Connect with us

CONSILIUL UE

”Europa este în pericol”: Josep Borrell propune o doctrină militară a UE și constituirea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Published

on

© European Union 2021

Șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a cerut miercuri statelor membre să cadă de acord asupra unei doctrine ambiţioase ca bază pentru operaţiunile militare comune în afara UE, inclusiv prin constituirea unei forţe care să fie desfăşurată în situaţii de criză, relatează Reuters.

Josep Borrell a susţinut astfel că primul său proiect al ”Busolei Strategice” a UE, pe care îl va prezenta săptămâna viitoare, este crucial pentru securitatea sa. 

Europa este în pericol”, menţionează el în preambulul documentului trimis spre dezbatere celor 27 de state membre. ”Avem nevoie de capabilităţi de desfăşurare rapide”, a punctat şeful diplomaţiei europene în declaraţia sa citată de Reuters.

O idee, a explicat Borrell, dar care nu este nouă, este ca UE să dispună de o forţă de reacţie pentru situaţii de criză cu un efectiv de circa 5.000 de militari, el subliniind în acest timp că alianţa NATO în care SUA joacă un rol esenţial rămâne principala responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei.

Miniştrii europeni de externe şi ai apărării vor aborda luni și marți aceste chestiuni, cu obiectivul de a conveni un document politic până în luna martie. La reuniuni va participa și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care salută eforturile europene în materie de apărare, dar atenționează împotriva unei concurențe cu Alianța Nord-Atlantică.

Busola Strategică va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii. Din această perspectivă, Busola strategică a UE se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022.

Calendarul acestui document strategic a debutat în iunie 2020, când statele membre au decis elaborarea Busolei strategice, care va fi prezentată oficial în luna noiembrie și urmează a fi adoptată la Consiliul European din martie 2022, desfășurat în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Cu ocazia respectivă, Ursula von der Leyen a precizat, în discursul său privind Starea Uniunii, că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene. Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Retragerea militară haotică americană și aliată din Afganistan și anunțul înființării unei alianțe de securitate Australia – Marea Britanie – Statele Unite pentru zona indo-pacifică au pus în prim plan obiectivele privind o autonomie strategică europeană, un concept fidel viziunii președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a lui 2022.

Invocând binecuvântarea preşedintelui american Joe Biden exprimată de mai multe ori recent în discuțiile sale cu preşedintele francez Emmanuel Macron, oficiali europeni susţin că UE poate fi un aliat mai util al SUA dacă îşi dezvoltă capacităţi militare autonome. Astfel, criza submarinelor australiene a fost dezamorsată prin decizia din luna septembrie a lui Joe Biden și a lui Emmanuel Macron de a lansa un proces de consultări, SUA recunoscând importanța unei apărări europene complementare cu NATO. Apoi, la summitul G20 de la Roma, Biden și Macron au adoptat o declarație comună a reconcilierii care statuează că “Statele Unite recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară NATO”.

Luna trecută, Josep Borrell le-a cerut liderilor europeni să pună capăt dezbaterilor de tipul “apărare europeană sau NATO”, subliniind că este nevoie de ambele și că Europa nu își poate permite să fie un spectator în lume.

De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE a oferit Franţei ocazia de a-şi afirma ambiţiile pentru o apărare europeană.

Pe de altă parte, la summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

Însă în ciuda progreselor în constituirea unui fond comun destinat dezvoltării de noi arme, UE încă nu a reuşit să-şi creeze o forţă pentru situaţii de criză de mărimea unui batalion și nici să operaționalizeze grupurile tactice de luptă de care dispune încă din 2007. Ca parte a acestui proces strategic, Germania a lansat o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene, împreună cu Finlanda, Portugalia, Slovenia şi Olanda. Inițiativa preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize și ea a fost propusă după ce miniștrii apărării din țările UE au relansat în luna septembrie discuțiile de înființare a unei forțe militare de reacție.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană condamnă cu cea mai mare fermitate “referendumurile” false și ilegale desfășurate în unele părți din regiunile Donețk, Kherson, Luhansk și Zaporizhzhia din Ucraina, ocupate în prezent și parțial de Rusia, a afirmat miercuri șeful diplomației europene, Josep Borrell, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

“UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată aceste “referendumuri” ilegale și rezultatul lor falsificat, nici orice decizie luată pe baza acestui rezultat, și îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să facă același lucru. Prin organizarea acestor “referendumuri” false și ilegale, Rusia urmărește să modifice prin forță frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare clară și gravă a Cartei ONU. Rezultatul acestora este nul și neavenit și nu poate produce niciun fel de efect juridic. “Referendumurile” false și ilegale ale Rusiei nu au nicio legitimitate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional, precum și obligațiile internaționale ale Rusiei. Acestea au fost desfășurate în timp ce Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și au ca scop anexarea de către Rusia a teritoriilor ocupate de Ucraina. Acestea încalcă Constituția Ucrainei și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Borrell, într-o declarație semnată în numele UE.

În plus, Borrell insistă că “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei din Ucraina au avut loc pe fondul unor abuzuri generalizate și sistematice ale drepturilor omului, precum și al intimidării cetățenilor ucraineni de către Rusia și autoritățile sale numite în mod ilegitim în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

“Prin urmare, aceste “voturi” ilegale, desfășurate sub presiune și în grabă, nu reprezintă expresia voinței libere a oamenilor care trăiesc în aceste regiuni ale Ucrainei. UE salută curajul locuitorilor ucraineni care s-au opus “referendumurilor” și continuă să se opună ocupației rusești”, a precizat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a mai punctat că toți cei implicați în organizarea acestor false “referendumuri” ilegale, precum și cei responsabili de alte încălcări ale dreptului internațional în Ucraina vor fi trași la răspundere.

“UE își menține sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și solicită Rusiei să își retragă imediat, complet și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei. În conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. UE și statele sale membre vor continua să sprijine eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar“, a asigurat Josep Borrell.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre pentru reducerea dependenței energetice a UE față de Rusia

Published

on

© Romania in the EU/ Twitter

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG) potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii și secretarii de stat pentru afaceri europene din statele membre UE au avut un schimb de opinii pe marginea agendei adnotate a Consiliului European din 20-21 octombrie a.c., care include următoarele subiecte: agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația energetică și cea economică la nivelul Uniunii, precum și relațiile externe ale UE.         

Pe agenda Consiliului Afaceri Generale au figurat și prezentarea formală a priorităților Președinției cehe a Consiliului UE, programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, cea de-a treia discuție orizontală dedicată dialogului privind statul de drept, precum și procesul de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei. Totodată, Comisia Europeană a prezentat stadiul relațiilor Uniunii cu Regatul Unit al Marii Britanii.

În contextul discuțiilor privind agenda Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat importanța menținerii unei atenții sporite a situației din Ucraina, subliniind sprijinul cuprinzător acordat de România Ucrainei și refugiaților ucraineni.

Astfel, a informat cu privire la noul format de cooperare trilaterală România – Ucraina – Republica Moldova, a cărui primă reuniune a avut loc la Odesa, la 15 septembrie, la nivelul miniștrilor afacerilor externe și ai energiei, cu scopul stabilirii unui mecanism de coordonare pe termen lung care să răspundă provocărilor apărute pe fondul conflictului din Ucraina.

În același sens, secretarul de stat român a arătat că România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ).  Totodată, a făcut referire la importanța solidarității europene și a necesității de susținere de către UE a procesului de reconstrucție a Ucrainei, de facilitare a exporturilor ucrainene de cereale, precum şi de menținere a unei presiuni constante asupra Federației Ruse, prin intermediul sancțiunilor, și dinamizarea eforturilor de combatere a dezinformării.

Cu privire la tematica energiei, care va face, de asemenea, obiectul discuțiilor liderilor europeni, secretarul de stat Daniela Gîtman a salutat măsurile anunțate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, subliniind necesitatea unor soluții europene atât ca răspuns la provocările pe termen scurt privind prețurile la energie, cât şi în raport cu obiectivele pe termen mediu şi lung, în special securitatea aprovizionării și ameliorarea design-ului pieței europene de energie, în paralel cu reducerea dependențelor energetice față de Federația Rusă și trecerea către energiile neutre din punct de vedere al emisiilor cu efect de seră. În context, a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Referitor la programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, demnitarul român a salutat atât conținutul raportului, care abordează sinergiile dintre cele două procese transformative esențiale la nivel european, respectiv tranziția verde și cea digitală, cât și discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii și scrisoarea de intenție prin care sunt enunțate prioritățile legislative pentru anul 2023.

A salutat îndeosebi referințele la necesitatea menținerii abordării solidare cu Ucraina, la adoptarea unor măsuri europene în domeniul energiei și la avansarea politicii de extindere, atât în relație cu partenerii din Balcanii de Vest, cât și cu cei din Vecinătatea Estică.

În context, secretarul de stat român a făcut referire la importanța avansării negocierilor privind pachetul legislativ Fit for 55, respectiv Planul RePowerEU și a relevat importanța menținerii unei abordări echilibrate, care să ia în calcul specificităţile statelor membre şi impactul situației actuale.

Totodată, secretarul de stat Daniela Gîtman a subliniat importanța consolidării procesului de integrare europeană și a securității Uniunii, prilej cu care a evidențiat contribuția pe care extinderea spațiului Schengen o aduce la îndeplinirea acestui obiectiv. A reiterat necesitatea unei decizii referitoare la aderarea României la spațiul Schengen.

În cadrul dezbaterii pe tema procesului de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei, demnitarul român a reafirmat poziția națională privind asigurarea unui răspuns adecvat și eficient al Uniunii la așteptările cele mai presante ale cetățenilor. A subliniat necesitatea unor rezultate concrete care să întărească coeziunea și unitatea Uniunii.

A arătat că aceste măsuri pot fi luate în cadrul actual al Tratatelor, exprimând deschiderea României pentru identificarea unor soluții de fluidizare a procesului de decizie la nivelul UE prin intermediul opțiunilor puse la dispoziție de Tratatele în vigoare, inclusiv a clauzei pasarelă, pe baza unor analize detaliate privind impactul unor astfel de măsuri pentru obiectivele de ansamblu ale Uniunii.

Cu ocazia celei de-a treia discuții orizontale privind statul de drept, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reiterat sprijinul României pentru acest exercițiu și a subliniat importanța schimburilor de experiență și bune practici între statele membre.

Pe fondul introducerii de recomandări specifice de țară în raportul Comisiei Europene, secretarul de stat român a evidențiat că această inițiativă de consolidare a mecanismului reprezintă un pas înainte pentru evitarea duplicării cu alte mecanisme și instrumente similare, reiterând, în acest sens, obiectivul României de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și continuarea monitorizării prin intermediul mecanismului general.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis să acorde Ucrainei asistență suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 20 septembrie,  în mod formal decizia de a acorda Ucrainei asistență macrofinanciară suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro, în regim de urgență, se arată în comunicatul oficial.

La 9 septembrie, în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN de la Praga, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei declarații în sprijinul acordării acestei asistențe suplimentare în valoare de 5 miliarde de euro pentru Ucraina. Astăzi, decizia privind acordarea acestei asistențe suplimentare a fost adoptată în mod formal, după ce etapele formale necesare au fost finalizate în doar 11 zile.

Această asistență financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de UE Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal și al apărării.

„Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Ne îndeplinim promisiunile și contribuim la asigurarea faptului că statul ucrainean și infrastructura sa esențială pot să funcționeze în continuare în pofida războiului de agresiune al Rusiei. În cadrul următoarelor reuniuni ale Consiliului ECOFIN, voi pleda pentru un acord rapid privind punerea la dispoziție a restului de 3 miliarde EUR, sumă pentru care trebuie să convenim, de asemenea, asupra repartizării în împrumuturi și granturi”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei

Această asistență macrofinanciară în valoare de 5 miliarde de euro va fi acordată Ucrainei sub forma unor împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de avantajoase. Este cea de a doua etapă a punerii în aplicare a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde de euro, anunțată de Comisia Europeană în comunicarea sa din 18 mai 2022 și aprobată de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

În plus, decizia adoptată astăzi oferă bugetului UE mijloacele necesare pentru a absorbi riscul de pierderi legate de aceste împrumuturi suplimentare, precum și de împrumutul în valoare de 1 miliard de euro, adoptat la 12 iulie 2022. Acesta din urmă a fost plătit integral în două tranșe, la 1 și 2 august 2022.


Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide și a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambițios de reforme, axat pe combaterea corupției, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum și pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esențiale pentru atragerea de investiții, stimularea productivității și ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.

Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operațiuni consecutive de asistență macrofinanciară (AMF), care au depășit 7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi.

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ.

Asistența macrofinanciară excepțională suplimentară din partea Uniunii, în valoare de până la 5 miliarde de euro, acordată în temeiul acestei decizii este destinată să sprijine stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei, să consolideze reziliența imediată a țării și să susțină capacitatea acesteia de redresare, contribuind astfel la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei și la capacitatea acesteia de a fi, în cele din urmă, în măsură să își respecte obligațiile financiare.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

CONSILIUL EUROPEAN54 mins ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH11 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH15 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending