Cancelarul german Angela Merkel și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reluat miercuri, la Congresul PPE de la Zagreb, mesajele de susținere pentru perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest, în contrast cu atitudinea Franței care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord și care a propus o reformă a procesului de lărgire a Uniunii Europene.
“Împărtășim același continent, aceeași istorie și aceeași cultură. Este în interesul nostru comun ca Balcanii de Vest să aibă perspectivă europeană“, a declarat Ursula von der Leyen, la Congresul PPE de la Zagreb, acolo unde popularii europeni l-au ales pe polonezul Donald Tusk în funcția de președinte al formațiunii pan-europene și au adoptat o rezoluție de urgență în care solicită Consiliului UE și țărilor membre să se angajeze că vor lua o decizie pozitivă privind deschiderea tratativelor cu Albania și Macedonia de Nord.
Aceasta nu este prima poziție în același spirit din partea lui von der Leyen. Într-un discurs susținut la Berlin, unde s-a aflat cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Ursula von der Leyen a declarat că este ”un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană și a avertizat că ”dacă nu aducem Balcanii de Vest aproape de noi, o vor face alții”, referindu-se indirect la Rusia.
Afirmațiile lui von der Leyen de la Zagreb au fost susținut și de Angela Merkel, cancelarul Germaniei, țara pentru care perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un obiectiv strategic.
”Trebuie să există o perspectivă realistă pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest”, a spus Merkel.
Bloomberg notează că ”Angela Merkel, de obicei măsurată, a desfășurat miercuri seara întreaga putere a cuvintelor sale pentru a spune că va exercita o presiune intensă asupra Franței cu scopul a permite celor două națiuni din Balcanii de Vest să înceapă negocierile de aderare la UE”.
”Vreau să le spun statelor din Balcanii de Vest că și ei au perspective de aderare la Uniunea Europeană. Asta ar trebui să știe de aici, de la Zagreb”, a declarat Merkel din capitala Croației.
”Ne vom ține de acest obiectiv, vom face asta”, a completat ea.
Merkel a făcut aceste declarații la Zagreb și într-un context simbolic. La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei. Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.
Calificată de Jean-Claude Juncker drept o ”greșeală istorică majoră”, blocajul din octombrie a reprezentat a treia încercare în ultimul an și jumătate, pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. La fel ca în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.
Rezoluția adoptată de PPE pune și mai mult în antiteză poziția popularilor europeni cu cea a președintelui francez, mai ales în contextul în care Emmanuel Macron și-a anunțat, în timpul negocierilor tensionate pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor UE, intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene. ”Sunt mai mult decât sceptic în acest context cu privire la toți cei care ne explică că viitorul Europei se află într-o nouă extindere atunci când nu suntem de acord între 28. Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus Emmanuel Macron, în luna iunie.
De altfel și Donald Tusk, cel care a devenit miercuri primul est-european președinte al PPE, s-a declarat nemulțumit de blocajul apărut în privința extinderii și l-a criticat pe Emmanuel Macron.
În ultima sa conferință de presă în calitate de lider al Consiliului European, după summitul din octombrie, Tusk a precizat că ”cele două țări sunt pregătite de aderare, însă nu și unele state membre ale UE”.
