Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul funcțiilor de top din UE a început cu o… amânare. Și o întâlnire de gradul zero între negociatorii PPE și PES: Tusk și Mitsotakis vs. Scholz și Sanchez

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Summitul Consiliului European consacrat numirii liderilor instituțiilor UE pentru ciclul instituțional 2024-2029 a început luni, la Bruxelles, cu o amânare, situație care, în jargon bruxellez, înseamnă că reuniunea propriu-zisă în plen a celor 27 de șefi de stat sau de guvern nu a debutat din cauza întrevederilor bilaterale dintre lideri pentru a armoniza pozițiile privind cine vor conduce instituțiile Uniunii Europene.

Negociatorii politici ai celor două grupuri politice principale din Parlamentul European – Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni – s-au întâlnit înainte de summit, potrivit informațiilor confirmate de mai mulți diplomați europeni, ceea ce întârzie începerea reuniunii propriu-zise.

Partidul Popular European i-a desemnat pe prim-ministrul polonez Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, și pe prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, să ghideze negocierile în numele PPE, în vreme ce Socialiștii Europeni i-au însărcinat pe cancelarul german Olaf Scholz și pe prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez cu această responsabilitate.

Cei patru au participat anterior la summit-urile familiilor lor politice, premergătoare Consiliului European. Alegerea lor ca reprezentanți la negocieri relevă și importanța pe care PPE și PES o acordă acestui proces.

Donald Tusk, un veteran experimentat, a mediat negocierile pentru aceleași funcții în 2019, când era președinte al Consiliului European, în vreme ce în 2014 a trebuit să îi convingă pe liderii europeni că merită să îi fie încredințat mandatul de președinte al Consiliului European, devenind primul est-european în această poziție. Kyriakos Mitsotakis este unul dintre cei mai apreciați lideri naționali din PPE, premier al Greciei din 2019. Partidul său și partidul lui Tusk sunt cele două formațiuni politice din cadrul PPE care au susținut candidatura Ursulei von der Leyen pentru a fi aleasă candidatul cap de listă al PPE pentru șefia Comisiei Europene, la Congresul popularilor europeni de la București.

La nivelul socialiștilor, Olaf Scholz și Pedro Sanchez sunt liderii locomotivă ai PES, deși au pierdut alegerile europene în țările lor, Germania, respectiv Spania. Cu toate acestea, Scholz și Sanchez reprezintă prima, respectiv a patra țară din UE ca mărime, aspecte care contează la votul pentru alegerea liderilor instituțiilor UE, iar premierul spaniol are la activ și experiența negocierilor din 2019, când l-a impus pentru poziția de Înalt Reprezentant pe Josep Borrell, ministru de externe al Spaniei la momentul cu pricina.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își dau întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029

Cu un rol central în desemnarea celor mai importante poziții la nivel înalt din UE – alegerea președintelui Consiliului European, desemnarea președintelui Comisiei Europene și numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliul European va discuta despre următorul ciclu instituțional.

Pe lângă funcția de președinte al Comisiei Europene, pentru care Ursula von der Leyen pornește din pole-position, liderii trebuie să aleagă un nou președinte al Consiliului European și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în vreme ce Parlamentul European își va alege președintele la ședința constitutivă de la jumătatea lunii iulie, existând tradiția că această poziție revine popularilor pentru jumătate de mandat și social-democraților europeni pentru a doua jumătate de mandat.

Orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea și echilibrul UE din punct de vedere geografic, al mărimii țărilor, al genului și al apartenenței politice. Potrivit tratatului UE, toate cele trei poziții menționate necesită un vot cu majoritate calificată din partea liderilor statelor membre (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE).

Presa de la Bruxelles deja a speculat că “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, referindu-se la Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, la fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, la Roberta Metsola (PPE) din Malta ca președintă a Parlamentului European și la prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas (Renew Europe) ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.

Un astfel de deznodământ ar marca și o serie de premiere. Social-democrații europeni ar prelua pentru prima dată funcția de președinte al Consiliului European. De la înființarea acestei poziții, ea a revenit PPE-ul în două rânduri (2009 și 2014) și către Renew Europe (2019). Situația în care Kaja Kallas ar fi numită șefă a diplomației europene ar marca revenirea Europei de Est la nivelul funcțiilor de top și ar fi pentru prima dată când poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, creată în 1999, ar reveni altei familii politice decât Socialiștilor Europeni.

Dar, popularii europeni manifestă un scepticism cu privire la candidatura lui Antonio Costa la șefia Consiliului European din cauza procedurile sale încă neîncheiate în justiția portugheză și referitor la abordarea față de Ucraina.

Dacă summitul de acum va fi un succes, summitul Consiliului European din 27-28 iunie va confirma aceste înțelegeri. Dacă nu, mai multe reuniuni ar putea urma având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European. De asemenea, deciziile privind ocupanții fotoliilor de președinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant presupun indirect și atribuirea a două mandate în Comisia Europeană în funcție de statele de proveniență ale liderilor aleși.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Duelul UE-Ungaria prin scrisori. Charles Michel îl admonestează pe Orban pentru vizitele la Moscova și Beijing: Nu reprezentați UE pe scena globală

Published

on

© European Union, 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a admonestat pe premierul Viktor Orbán cu privire la “misiunile de pace” autodeclarate ale liderului maghiar la Kiev, Moscova, Beijing și la Donald Trump.

Într-o scrisoare adresată lui Orbán și consultată de CaleaEuropeană.ro, Michel afirmă că “președinția rotativă a Consiliului nu are niciun rol în reprezentarea Uniunii pe scena internațională și nu a primit niciun mandat din partea Consiliului European pentru a se angaja în numele Uniunii”.

Ungaria deține pentru o perioadă de șase luni, începând cu 1 iulie 2024, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Michel i-a explicat lui Orban că “a clarificat acest lucru chiar înainte de vizita dvs. la Moscova, iar acest lucru a fost reiterat ulterior de Înaltul Reprezentant Borrell în declarația sa din 5 iulie”.

Prin această scrisoare, șeful Consiliului European răspunde unei scrisori din partea lui Orbán, transmisă tuturor liderilor europeni, care conține concluzii și sugestii bazate pe “misiunile sale de pace”, inclusiv vizita lui Donald Trump la Mar-a-Lago.

Datată 12 iulie, scrisoarea lui Orban avertiza că, odată cu o “probabilă” victorie a lui Trump, proporția UE din povara financiară a susținerii Ucrainei “se va schimba semnificativ în dezavantajul UE”.

Nu ne putem aştepta la nicio iniţiativă de pace până la alegeri. Cu toate acestea, pot afirma cu încredere că, la scurt timp după victoria sa electorală, el nu va aştepta până la ceremonia de învestire, ci va fi gata să acţioneze imediat ca mediator de pace. Are planuri detaliate şi bine fundamentate pentru asta.“, a scris Orban în scrisoarea sa trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi altor lideri ai UE.

În prima săptămână a președinției maghiare la Consiliul UE, premierul Ungariei s-a deplasat, pe rând, la KievMoscova și Beijing unde s-a întâlnit cu liderii celor trei țări, precizând că este într-o misiune pentru pace. De asemenea, Orban și-a încheiat participarea la summitul NATO de la Washington de săptămâna trecută cu o întâlnire cu Donald Trump, la reședința acestuia din Florida.

În răspunsul său, Michel a menționat angajamentul neclintit al Uniunii Europene de a sprijini Ucraina și poporul său atât timp cât este necesar și atât de intens cât este necesar” și a respins afirmația lui Orbán potrivit căreia UE ar avea “o politică pro-război”.

“Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima care își exercită dreptul legitim la autoapărare”, a scris Michel, menționând că această scrisoare va fi împărtășită și cu liderii europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Scrisoarea lui Michel vine pe fondul unui contraatac împotriva modului în care Ungaria gestionează președinția Consiliului Uniunii Europene.

Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar par să nu rămână fără consecințe. Ca represalii diplomatice, mai mulți diplomați europeni au transmis că miniștrii de externe din UE se pregătesc să boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt, respectiv un Consiliu Afaceri Externe informal, pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască ca parte a mandatului său la cârma Consiliului. În același timp, Comisia Europeană a luat deja măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară, reducând practic nivelul participării executivului european la aceste reuniuni. Nu în ultimul rând, mai mulți membri ai Parlamentului European au solicitat suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Uniunea Europeană, în urma vizitelor efectuate de premierul ungar Viktor Orbán în Rusia și China.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat Agenda Strategică 2024-2029, axată pe valorile fondatoare, apărare complementară cu NATO, extinderea UE, motorul pieței unice și obiectivul întemeietor al păcii

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Întruniți la Bruxelles pentru un summit cu mize echivalente cu direcția în viitor a Uniunii Europene, cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE au adoptat Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de foaia de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.

Bazată pe trei piloni –  o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă – agenda adoptată de liderii europeni consacră prioritățile pe care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană vor trebui să le pună în practică în cursul următorului ciclu instituțional.

Documentul debutează cu o evaluare foarte sobră a noilor realități geopolitice.

Uniunea Europeană a fost întemeiată pe imperativul asigurării păcii în Europa, având la bază cooperarea, solidaritatea și prosperitatea economică comună. Această promisiune inițială încă ne ghidează și servește drept fundament al priorităților noastre pentru o Europă puternică și suverană. Peisajul politic mondial este în curs de reconfigurare ca urmare a concurenței strategice, a creșterii instabilității la nivel mondial și a încercărilor de subminare a ordinii internaționale bazate pe norme. Rusia a readus războiul pe continentul nostru. În vecinătatea noastră, situația din Orientul Mijlociu este dramatică. Mediul nostru natural se confruntă cu daune și perturbări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, a declinului biodiversității și a poluării. Dezvoltarea rapidă a unor noi tehnologii generează atât oportunități, cât și potențiale riscuri. Aceste provocări fără precedent ne-au determinat să explorăm noi posibilități de cooperare și integrare în ultimii cinci ani”, arată documentul adoptat la finalul summitului Consiliului European.

Prin agenda strategică adoptată, liderii europeni făgăduiesc că “la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre, ne vom combina punctele forte și resursele pentru a întâmpina următorii ani cu unitate și hotărâre” și că “vom răspunde aspirațiilor cetățenilor noștri”.

O Europă liberă și democratică: valorile fondatoare, punctul T-zero al fundației viitorului comun european

Pilonul unei Europe libere și democratice plasează valorile fondatoare ale Uniunii Europene și acțiunea la nivel mondial bazată pe aceste valori drept punct de plecare.

“Valorile noastre și statul de drept sunt busola noastră, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Ele reprezintă fundamentul unei Uniuni mai puternice, mai prospere și mai democratice pentru cetățenii noștri”, au convenit liderii.

O Europă puternică și sigură: finanțarea industriei de apărare, interoperabilitatea forțelor armate europene, cu NATO în rolul de fundament al apărării colective pentru statele UE care sunt membre ale Alianței

Prin pilonul unei Europe puternice și sigure, liderii statuează că UE își va asuma “responsabilitatea necesară pentru securitatea și apărarea noastră” și își va “consolida capacitatea de a acționa pentru a ne apăra interesele și pentru a deveni mai influenți în lume”.

În noul context geopolitic multipolar, invazia pe scară largă a Ucrainei reprezintă și un atac la adresa unei Europe libere și democratice, au subliniat liderii, evocând nevoia unei acțiuni externe a UE coerente și influente, ambiția consolidării securității și apărării și pregătirea pentru extinderea UE.

“În viitor, vom investi substanțial mai mult și mai eficient împreună, ne vom reduce dependențele strategice, ne vom extinde capacitățile și vom consolida corespunzător baza industrială și tehnologică de apărare europeană. Sporirea securității noastre necesită o bază economică solidă. Vom mobiliza instrumentele necesare pentru a ne consolida securitatea, a întări protecția cetățenilor noștri și a răspunde noilor amenințări emergente. Vom consolida interoperabilitatea între forțele armate europene. Vom îmbunătăți de urgență condițiile pentru dezvoltarea industriei europene de apărare prin crearea unei piețe europene a apărării mai bine integrate și prin promovarea achizițiilor publice comune. Așteptăm cu interes proiecte emblematice și inițiative în domeniul apărării din partea statelor membre. Vom îmbunătăți accesul la finanțare publică și privată, explorând toate opțiunile, inclusiv prin consolidarea rolului de catalizator al Grupului Băncii Europene de Investiții. O Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării va contribui în mod pozitiv la securitatea mondială și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne, pentru acele state care sunt membre ale NATO, fundamentul apărării lor colective. Vom coopera cu partenerii transatlantici și cu NATO, respectând pe deplin principiile stabilite în tratate și de către Consiliul European, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre”, au convenit liderii, la rubrica dedicată securității și apărării.

Pregătindu-se pentru o Uniune mai mare și mai puternică, liderii au consacrat în agenda strategică faptul că noua realitate geopolitică evidențiază importanța extinderii ca investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate.

“Procesul de extindere a dobândit un nou dinamism. Atât UE, cât și țările care aspiră la aderare au acum responsabilitatea de a valorifica la maximum această oportunitate și de a comunica acest lucru în mod clar. Uniunea Europeană va urma o abordare a aderării bazată pe merit, cu stimulente concrete. Ea va sprijini țările care aspiră la aderare să îndeplinească criteriile de aderare cu ajutorul unor instrumente adecvate și va utiliza toate posibilitățile pentru a face să avanseze în continuare integrarea lor treptată. De asemenea, va încuraja eforturile de reformă, în special în ceea ce privește statul de drept, precum și integrarea regională, relațiile de bună vecinătate, reconcilierea și soluționarea diferendelor bilaterale. În paralel, Uniunea Europeană va întreprinde reformele interne necesare pentru a se asigura că politicile noastre sunt adaptate viitorului și finanțate în mod durabil și că instituțiile UE continuă să funcționeze și să acționeze în mod eficace”, au transmis liderii.

O Europă prosperă și competitivă: piața unică – cel mai important atu, frâul liber spiritului antreprenorial european și orientarea către următorul cadru financiar multianual

Sub pilonul unei Europei prospere și competitive, statele membre au convenit să consolideze competivitatea, reafirmând obiectivul de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, realizând cu succes tranziția climatică și pe cea digitală, fără a lăsa pe nimeni în urmă

“În lumea hipercompetitivă de astăzi, trebuie să dăm frâu liber spiritului antreprenorial european. Europa este continentul oamenilor care acționează, produc și inovează. Încrederea în capacitatea întreprinderilor noastre de a transforma riscurile în oportunități va da un impuls investițiilor, va stimula creșterea economică și va face din Europa un lider mondial în industriile și tehnologiile verzi și digitale”, au precizat liderii

Următorul cadru financiar multianual al Uniunii, a cărui propunere bugetară liderii UE o doresc până la data de 1 iulie 2025, va trebui să reflecte aceste priorități, asigurându-se că bugetul UE este adaptat viitorului și că la provocările europene se oferă răspunsuri europene. În acest sens, liderii s-au angajat să depună eforturi în vederea introducerii de noi resurse proprii.

“Ne vom consolida suveranitatea în sectoare strategice și vom transforma Europa într-o putere tehnologică și industrială, promovând în același timp o economie deschisă. Vom elimina decalajele cu care ne confruntăm în materie de creștere, productivitate și inovare în raport cu partenerii internaționali și cu principalii noștri concurenți. Acest lucru necesită un efort semnificativ la nivel de investiții colective, care să mobilizeze atât finanțare publică, cât și finanțare privată, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții”, au precizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

În agenda strategică adoptat, liderii consacră piața unică drept cel mai important atu, motorul pe termen lung al prosperității și convergenței, care permite realizarea de economii de scară.

Prin urmare, o vom aprofunda în continuare, în special în domeniile energiei, finanțelor și telecomunicațiilor. Vom elimina obstacolele rămase, în special în ceea ce privește serviciile și bunurile esențiale, și vom asigura accesul egal la piața unică prin îmbunătățirea conectivității. Vom asigura un cadru echilibrat și eficace privind ajutoarele de stat și concurența, pentru a menține integritatea pieței unice și condiții de concurență echitabile. IMM-urile vor rămâne esențiale pentru structura economică și socială a Europei. Pentru a debloca potențialul de investiții necesar, vom accelera integrarea financiară prin realizarea uniunii piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare. Vom crea piețe europene de capital cu adevărat integrate, care să fie accesibile și atractive pentru toți cetățenii și toate întreprinderile și să aducă beneficii tuturor statelor membre. Învățând din experiență, nu vom permite subminarea piețelor noastre deschise”, au mai convenit liderii.

Sub angajamentul “Mergem înainte împreună”, documentul Agendei Strategice adoptat de liderii europeni se încheie profetic: “Destinul nostru se află în propriile noastre mâini. Avem talentul, curajul și viziunea pentru a ne modela cu succes viitorul. Această agendă strategică este angajamentul nostru comun de a lucra fără echivoc în slujba cetățenilor noștri și de a ne îndeplini obiectivul întemeietor de pace și prosperitate”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat o foaie de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii: Procesul de reformă va merge în paralel cu cel de extindere

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Reuniți la Bruxelles pentru un summit al Consiliului European cu mize semnificative pentru viitorul mandat al instituțiilor europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o foaie de parcurs pentru reformele interne ale Uniunii Europene în perspectiva extinderii UE, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de Agenda Strategică 2024-2029, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.

Documentul a fost adoptat ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii şi a suveranităţii acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacităţii de acţiune în raport cu provocările complexe, precum şi în contextul pregătirii pentru extindere. 

“Pentru ca UE să devină mai puternică și pentru a se consolida suveranitatea europeană, Consiliul European subliniază nevoia de a întreprinde lucrările pregătitoare și reformele necesare pe plan intern pentru a îndeplini ambițiile pe termen lung ale Uniunii și pentru a aborda aspectele-cheie legate de prioritățile și politicile sale, precum și capacitatea sa de a acționa în fața unei noi realități geopolitice și a unor provocări din ce în ce mai complexe”, se arată în concluziile adoptate de Olaf Scholz, Emmanuel Macron, Donald Tusk, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni.

Liderii au reafirmat, asemenea concluziilor din trecut, că “aceste lucrări ar trebui să avanseze în paralel cu procesul de extindere, întrucât atât Uniunea, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite în momentul aderării”.

În acest scop, Consiliul European a stabilit o foaie de parcurs pentru lucrările viitoare prin care Comisia Europeană este invitată să prezinte, să prezinte, până în primăvara anului 2025, analize aprofundate ale politicilor care să conțină elemente operaționale cu privire la patru direcții de lucru: valori și apărarea și statului de drept, politici axate pe competitivitate și suveranitate strategică, buget și propunerea privind cadrul financiar multianual care să fie prezentate până la 1 iulie 2025 și guvernanță.

De asemenea, Consiliul European invită Consiliul să continue lucrările și să prezinte, până în iunie 2025, un raport privind acțiunile ulterioare, reflectând asupra acestor patru direcții de lucru.  Consiliul European va analiza progresele înregistrate în iunie 2025 și va oferi orientări suplimentare, după caz.

“Viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”, a fost punctul de plecare al acestor discuții, conform concluziilor adoptate în decembrie anul trecut de către liderii europeni, care au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”.

De altfel, Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. În ceea ce o privește, România a punctat că susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA19 mins ago

România, interesată de un vot favorabil pentru aderarea la Spațiul Schengen, nu va boicota reuniunile de lucru ale președinției Ungariei la Consiliul UE (surse MAE)

ROMÂNIA47 mins ago

Premierul Marcel Ciolacu prezintă principalele aspecte convenite în cadrul reuniunii Comandamentului pentru Energie: Am stabilit un calendar de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 hour ago

Până la finele anului, România va îndeplini jumătate dintre cele 26 de condiții principale pentru aderarea la OCDE

ROMÂNIA1 hour ago

Trebuie să accelerăm investițiile în infrastructura energetică a României, subliniază ministrul Sebastian Burduja: În ultimul an, am atras 13,6 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE și Serbia semnează un parteneriat strategic privind materiile prime durabile, lanțurile valorice ale bateriilor și vehiculele electrice

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Boloș: Vedem o eficientizare reală a activităților de control fiscal și control antifraudă, ce sunt îndreptate față de operatorii economici cu risc fiscal ridicat

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: Copiii din România sunt cei mai expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

În ce comisii și subcomisii ale Parlamentului European au intrat cei 33 de eurodeputați români în cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029

ROMÂNIA3 hours ago

Poliția Română recuperează un iconostas valoros în cadrul Operațiunii Europol ”Pandora VIII” împotriva traficului de artă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

O primă victorie pentru Macron după alegerile legislative din Franța. Yaël Braun-Pivet, reprezentanta partidului său, a fost realeasă președintă a Adunării Naționale

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA1 day ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Din casa democrației europene, Ursula von der Leyen promite că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE: Alegerile sunt balamalele destinului. Destinul Europei depinde de ce vom face mai departe

COMISIA EUROPEANA1 day ago

În aplauzele eurodeputaților, von der Leyen îl ia la țintă pe Viktor Orban: Rusia mizează că Europa se înmoaie, iar unii îi fac jocul printr-o “misiune de aliniere”

Trending