România susține efortul colectiv al UE pentru o economie cu emisii reduse de carbon, dar consideră necesară menținerea folosirii gazelor naturale în procesul de tranziție, având în vedere faptul că economiile europene nu se pot baza în prezent exclusiv pe energie regenerabilă, a transmis secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Chitu.
Acesta a participat marți la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), în cadrul căreia au fost abordate teme precum comunicarea Comisiei Europene privind prețurile la energie și necesitatea unui răspuns rapid și coordonat la nivelul UE.
”Eforturile noastre de stimulare a redresării economice dau rezultate. Răspunsul UE la pandemie dă rezultate bune. Acum este momentul să reflectăm asupra viitorului guvernanței noastre economice. Astăzi, am făcut un prim schimb de opinii privind viitorul politicii fiscale. Este necesar să continuăm discuțiile și să încercăm să găsim un teren comun”, a transmis Andrej Šircelj, ministrul sloven de Finanțe, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre situația actuală în ceea ce privește finanțarea Next Generation EU, un pachet temporar de redresare pentru a contribui la stimularea economiilor UE în urma COVID-19, precum și despre punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și de reziliență, elementul central al Next Generation EU, care sprijină reformele și investițiile în statele membre UE prin împrumuturi și granturi.
Aceștia au aprobat concluziile privind viitorul Semestrului european în legătură cu Mecanismul de redresare și de reziliență. Concluziile solicită revenirea elementelor esențiale ale Semestrului european în ciclul 2022, în special a rapoartelor de țară și a recomandărilor specifice pentru fiecare stat.
Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, Alin Chitu a reiterat că, la nivel național, România evaluează diferite opțiuni pentru a proteja consumatorii și, mai ales, categoriile vulnerabile pentru care sunt necesare măsuri de politică socială.
”România susține efortul colectiv al UE pentru o economie cu emisii reduse de carbon, dar consideră necesară menținerea folosirii gazelor naturale în procesul de tranziție, având în vedere faptul că economiile europene nu se pot baza în prezent exclusiv pe energie regenerabilă. În plus, țara noastră sprijină includerea energiei nucleare în actul delegat privind taxonomia”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor.
De asemenea, miniștrii de finanțe din UE au avut o nouă discuție pe marginea propunerii Comisiei Europene, din 19 octombrie, referitoare la cadrul de guvernanță economică a UE, inclusiv legat de viitorul regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate și Creștere.
România și-a reiterat poziția din reuniunea de ieri a Eurogrup în format extins în favoarea unui echilibru între necesitatea de simplificare a regulilor fiscale, aplicarea consecventă, sustenabilitatea finanțelor publice și încurajarea investițiilor, în special în statele cu decalaj de dezvoltare. Discuțiile pe această temă vor continua, urmând ca în primul trimestru din 2022 Comisia Europeană să prezinte pașii de urmat.
O altă temă de discuție a fost pachetul Basel III, al cărui rol este stimularea competitivității și sustenabilității sectorului bancar al Uniunii Europene și reprezintă ultimul pas pentru implementarea acordului internațional cu același nume în spațiul comunitar. Noile reguli bancare vor asigura cadrul pentru ca băncile să devină mai rezistente la potențiale șocuri economice, contribuind, în același timp, la redresarea UE după pandemia Covid-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.
”Este important să menținem abordarea actuală în ceea ce privește nivelul de aplicare a cerințelor prudențiale, pentru a asigura o capitalizare solidă a tuturor entităților juridice (inclusiv a filialelor), păstrând astfel protecția deponenților și stabilitatea financiară”, a precizat Alin Chitu.
Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.
Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite.
Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.
Comisarul european pentru energie evaluează deja avantajele și dezavantajele ultimelor două propuneri, urmând ca, ”până la finalul anului”, să înainteze ”o reformă a pieţei gazelor” şi o ”revizuire a aspectelor legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.
În contextul în care această criză a prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”
O parte dintre țări, printre care și România, au semnalat încă din luna martie rolul energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice.
Citiți și:
Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa
Franța, țară membră UE care își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare, o cifră pe care vrea să o reducă la 50% până în 2035, a fost vârful de lance al unui demers mai recent la care s-a alăturat și țara noastră, apărut în contextul creșterii prețurilor la energie.
Citiți și:
Criza prețurilor la energie: România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe 5 piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivel european
În cadrul summitului Consiliului European care a avut loc în perioada 21-22 octombrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.
Țara noastră face deja pași în această direcție.
Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie a anului trecut care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.
De asemenea, în contextul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.
La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE. lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.
