Summitul Consiliului European consacrat numirii liderilor instituțiilor UE pentru ciclul instituțional 2024-2029 a început luni, la Bruxelles, cu o amânare, situație care, în jargon bruxellez, înseamnă că reuniunea propriu-zisă în plen a celor 27 de șefi de stat sau de guvern nu a debutat din cauza întrevederilor bilaterale dintre lideri pentru a armoniza pozițiile privind cine vor conduce instituțiile Uniunii Europene.
Negociatorii politici ai celor două grupuri politice principale din Parlamentul European – Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni – s-au întâlnit înainte de summit, potrivit informațiilor confirmate de mai mulți diplomați europeni, ceea ce întârzie începerea reuniunii propriu-zise.
Partidul Popular European i-a desemnat pe prim-ministrul polonez Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, și pe prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, să ghideze negocierile în numele PPE, în vreme ce Socialiștii Europeni i-au însărcinat pe cancelarul german Olaf Scholz și pe prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez cu această responsabilitate.
Cei patru au participat anterior la summit-urile familiilor lor politice, premergătoare Consiliului European. Alegerea lor ca reprezentanți la negocieri relevă și importanța pe care PPE și PES o acordă acestui proces.
Donald Tusk, un veteran experimentat, a mediat negocierile pentru aceleași funcții în 2019, când era președinte al Consiliului European, în vreme ce în 2014 a trebuit să îi convingă pe liderii europeni că merită să îi fie încredințat mandatul de președinte al Consiliului European, devenind primul est-european în această poziție. Kyriakos Mitsotakis este unul dintre cei mai apreciați lideri naționali din PPE, premier al Greciei din 2019. Partidul său și partidul lui Tusk sunt cele două formațiuni politice din cadrul PPE care au susținut candidatura Ursulei von der Leyen pentru a fi aleasă candidatul cap de listă al PPE pentru șefia Comisiei Europene, la Congresul popularilor europeni de la București.
La nivelul socialiștilor, Olaf Scholz și Pedro Sanchez sunt liderii locomotivă ai PES, deși au pierdut alegerile europene în țările lor, Germania, respectiv Spania. Cu toate acestea, Scholz și Sanchez reprezintă prima, respectiv a patra țară din UE ca mărime, aspecte care contează la votul pentru alegerea liderilor instituțiilor UE, iar premierul spaniol are la activ și experiența negocierilor din 2019, când l-a impus pentru poziția de Înalt Reprezentant pe Josep Borrell, ministru de externe al Spaniei la momentul cu pricina.
Cu un rol central în desemnarea celor mai importante poziții la nivel înalt din UE – alegerea președintelui Consiliului European, desemnarea președintelui Comisiei Europene și numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliul European va discuta despre următorul ciclu instituțional.
Pe lângă funcția de președinte al Comisiei Europene, pentru care Ursula von der Leyen pornește din pole-position, liderii trebuie să aleagă un nou președinte al Consiliului European și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în vreme ce Parlamentul European își va alege președintele la ședința constitutivă de la jumătatea lunii iulie, existând tradiția că această poziție revine popularilor pentru jumătate de mandat și social-democraților europeni pentru a doua jumătate de mandat.
Orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea și echilibrul UE din punct de vedere geografic, al mărimii țărilor, al genului și al apartenenței politice. Potrivit tratatului UE, toate cele trei poziții menționate necesită un vot cu majoritate calificată din partea liderilor statelor membre (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE).
Presa de la Bruxelles deja a speculat că “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, referindu-se la Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, la fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, la Roberta Metsola (PPE) din Malta ca președintă a Parlamentului European și la prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas (Renew Europe) ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.
Un astfel de deznodământ ar marca și o serie de premiere. Social-democrații europeni ar prelua pentru prima dată funcția de președinte al Consiliului European. De la înființarea acestei poziții, ea a revenit PPE-ul în două rânduri (2009 și 2014) și către Renew Europe (2019). Situația în care Kaja Kallas ar fi numită șefă a diplomației europene ar marca revenirea Europei de Est la nivelul funcțiilor de top și ar fi pentru prima dată când poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, creată în 1999, ar reveni altei familii politice decât Socialiștilor Europeni.
Dar, popularii europeni manifestă un scepticism cu privire la candidatura lui Antonio Costa la șefia Consiliului European din cauza procedurile sale încă neîncheiate în justiția portugheză și referitor la abordarea față de Ucraina.
Dacă summitul de acum va fi un succes, summitul Consiliului European din 27-28 iunie va confirma aceste înțelegeri. Dacă nu, mai multe reuniuni ar putea urma având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.
Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European. De asemenea, deciziile privind ocupanții fotoliilor de președinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant presupun indirect și atribuirea a două mandate în Comisia Europeană în funcție de statele de proveniență ale liderilor aleși.
