Connect with us

PPE

Angela Merkel și Ursula von der Leyen, poziție la unison în raport cu Franța lui Emmanuel Macron: Balcanii de Vest au perspectivă europeană. Ne vom ține de acest lucru

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reluat miercuri, la Congresul PPE de la Zagreb, mesajele de susținere pentru perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest, în contrast cu atitudinea Franței care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord și care a propus o reformă a procesului de lărgire a Uniunii Europene.

Împărtășim același continent, aceeași istorie și aceeași cultură. Este în interesul nostru comun ca Balcanii de Vest să aibă perspectivă europeană“, a declarat Ursula von der Leyen, la Congresul PPE de la Zagreb, acolo unde popularii europeni l-au ales pe polonezul Donald Tusk în funcția de președinte al formațiunii pan-europene și au adoptat o rezoluție de urgență în care solicită Consiliului UE și țărilor membre să se angajeze că vor lua o decizie pozitivă privind deschiderea tratativelor cu Albania și Macedonia de Nord.

Aceasta nu este prima poziție în același spirit din partea lui von der Leyen. Într-un discurs susținut la Berlin, unde s-a aflat cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Ursula von der Leyen a declarat că este ”un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană și a avertizat că ”dacă nu aducem Balcanii de Vest aproape de noi, o vor face alții”, referindu-se indirect la Rusia.

Afirmațiile lui von der Leyen de la Zagreb au fost susținut și de Angela Merkel, cancelarul Germaniei, țara pentru care perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un obiectiv strategic.

”Trebuie să există o perspectivă realistă pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest”, a spus Merkel.

Bloomberg notează că ”Angela Merkel, de obicei măsurată, a desfășurat miercuri seara întreaga putere a cuvintelor sale pentru a spune că va exercita o presiune intensă asupra Franței cu scopul a permite celor două națiuni din Balcanii de Vest să înceapă negocierile de aderare la UE”.

Vreau să le spun statelor din Balcanii de Vest că și ei au perspective de aderare la Uniunea Europeană. Asta ar trebui să știe de aici, de la Zagreb”, a declarat Merkel din capitala Croației.

Ne vom ține de acest obiectiv, vom face asta”, a completat ea.

Merkel a făcut aceste declarații la Zagreb și într-un context simbolic. La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor ideiPotrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

Calificată de Jean-Claude Juncker drept o ”greșeală istorică majoră”, blocajul din octombrie a reprezentat a treia încercare în ultimul an și jumătate, pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. La fel ca în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Rezoluția adoptată de PPE pune și mai mult în antiteză poziția popularilor europeni cu cea a președintelui francez, mai ales în contextul în care Emmanuel Macron și-a anunțat, în timpul negocierilor tensionate pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor UE, intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene. ”Sunt mai mult decât sceptic în acest context cu privire la toți cei care ne explică că viitorul Europei se află într-o nouă extindere atunci când nu suntem de acord între 28. Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus Emmanuel Macron, în luna iunie.

De altfel și Donald Tusk, cel care a devenit miercuri primul est-european președinte al PPE, s-a declarat nemulțumit de blocajul apărut în privința extinderii și l-a criticat pe Emmanuel Macron.

În ultima sa conferință de presă în calitate de lider al Consiliului European, după summitul din octombrie, Tusk a precizat că ”cele două țări sunt pregătite de aderare, însă nu și unele state membre ale UE”.

Ulterior, într-un discurs de bilanț susținut la Colegiul Europei din Bruges, Donald Tusk a pus, din nou, presiune pe președintele francez, precizând faptul că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu: Nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul preşedinte și actualul eurodeputat Traian Băsescu a declarat vineri că nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova, menţionând că astfel ţara noastră ar deveni o adevărată putere agricolă şi îi va creşte puterea de vot în UE.

“Foarte mulţi vorbesc degeaba despre Moldova pentru că nu înţeleg nimic şi lucrul acesta puteţi să-l vedeţi în abordarea politică din România. Lipsa de înţelegere a ce înseamnă România ciuntită este atât de mare, încât subiectul reunificării ţării este un subiect care mai mult plictiseşte dacă îl aducem în discuţie. (…) Dincolo de asta, avem un act politic extrem de important, rezoluţia Parlamentului European cu privire la Pactul Ribbentrop – Molotov şi pe care eu am considerat că trebuie tratată ca o continuare a declaraţiei Parlamentului României că este gata pentru unirea cu Republica Moldova. Unirea trebuie să rămână obiectivul nostru fundamental: reîntregirea ţării. Dacă privim la realităţile noi, după cel de-al Doilea Război Mondial trebuie să recunoaştem că singura ţară care nu a lichidat efectiv efectele Pactului Ribbentrop – Molotov suntem noi”, a afirmat Băsescu la Convenţia Românilor de Pretutindeni organizată la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

El a explicat că “poporul român nu-şi va dobândi demnitatea până când nu va rezolva această nedreptate istorică”.

“Adică, atât timp cât stăm pasivi şi ne uităm că trăim după regula lui Stalin şi a lui Hitler, scuzaţi-mă, dar avem o problemă de conştiinţă, de responsabilitate naţională. Eu nu vreau să dau lecţii nimănui, dar românii trebuie să se trezească. Republica Moldova nu este o afacere, este o nevoie de restabilire a demnităţii unui popor. (…) Reunirea nu este posibilă să se întâmple atât timp cât nu există cifra magică a democraţiei: 50 la sută plus un dintre cetăţenii Republicii Moldova trebuie să voteze la un referendum sau în Parlament. Aşa cum s-a făcut România Mare, ea se poate reface prin vot şi democratic”, a mai spus europarlamentarul Băsescu.

Eurodeputatul PMP a apreciat că rezoluţia Parlamentului European invită România să-şi restabilească demnitatea.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Unirea celor două principate române a dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european

Published

on

© PMP/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire: Sub semnul unității, sărbătorim unirea celor două principate române, care au dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european.”

Aceste cuvinte au fost menționate în discursul de deschidere al evenimentului ”Convenția Românilor de Pretutindeni”, eveniment la care au participare peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.


”La 161 de ani de la Mica Unire, România este membră a Uniunii Europene și un stat de bază în cadrul NATO”- Eugen Tomac


Eurodeputatul PMP a subliniat că toate aceste transformări ale națiunii române nu puteau fi posibile fără ”contribuția formaidabilă a românilor din diaspora veche: SUA, Canada , Franta, cei care ați plecat în vremuri grele și pentru că ați luptat ca România să devină o țară democratică în care libertățile fundamentale sunt respectate.”

Eugen Tomac afirmă că prin apartenența României la Uniunea Europenă, se mai întâmplă un ”lucru extraordinar”: suntem egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.

Potrivit deputatului european, cuvântul cheie pentru România trebuie să fie ”solidaritatea”,  ”solidaritatea cu ce cei care sunt în dificultate sau care pot mai mult și sunt ingorați. Avem o români care nu au plecat niciodată de acasă, care s-au născut fără pașaport românesc, care de secole viețuiesc în state care sunt sunt vecine României.”

În discursul său au fost reamintite și problemele cu care se confruntă românii din disasporă.

”Problematica românității din vecinătate trebuie tratată cu mai mult curaj. Vrem ca și românii din Valea Timocului, Ucraina, Trasnistria să își poată spună fără nicio îngrădire rugăciunea în limba română și să aibă acces la tot ce înseamnă limba și cultura românească. Din păcate există zone unde aceste temeri reprezintă încă o problemă în relația noastră bilaterală, dintre Romania și alte state unde conviețuiesc numeroase minorități românești, sunt convins că vom găsi soluții.”

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției au vizat reprezentarea cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Înțelepciunea și maturitatea de care au dat dovadă politicenii de la acea vreme, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn, au dus la crearea premiselor apariției statului modern

Published

on

Înțelepciunea și maturitatea de care au dat dovadă politicenii de la acea vreme, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al celor două principate, au dus la împlinirea unui deziderat, dar și la crearea premiselor apariției statului modern, a transmis europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-un mesaj pe Facebook, cu ocazia Zilei Principatelor Române.

La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an, se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fiind considerat primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, potrivit Știrile TVR.

Generaţia de intelectuali patrioţi care a realizat Unirea din 1859 a avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis către ideile de unitate, libertate şi fraternitate născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending