Partidul Popular European, reconfirmat principala forță politică după alegerile europene din 6-9 iunie, dorește un premiu mai mare la împărțirea pozițiilor de conducere ale instituțiilor Uniunii Europene.
Pe lângă asigurarea unui al doilea mandat pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a încă 2 ani și jumătate pentru Roberta Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European, PPE propune, de asemenea, ideea de a împărți funcția de președinte al Consiliului European, deținută în prezent de Charles Michel, au declarat oficiali din anturajul discuțiilor.
Ideea divizării funcției de președinte al Consiliului European a fost sugerată de premierul croat Andrej Plenković în cadrul summitului PPE premergător reuniunii Consiliului European, au declarat doi oficiali. Sugestia a venit și pe fondul opoziției pe care popularii europeni o manifestă față de candidatul propus de Socialiștii Europeni, și anume fostul premier portughez Antonio Costa.
Plenković a fost menționat anterior ca o potențială alternativă la von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, având în vedere că provine tot din PPE și pe fondul apelurilor tot mai numeroase pentru ca Europa de Est să obțină o funcție de conducere, după ce în 2019 a fost exclusă de la distribuția geografică a puterii.
În mod oficial, mandatul președintelui Consiliului European este de doi ani și jumătate, după care trebuie reînnoit de liderii UE. Până acum, mandatele tuturor celor trei președinți din istoria Consiliului European (Herman van Rompuy, Donald Tusk și Charles Michel) au fost reînnoite.
Deși PPE dorește o influență sporită, este puțin probabil ca Partidul Socialiștilor Europeni, care a obținut al doilea cel mai bun rezultat în alegeri și care l-a propus pe fostul prim-ministru socialist portughez António Costa, să fie de acord.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 190 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 22 de mandate. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte. De asemenea, majoritatea pro-europeană stabilă PPE – S&D – Renew Europe va fi una mai fragilă decât în 2019, fiind necesari Verzii pentru o majoritate mai solidă.
Pe lângă funcția de președinte al Comisiei Europene, pentru care Ursula von der Leyen pornește din pole-position, liderii trebuie să aleagă un nou președinte al Consiliului European și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în vreme ce Parlamentul European își va alege președintele la ședința constitutivă de la jumătatea lunii iulie, existând tradiția că această poziție revine popularilor pentru jumătate de mandat și social-democraților europeni pentru a doua jumătate de mandat.
Dar pentru ca președintele Comisiei Europene să ajungă la votul din plen și pentru ca numirile în funcțiile de top să respecte criteriile de echilibru geografic, politic și de gen, decizia denumită colocvial “fumul alb” este rezultatul negocierilor dintre cei 27 de lideri europeni.
În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați.
Cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis). Cele mai mari țări UE conduse de lideri S&D sunt Germania (Olaf Scholz) și Spania (Pedro Sanchez), iar cele mai mari țări conduse de lideri Renew Europe sunt Franța (Emmanuel Macron) și Olanda (Mark Rutte). Cea mai mare țară UE condusă de un lider conservator este Italia (chiar a treia cea mai mare țară), unde prim-ministru este Giorgia Meloni.
Fotografia fotoliilor liderilor UE la începutul summitului le arată pe Ursula von der Leyen (președintă a Comisiei Europene) și pe Roberta Metsola (președintă a Parlamentului European) ca favorite și îi înfățișează pe Antonio Costa și pe Kaja Kallas ca potențiali președinte al Consiliului European, respectiv șefă a diplomației europene.
De altfel, de la nivelul PES și Renew Europe, secretarii generali ai celor două familii politice au indicat că forțele lor politice sunt interesate de celelalte două poziții cheie care se află pe masa negocierilor – socialiștii pentru funcția de președinte al Consiliului European și liberalii pentru poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
