandidatul său Alexander Stubb, pentru a deveni candidatul Partidului Popular European la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

11 noiembrie: Se împlinesc 100 de ani de la sfârșitului Primului Război Mondial (1914-1918). La Paris a avut loc o ceremonie de comemorare și o paradă militară pe Champs-Élysées la care au participat peste 70 de șefi de stat și de guvern, între care președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. La ceremonii, sub privirile lui Donald Trump și Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron a criticat ”vechii demoni” și ”noile ideologii”: ”Istoria ameninţă să se întoarcă la cursul său tragic”. Anterior, într-o imagine demnă de cronica ilustrată a omenirii: Emmanuel Macron și Angela Merkel au reînnoit reconcilierea franco-germană în ”serviciul Europei și al păcii”La Paris, președintele României a purtat stindardul simbolic al ”întregirii neamului românesc” în marea familie europeană.

FOTO: Instagram/ Bundeskanzlerin

13 noiembrie: Parlamentul European a adoptat rezoluția privind statul de drept din România, cu 473 voturi “pentru”, 151 “împotrivă” și 40 abțineri. Eurodeputații au fost nemulțumiți de modificările aduse legilor Justiției și Codurilor penale. De asemenea, textul “condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018” și recomandă autorităților române “să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție”. În aceeași, Comisia Europeană publică cel mai dur raport MCV privind situația statului de drept din România din ultimii ani.

25 noiembrie: Într-un summit extraordinar desfășurat la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) au aprobat acordul privind Brexit, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie 2019, sub președinția română a Consiliului. Acordul trebuie aprobat mai întâi de Parlamentul britanic, votul programat inițial pentru 11 decembrie fiind amânat. Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie 2019 acordul de retragere a Regatului Unit din UE. Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare, la final de an premierul britanic Theresa May supraviețuind politic chiar unui vot de neîncredere din partea partidului său.

26 noiembrie: Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene, împreună cu echipajele formate din 24 de marinari ucraineni, în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea AzovUlterior, președintele Ucrainei a decis să interzică intrarea în țară a bărbaților ruși cu vârsta cuprinsă între 16 și 60 de ani, iar Rusia a pus sub acuzare cei 24 de marinari pentru trecerea ilegală a frontierei ruse, aceștia riscând până la şase ani de închisoare fiecare.

27 noiembrie: Într-un moment istoric, în avanpremiera Centenarului Marii Uniri, președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au inaugurat la Paris Sezonul cultural România-Franța, sub umbrela căruia se vor desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019. În același context, cei doi președinți au semnat o Declarație actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral

30 noiembrie”O realizare revoluționară”: La Summitul G20, SUA, Mexic și Canada au semnat noul acord comercial nord-american, o mostră de angajament pentru viitorul comerțului liber în lume, în pofida faptului că președintele american Donald Trump este recunoscut pentru opoziția și adversitatea cu care discută cu partenerii în termeni comerciali. 

Decembrie – România, sub lumina intensă a reflectoarelor europene și transatlantice: De la Centenarul Marii Uniri la preluarea simbolică a ștafetei președinției Consiliului UE

1 decembrie: România celebrează 100 de ani de la Marea Unire, moment marcat de ceremonii și mai multe parade militare, precum și de discursuri politice. La Alba Iulia, orașul înfăptuirii Marii Uniri a românilor la 1 decembrie 1918, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel, într- discurs istoric, ca românii să arate ”generaţiilor următoare că noi, cei care aniversăm Centenarul, suntem, prin ceea ce facem, continuatori destoinici ai proiectului Marii Uniri”. La nivel european și internațional, Comisia Europeană a arătat că aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat momentul reconcilierii istoriei și geografiei europene, în vreme ce SUA – prin președintele Donald Trump, secretarul de stat Mike Pompeo și printr-o rezoluție a Camerei Reprezentanților – au recunoscut ”angajamentul României faţă de valorile democratice comune şi securitatea globală”. 

1-8 decembrie: Mai multe proteste ale “Mișcării Vestelor Galbene” în Franța au dus la rănirea a 130 de persoane, dintre care 23 polițiști și cel puțin 380 de arestări. Vestele Galbene reprezintă un val de contestare împotriva creșterii taxelor la carburanți, a scăderii nivelului de trai și, în general, împotriva guvernului și a politicilor lui Emmanuel Macron. Au avut loc mai multe vandalizări, inclusiv Arcul de Triumf din Paris. În urma acestor proteste de amploare împotriva creșterii planificate a președintelui francez Emmanuel Macron privind impozitele pe carburanți, premierul francez Édouard Philippe anunță că aceste planuri vor fi suspendate timp de cel puțin șase luni. Ulterior, pe 8 decembrie, 125.000 de “veste galbene” au protestat la Paris pentru justiția socială și împotriva politicilor de reformă ale președintelui Emmanuel Macron. La nivel național 1.385 de persoane au fost reținute. 

Foto: Ministere de l’Interieur/ Twitter

4-5 decembrie: Miniștrii de Externe din țările NATO, reuniți la Bruxelles, au cerut Rusiei să revină la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare în care este angajată alături de Statele Unite. Declarația semnată de țările NATO a fost urmată de un semnal puternic dat de secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, care a precizat într-o declarație că dacă Rusia nu îşi respectă obligaţiile din cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) în termen de 60 de zile, SUA nu se vor mai considera parte a acestui acord. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear. În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare. NATO subliniază că această rachetă este mobilă şi uşor de ascuns, astfel că, de pildă, ea ar putea fi uşor rapid în enclava Kaliningrad, de unde ar putea lovi cu uşurinţă Berlinul.

5 decembrie: Guvernul României a efectuat o vizită la Bruxelles pentru o întâlnire cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și membrii Comisiei Europene, o reuniune tradițională a Colegiului Comisarilor Europeni cu guvernul statului membru care urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. România va asuma în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, în premieră, Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

5 decembrie: Președintele american Donald Trump și foștii președinți americani George W. Bush, Jimmy Carter, Barack Obama și Bill Clinton, alături de cancelarul german Angela Merkel și de Prințul Charles participă la funeraliile de stat ale lui George H. W. Bush, cel de-al 41-lea președinte al SUA, decedat pe 30 noiembrie. Mandatul său (1989-1993) a culminat cu sfârșitul Războiului Rece și revoluțiile anti-comuniste din Europa de Est. Un omagiu emoționant a fost adus de Angela Merkel, care a arătat că ”fără realizările politicii sale”, ea nu ar ”fi putut fi cancelar” al Germaniei.

7 decembrie: Cancelarul german Angela Merkel s-a retras oficial din funcția de președinte al Uniunii Creștin-Democrate, principala forță politică din Germania, pe care o conducea din anul 2000. După un discurs ovaționat timp de zece minute și echivalent cu un testament politic, Angela Merkel a fost înlocuită în funcție, la capătul unei competiții interne între mai mulți candidați, de Annegret Kramp-Karrenbauer, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate, care a promis că o va susține pe Merkel să își încheie mandatul de cancelar în 2021, când va aniversa 16 ani în fruntea Germaniei, asemenea mentorului ei, Helmut Kohl.

FOTO: CDU/ Instagram

8 decembrie: Partidul Socialiştilor Europeni (PES) l-a desemnat pe olandezul Frans Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte ale Comisiei Europene și cel de-al doilea om din Comisia Juncker, drept cap de listă pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, un scrutin ce se anunţă delicat pentru social-democraţi, aflaţi în pierdere de viteză în faţa conservatorilor şi a mişcărilor populiste

21 decembrie: România preia, simbolic, ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene de la Austria. La București, cancelarul Sebastian Kurz i-a înmânat președintelui Klaus Iohannis simbolul președinției Consiliului UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani face apel la cetățenii europeni să voteze la alegerile europene din mai deoarece Parlamentul European are nevoie de mai multă putere și legitimitate

Published

on

Corespondență Bruxelles

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, face apel la cetățenii europeni să iasă la vot în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai deoarece este singura cale pentru a oferi mai multă legitimitate instituției care legiferează în interesul lor. 

Antonio Tajani a lansat acest apel în cadrul unui eveniment organizat de PE, la Bruxelles, pentru presa din statele membre. Acesta a spus că, pe fundalul Brexit, este important ca Parlamentul European să capete mai multă putere, deoarece ,,este nevoie de oameni politici puternici care să contracareze tendințele populiste”. ,,Populiștii sunt cei care pun doar problemele pe masă fără a oferi soluții pentru rezolvarea lor”, a mai spus acesta. 

Referitor la felul în care va arăta Europa după alegerile pentru Parlamentul European, Antonio Tajani a spus că ,,acest lucru va fi hotărât de cetățenii europeni care vor ieși la vot pentru a alege o direcție pentru viitorul lor”. Acesta speră că Parlamentul European va avea o componență echilibrată și că va continua lupta pentru a avea mai puțină birocrație, dar mai multă politică. 

,,Personal, am fost întotdeauna în favoarea simplificării normative, în special în ceea ce privește regulile pentru accesarea banilor europeni, atât de importanți pentru dezvoltarea statelor membre, din diferitele fonduri ale UE”, a precizat Tajani. 

Transmițând aceste mesaje despre alegerile europene chiar înaintea participării la Consiliul European privind Brexit, Președintele Tajani a spus că principalul interes al PE în aceste discuții este și va rămâne asigurarea respectării drepturilor celor peste 3 milioane și jumătate de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, precum și a cetățenilor britanici aflați pe teritoriul UE. 

Antonio Tajani nu a dorit să facă comentarii referitor la participarea Regatului Unit la alegerile pentru PE din mai, susținând că va prezenta poziția instituției în acest sens la reuniunea Consiliului European.

Amintim faptul că Donald Tusk, președintele Consiliului European, le-a atras atenția eurodeputaților prezenți la dezbaterea din plenul de la Strasbourg, de acum două săptămâni, că nu va admite atitudinea de ,,deranjare” a unora dintre ei față de posibilitatea ca britanicii să participe la alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai, în condițiile în care ar exista o prelungire a termenului de retragere după această dată. 

,,Și aici, permiteți-mi să fac o remarcă personală deputaților acestui Parlament. Înainte de Consiliul European, am spus că ar trebui să fie posibilă o extensie lungă în cazul în care Marea Britanie dorește să-și regândească strategia Brexit, ceea ce ar însemna, desigur, participarea Regatului Unit la alegerile pentru Parlamentul European. Și apoi au existat voci spunând că acest lucru ar fi dăunător sau incomod pentru unii dintre voi. Să fiu clar: o astfel de gândire este inacceptabilă”, a spus Tusk, avertizându-i pe europarlamentari că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au mărșăluit pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană. Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat luni faptul că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, dar că acest lucru nu înseamnă că va fi inevitabil ca Marea Britanie să ia parte.

Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară până la 22 mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvânt.

În prezent, după amânarea termenului inițial de 29 martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 aprilie, caz în care ieșirea s-ar produce fără un acord. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending