Connect with us

PPE

Angela Merkel și Ursula von der Leyen, poziție la unison în raport cu Franța lui Emmanuel Macron: Balcanii de Vest au perspectivă europeană. Ne vom ține de acest lucru

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reluat miercuri, la Congresul PPE de la Zagreb, mesajele de susținere pentru perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest, în contrast cu atitudinea Franței care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord și care a propus o reformă a procesului de lărgire a Uniunii Europene.

Împărtășim același continent, aceeași istorie și aceeași cultură. Este în interesul nostru comun ca Balcanii de Vest să aibă perspectivă europeană“, a declarat Ursula von der Leyen, la Congresul PPE de la Zagreb, acolo unde popularii europeni l-au ales pe polonezul Donald Tusk în funcția de președinte al formațiunii pan-europene și au adoptat o rezoluție de urgență în care solicită Consiliului UE și țărilor membre să se angajeze că vor lua o decizie pozitivă privind deschiderea tratativelor cu Albania și Macedonia de Nord.

Aceasta nu este prima poziție în același spirit din partea lui von der Leyen. Într-un discurs susținut la Berlin, unde s-a aflat cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Ursula von der Leyen a declarat că este ”un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană și a avertizat că ”dacă nu aducem Balcanii de Vest aproape de noi, o vor face alții”, referindu-se indirect la Rusia.

Afirmațiile lui von der Leyen de la Zagreb au fost susținut și de Angela Merkel, cancelarul Germaniei, țara pentru care perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un obiectiv strategic.

”Trebuie să există o perspectivă realistă pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest”, a spus Merkel.

Bloomberg notează că ”Angela Merkel, de obicei măsurată, a desfășurat miercuri seara întreaga putere a cuvintelor sale pentru a spune că va exercita o presiune intensă asupra Franței cu scopul a permite celor două națiuni din Balcanii de Vest să înceapă negocierile de aderare la UE”.

Vreau să le spun statelor din Balcanii de Vest că și ei au perspective de aderare la Uniunea Europeană. Asta ar trebui să știe de aici, de la Zagreb”, a declarat Merkel din capitala Croației.

Ne vom ține de acest obiectiv, vom face asta”, a completat ea.

Merkel a făcut aceste declarații la Zagreb și într-un context simbolic. La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor ideiPotrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

Calificată de Jean-Claude Juncker drept o ”greșeală istorică majoră”, blocajul din octombrie a reprezentat a treia încercare în ultimul an și jumătate, pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. La fel ca în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Rezoluția adoptată de PPE pune și mai mult în antiteză poziția popularilor europeni cu cea a președintelui francez, mai ales în contextul în care Emmanuel Macron și-a anunțat, în timpul negocierilor tensionate pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor UE, intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene. ”Sunt mai mult decât sceptic în acest context cu privire la toți cei care ne explică că viitorul Europei se află într-o nouă extindere atunci când nu suntem de acord între 28. Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus Emmanuel Macron, în luna iunie.

De altfel și Donald Tusk, cel care a devenit miercuri primul est-european președinte al PPE, s-a declarat nemulțumit de blocajul apărut în privința extinderii și l-a criticat pe Emmanuel Macron.

În ultima sa conferință de presă în calitate de lider al Consiliului European, după summitul din octombrie, Tusk a precizat că ”cele două țări sunt pregătite de aderare, însă nu și unele state membre ale UE”.

Ulterior, într-un discurs de bilanț susținut la Colegiul Europei din Bruges, Donald Tusk a pus, din nou, presiune pe președintele francez, precizând faptul că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

de Siegfried Mureșan

România  a primit o alocare financiară de aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii ani, conform acordului la care au ajuns acum două săptămâni șefii de state și de guverne ai Uniunii Europene.

Din cele 80 de miliarde de euro, aproximativ 46 de miliarde de euro vor proveni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Restul de 33 de miliarde de euro provin din Pachetul de Redresare Economică de 750 de miliarde de euro, aprobat de Consiliul European cu scopul de a sprijini relansarea economică a țărilor membre după criza generată de pandemia de COVID-19. Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro. Acest instrument va fi principala sursă de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie. Eu sunt coraportor al Parlamentului European din partea Grupului PPE pe proiectul legislativ al acestei facilități.

Diferența dintre Bugetul Multianual al UE și Facilitatea de Reziliență

Bugetul Multianual va finanța în România în special acele priorități deja existente înainte de criza COVID-19 și care vor rămâne importante și după criza COVID-19. Va finanța în continuare politica de coeziune, adică investițiile în infrastructura de transport, în autostrăzi, în extinderea rețelei de gaze și canalizare în fiecare localitate, dar și agricultura și dezvoltarea rurală. Va finanța, însă, și noile priorități ale Uniunii Europene, precum tranziția la o economie verde, digitalizarea și inovarea.

Fără precedent în istoria Uniunii Europene este cel de-al doilea instrument: Pachetul de Redresare Economică în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase.

Din acest fond, României îi vor reveni aproximativ 33 de miliarde de euro, dintre care 17 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, iar 16 miliarde de euro vor fi credite.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare care are un buget de 672,5 miliarde de euro, dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite.

Prioritatea verii: proiectul legislativ al facilității care va decide unde merg banii

În ceea ce privește acest nou instrument, cel mai important lucru pe care trebuie să-l decidem până la finalul anului este, în mod concret, către ce domenii să investim banii.

Fiind coraportor al Parlamentului European pe această facilitate, lucrez în prezent alături de ceilalți doi coraportori exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani și în ce condiții. Este principala prioritate a mea în aceste săptămâni fiindcă obiectivul nostru este să prezentăm proiectul legislativ în Parlament până la finalul lunii august astfel încât să începem negocierile cu Consiliul UE și să adoptăm forma finală a legii până la finalul anului.

Scopul facilității: modernizarea statelor membre

În linii mari, rolul acestei facilități este de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Vor exista 6 piloni ai facilității: agenda digitală, tranziția către o economie verde, competitivitatea economică, coeziunea socială, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineret.

Este foarte important ca, pe lângă obiectivele generale ale acestui instrument, fiecare stat membru să aibă posibilitatea să facă investiții specifice în funcție de provocările economice și sociale cu care se confruntă.

Un instrument care va uni toate planurile naționale de relansare economică

Redresarea economică și modernizarea Uniunii Europene sunt obiective care pot fi îndeplinite cu cel mai mare succes la nivel european doar dacă există compatibilitate între toate planurile naționale de relansare economică.

De aceea, prin munca legislativă din următoarele luni, ne vom asigura că toate planurile naționale de investiții care vor fi finanțate din această facilitate sunt compatibile între ele și aduc plus-valoare, atât în țările respective, cât și la nivel european.

Facilitatea de Reziliență și Redresare: principalul instrument de finanțare a Planului de Investiții și Relansare al României

În urma acordului din Consiliul European, Facilitatea de Reziliență și Redresare devine principalul instrument de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.

Planul de relansare al României este în deplin acord cu prevederile și obiectivele generale ale acestei facilități europene. Mai departe, voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României este perfect compatibil cu fiecare capitol din Facilitatea de Redresare a UE, iar banii vor fi investiți cât mai repede în domeniile prioritare ale țării noastre.

Obiectivul este ca fondurile din cadrul acestui instrument să ne ajute să depășim mai repede criza economică din prezent, prin investiții orientate spre viitor.

Ca raportor al Parlamentului European, mă voi asigura că Facilitatea va aduce investiții în școlile din România, în spitale, în digitalizarea economiei românești, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Adică în toate domeniile importante pentru modernizarea României.


Nota redacției: Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din 2014, iar în legislatura 2014-2019 a devenit primul român negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene (2017). Din 2015 și până în 2019 a fost purtător de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană. A fost reales în Parlamentul European în urma alegerilor din 26 mai 2019 și ocupă funcția de vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european. De asemenea, în 2019 a fost ales vicepreședinte al Partidului Popular European.

În actualul mandat, Siegfried Mureșan ocupă și poziția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, iar recent a fost desemnat co-raportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență din cadrul instrumentului Next Generation EU.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending