Miniștrii de externe ai României și Marii Britanii, Luminița Odobescu și James Cleverly, au avut marți, la summitul NATO de la Vilnius, un “dialog aprofundat”, la prima lor întrevedere bilaterală de când noua șefă a diplomației române a preluat portofoliul externelor.
“Am discutat despre oportunitățile oferite de Parteneriatul Strategic România – Regatul Unit, despre modalitățile de consolidare a cooperării în cadrul NATO și de construire împreună a unei Alianțe mai puternice. Un schimb de opinii foarte bun cu privire la Ucraina și Republica Moldova”, a scris Odobescu, pe Twitter.
In-depth dialogue with @JamesCleverly in margins of #VilniusSummit. We discussed the opportunities provided by 🇷🇴🇬🇧 #StrategicPartnership, ways of enhancing cooperation within @NATO & of building a stronger Alliance togeter. Very good exchange on #Ukraine & R. of #Moldova. pic.twitter.com/QZk1fpqVNc
— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) July 11, 2023
România și Marea Britanie celebrează anul acesta douăzeci de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral, iar miniștrii de externe ai celor două țări au semnat, la Londra, Declarația comună de actualizare a Parteneriatului Strategic și au lansat forumul bilateral româno-britanic. De asemenea, recent, ambasadorul britanic la București a anunțat că, până la finalul acestui an, în România vor veni peste 2.000 de britanici pentru sarcini militare specifice, pentru a lucra cu partea română la modul de ”a descuraja şi de a câştiga în faţa provocărilor pe care le avem astăzi şi a celor viitoare”.
Miniștrii de externe din țările NATO și cei din statele partenere – Republica Moldova, Georgia și Bosnia – au participat marți la o reuniune comună prezidată de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Reuniți pentru summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO, în frunte cu Joe Biden, Emmanuel Macron, Recep Tayyip Erdogan sau Klaus Iohannis, au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților.
Pentru a-și satisface nevoile de apărare, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor, având în vedere că națiunile aliate “se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”.
La summitul din Lituania, primul în formula de 31 de state membre după aderarea Finlandei, Alianța a reafirmat că așteaptă aderarea Suediei, odată cu acordul mediat de secretarul general al NATO între președintele Turciei și premierul Suediei.
Reafirmând că Rusia este principala amenințare la adresa securității euro-atlantice, declarația finală a summitului cuprinde nu mai puțin de 45 de mențiuni cu privire la Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO luând decizia că vor invita Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică atunci când “aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”. De asemenea, aliații au aprobat cele trei elemente coordonatoare propuse de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și anume un program multianual de asistență pentru Ucraina, care va permite tranziția de la standardele, instruirea și doctrinele din epoca sovietică la cele ale NATO și reconstrucția sistemului de securitate și apărare a țării, un nou Consiliu NATO-Ucraina, un forum pentru consultări și luarea deciziilor în situații de criză în care aliații și Kievul se vor întâlni de la egal la egal, și angajamentul față de viitorul euro-atlantic al Ucrainei.
Declarația de la Vilnius tratează încă din primele sale paragrafe provocările pe care o China “coercitivă” le reprezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice și alocă mesaje de sprijin politic în premieră pentru Republica Moldova, îndeosebi privind integrarea europeană a țării și dreptul acesteia de a-și decide propriul curs de politică externă.
