SPECIAL
Retrospectivă 2020: Anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice. De la riscul prăbușirii la acorduri și alegeri istorice. România – chipul solidarității europene
Published
4 years agoon

Retrospectiva anului ce își numără ultimele ceasuri este un demers complicat. Cum să faci un bilanț al unui an despre care pot fi scrise volume și elaborate cercetări cu metodologii revelatoare și despre care exercițiile de tipul “worst case scenario” au devenit scene vii și cumplite pentru umanitate? Cum să sintetizezi cele mai importante evenimente ale anului ce închide al doilea deceniu al secolului al XXI-lea? Cum să le explici mai bine celor ce vor privi înapoi în istorie așa cum am făcut-o și noi că anul 2020 a debutat cu Brexit și s-a încheiat cu Brexit, un eveniment colosal în sine, și că între retragerea Regatului Unit din UE și acordul comercial din Ajunul Crăciunului am fost răvășiți politic, economic, social și societal de o pandemie pentru ca mai apoi să recăpătăm speranța renașterii unității europene și transatlantice?
Sub acest set de dileme, anul occidental 2020 are o dublă axiomă: a fost un an distinct, fără precedent în ultimul secol, însă, în egală măsură, a fost anul care dă ultima tușă unei decade începute sub efectele unei crize economico-financiare de proporții din 2008-2010, în care relațiile NATO cu Rusia au trecut de la cooperare la descurajare și apărare și în care, într-un singur an – 2016, comunitatea transatlantică a amuțit în fața rezultatului referendumului privind Brexit și a alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, pentru ca mai apoi să asistăm la prima retragere din istorie a unui stat membru din UE și la temeri tot mai profunde ale unei rupturi transatlantice epocale.
Agenda comunității occidentale în 2020 a depins în mare măsură de linia de finish sau de presiunea “ceasului care ticăie”, pentru a-l parafraza pe negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, care, alături de Angela Merkel, ar merita o reverență pentru alura statornică în momentele decisive pentru Europa din acest an.
Inaugurat prin “insularizarea” Marii Britanii de Uniunea Europeană, un produs politic naționalist de altfel, anul 2020 ne-a arătat, preț de câteva clipe contorizate în zile, ce înseamnă să nu existe Uniunea Europeană și ce înseamnă ca ea să ființeze. Retragerea în cochilii naționale în primele zile de când pandemia a lovit Europa, măsuri unilaterale care au vizat închiderea granițelor și lipsă de coordonare cu state vecine și cu parteneri sau o reacție incipientă lentă din partea Comisiei Europene, au ilustrat o imagine de necontestat: orice țară europeană, analizată la întâmplare, este cel mult un apendice al puterilor globale. Revirimentul spiritului european, atât instituțional prin măsurile fără precedent luate (fonduri deblocate, flexibilizarea transferului de bani între programe financiare, suspendarea regulilor bugetare), cât și prin solidaritatea de facto demonstrată prin sprijinul reciproc pe care statele UE și l-au acordat, ne-a înfățișat ce înseamnă să fii parte a celei mai puternice Uniuni între popoare.
Anecdota europeană care a circulat intens pe holurile bruxelleze în ultimii ani – “Bine ați venit în Europa, unde pentru fiecare criză avem un summit!” – a venit în 2020, anul celei mai mari crize din istoria UE, cu un răspuns pe măsură: “Bine ați venit în Europa, unde avem președinția germană a Consiliului Uniunii Europene pentru ultima dată cu Angela Merkel la cârmă!“. Fără a fi un panaceu, experiența, maturitatea și poziția de mare a putere ale Germaniei au ieșit la rampă în orice moment a fost nevoie pe parcursul ultimelor șase luni, îndeosebi în cele mai nevralgice puncte: finanțarea recuperării economice post-criză, condiționarea fondurilor UE de statul de drept, negocieri cu succes privind poziții ferme ale UE în raport cu țări precum Rusia, Turcia sau Belarus, acordul post-Brexit, un acord provizoriu de investiții cu China și un nou impuls pentru relația transatlantică, inclusiv prin punerea în discuție a subiectului autonomiei strategice europene. Toate acestea sunt rodul unui compromis care o va așeza pe Angela Merkel în panteonul integrării europene.
Pe celălalt mal al Atlanticului de Nord, perspectiva unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a fost alungată de modul precar în care președintele american a gestionat pandemia, Statele Unite fiind de departe cea mai afectată țară din lume. Ecoul politic din cancelariile europene care l-au felicitat pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor prezidențiale americane în timp ce Donald Trump refuza să își recunoască înfrângerea imaginau atât suferința la care a fost supusă relația Europa – SUA în ultimii patru ani, cât mai ales zărirea noilor oportunități de reînnoire a legăturii transatlantice.
Practic, cu toate vicisitudinile care provin din această criză sanitară globală, anul 2020 închide și cauterizează cele mai adânci fisuri și răni politice în planul relațiilor transatlantice și unității europene – Brexit și președinția lui Donald Trump, lăsându-le parte a destinului acestui deceniu care a înrăutățit temeinic perspectivele păcii, securității și stabilității strategice globale.
În ce privește România, anul european și euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilității, a maturității și a respectului de care un aliat și un stat membru se poate bucura dacă își urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei și ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european și euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene și primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianței pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenței acestor organizații pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimițând echipe de experți, medici și asistenți în trei state: Italia – țara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc și Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarității europene. A demonstrat capacitate de negociere, obținând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obțină și găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul țării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice și energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an și acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea și redresarea economică a țării.
CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:
Ianuarie – SUA și Iran, în prag de conflict. Brexit, Brexit și iar Brexit
1 ianuarie: Croația a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Finlanda, iar Statele Unite ale Americii preiau de la Franța președinția anuală a G7.
3 ianuarie: Izbucnește o nouă criză de securitate între Statele Unite și Iran după ce influentul general iranian Qasem Soleimani, liderul forțelor Quds, a fost ucis în urma unui atac cu dronă al Forțelor Aeriene ale SUA.
9 ianuarie: Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit votează cu 330 de voturi la 231 voturi în favoarea proiectului de lege privind acordul de retragere care autorizează plecarea țării din Uniunea Europeană la sfârșitul luni.
23 ianuarie: Este înregistrat primul deces din cauza infecției cu noul coronavirus, în Wuhan, China.
24 ianuarie: Premierul Boris Johnson a semnat acordul cu privire la Brexit, salutând “un nou capitol din istoria” țării sale.
29 ianuarie: Președintele american Donald Trump semnează noul acord comercial SUA – Mexic Canada, destinat să înlocuiască vechiul acord NAFTA.

© European Union 2020 – Source : EP
29 ianuarie: Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană. Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.
30 ianuarie: Organizația Mondială a Sănătății declară focarul de coronavirus din China drept o urgență de sănătate publică de interes internațional, pentru a șasea oară când invocă această măsură din 2009 încoace.
31 ianuarie: Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană, momentul fiind marcat la Londra prin focuri de artificii și o numărătoare inversă proiectată pe sediul premierului britanic de pe Downing Street 10, în vreme ce la Bruxelles s-a desfășurat, în liniște, procesiunea retragerii drapelului britanic de lângă cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

© European Union
Februarie – Calmul aparent dinaintea furtunii

© Boris Johnson/ Facebook
5 februarie: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției, ca parte a unui proces deschis de Camera Reprezentanților, controlată de democrați.
5 februarie: În România izbucnește o criză politică. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi “pentru” și 139 de voturi “împotrivă”. O zi mai târziu, președintele Klaus Iohannis îl propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru funcția de prim-ministru, în ceea ce a fost considerată o încercare de a forța organizarea de alegeri anticipate. Pe fondul izbucnirii epidemiei de coronavirus, guvernul Orban 2 a fost învestit din nou de Parlament la 14 martie.
11 februarie: Organizația Mondială a Sănătății atribuie bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 numele de COVID-19.
14-16 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, sub titulatura “Westlessness” în sensul unei dezoccidentalizări a lumii internaționale. România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegații statale, în frunte cu premierul Ludovic Orban, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă. Discursurile principale europene au fost susținute de președinții german Frank-Walter Steinmeier și francez Emmanuel Macron, care au criticat dezangajarea SUA și au cerut Europei să își asume mai multă responsabilitate. În replică, SUA au promis sprijin de 1 miliard de dolari pentru proiectele energetice ale Inițiativei celor Trei Mări din care face parte și România. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)
20-21 februarie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.
Martie – COVID-19 devine pandemie, iar Europa epicentrul ei. Uniunea Europeană trece rapid de la eșecul măsurilor naționale și necoordonate la deciziile comune în spiritul solidarității. SUA, solidaritate cu România. Macedonia de Nord se alătură NATO

© Adminstrația Prezidențială
4 martie: Președintele Klaus Iohannis este laureat al Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.
8-9 martie: Italia intră parțial și apoi total în carantină pe fondul răspândirii epidemiei de COVID-19.
11 martie: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus.
13 martie: Organizația Mondială a Sănătății anunță oficial depășirea pragului de 5.000 de decese la nivel mondial din cauza coronavirusului și că “Europa este în prezent epicentrul pandemiei de COVID-19”.

© EMA/ Twitter
13 martie: Comisia Europeană propune un sprijin inițial de 37 de miliarde de euro pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de coronavirus.
14 martie: Spania urmează Italiei și instaurează carantina și auto-izolarea pe teritoriul țării. În Franța, guvernul închide restaurante, baruri și magazine din toată țara din cauza pandemiei COVID-19. Farmaciile, magazinele alimentare și băncile rămân deschise.
16 martie: România intră în stare de urgență pentru 30 de zile, conform unei decizii decretate de președintele Klaus Iohannis. Măsura a fost prelungită pentru încă 30 de zile, până la 15 mai. De asemenea, pe 24 martie a fost instituită carantina totală în România.
17 martie: Reuniți în premieră în format videoconferință, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au închis frontierele externe al UE și spațiul Schengen timp de cel puțin 30 de zile.
19 martie: Banca Centrală Europeană lansează un plan de urgență de 750 de miliarde de euro destinați datoriei publice și private pe fondul pandemiei de coronavirus.

© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service
26-28 martie: România devine primul stat NATO care utilizează Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical din Coreea de Sud. În semn de solidaritate, costurile unuia dintre zboruri au fost asigurate de guvernul Statelor Unite.
27 martie: O Declarație comună a Consiliului European este adoptată. Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă.
27 martie: Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO.
Aprilie – Chipul solidarității europene, întruchipat de România. Țările UE decid un răspuns economic de peste 500 de miliarde de euro la criza provocată de pandemie. Prețul petrolului texan se prăbușește în premieră la cotație negativă
7 aprilie: De Ziua Mondială a Sănătății, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat o echipă formată din medici și asistenți medicali români, pe care România, în baza unei decizii anunțate de președinte Klaus Iohannis, o trimite în Italia pentru a ajuta autoritățile în lupta împotriva noului coronavirus. Italia, prin vocea ministrului de externe Luigi di Maio, a mulțumit României pentru acest gest, în vreme ce președinta Comisiei Europene a salutat această decizie a autorităților române, catalogând-o drept dovadă de “solidaritate europeană”.

© Ambasada României în Italia/ Facebook
9 aprilie: Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 540 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.
12 aprilie: Papa Francisc rostește binecuvântarea Urbi et Orbi într-un cadru inedit în care cetatea Vaticanului este pustie, ca parte a măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei. Suveranul Pontif cere Europei să se unească în fața “provocării epocale”: “Nu este timpul egoismelor. Acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate”.
14 aprilie: Președintele american Donald Trump anunță suspendarea contribuției financiare a SUA la Organizația Mondială a Sănătății, pe motivul “proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus, în timp ce Fondul Monetar Internațional preconizează că economia mondială se va diminua cu 3%, cea mai mare recesiune de la Marele Crah din 1930.
20 aprilie: Prețul petrolului în Statele Unite a scăzut la un nivel record ajungând până la -37,63 USD pe baril. Este pentru prima dată când prețul petrolului american a scăzut sub 0 (zero).

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook
30 aprilie: O echipă formată din 42 de medici şi asistenţi medicali din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii a plecat în Republica Moldova pentru a completa echipele medicale din ţara vecină în lupta împotriva COVID-19. Acțiunea face parte din ansamblul măsurilor de sprijin întreprinse de România în cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost demarată cu ocazia împlinirii a zece ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.
Mai – 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și 70 de ani de unitate în Europa, marcați prin discursuri emoționante. Comisia Europeană lansează, cu sprijinul Franței și Germaniei, un plan de relansare economică post-pandemie

© The Royal Family/ Screenshot
8 mai: Europa marchează împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, ceremoniile fastuoase fiind înlocuită de ceremonii restrânse și mesaje în format digital. Astfel, președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a atras atenția asupra ”vechilor duhuri rele într-o nouă înfățișare” precum ”ostilitatea între națiuni, disprețul pentru democrație” și a cerut liderilor lumii ”mai multă cooperare”. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au reafirmat “necesitatea, mai imperioasă ca niciodată, a angajamentului european”. Poate cel mai emoționant, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a adresat poporului britanic la exact aceeaşi oră la care tatăl său, regele George al VI-lea, o făcea în urmă cu șapte decenii și jumătate. Aceasta a transmis un mesaj epocal din “amintirea vie” a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial: “Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată. Acesta a fost mesajul Zilei Victoriei”.
9 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene marchează Ziua Europei și împlinirea a 70 de ani de la Declarația Schuman printr-o serie de mesaje comune, îndemnuri și apeluri la unitate în fața provocărilor reprezentate de pandemia de coronavirus. Cancelarul Angela Merkel afirmă că Germania “își va juca rolul” pentru viitorul Europei, precizând că fondarea UE după al Doilea Război Mondial a fost un eveniment de bun augur pentru țara sa, în timp ce președintele Franței Emmanuel Macron a vocat ”spiritul european de a îndrăzni și de a acționa pentru viitor” de acum 70 de ani. În mesajul său, președintele Klaus Iohannis a a arătat că are deplină încredere în viitorul Uniunii și a făcut apel la europeni să transforme actuala criză în cea mai puternică lecție de solidaritate.
13 mai: România întreprinde un gest de solidaritate și față de principalul său aliat și anunță că va trimite în Statele Unite o echipă de 15 medici militari şi specialişti în apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară.

© Alabama National Guard/ Facebook
19 mai: Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE.

© Bundesregierung
21 mai: Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, invocând faptul că Rusia nu respectă tratatul.
26 mai: Proteste provocate de uciderea lui afro-americanului George Floyd au izbucnit în sute de orașe din SUA și în întreaga lume.

© European Parliament Multimedia Centre
27 mai: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.
30 mai: Racheta Falcon 9 și capsula Crew Dragon cu cei doi astronauți NASA, Robert Behnken și Douglas Hurley, au decolat spre orbită unde s-a andocat la Stația Spațială Internațională. Misiunea comună NASA – Space X reprezintă o cotitură istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk şi fiind, de asemenea, pentru prima oară când NASA trimite în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private. Pentru Statele Unite reuşita acestei misiuni reprezintă un pas crucial pe drumul către independența de Rusia pentru accesarea Stației Spațiale şi un motiv de mândrie naţională.
Iunie – NATO își pregătește reformarea ca o alianță mai puternică militar, politic și cu o abordare mai globală
5 iunie: Statele membre ale UE au decis redeschiderea completă și coordonată a frontierelor interne până la 30 iunie. Orice restricții rămase vor fi justificate, nediscriminatorii și proporționale. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru ridicarea coordonată a restricțiilor de călătorie pentru cetățenii non-UE cel mai devreme în luna iulie.

© NATO
8 iunie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a lansat viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.
30 iunie: Parlamentul României a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Klaus Iohannis și care reafirmă ca piloni de bază Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la UE și NATO. Noua Strategie definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României.
Iulie – Marile decizii europene intră sub semnul astral al președinției germane a Consiliului UE. Liderii statelor UE aprobă pachetul economic de 1.824 miliarde de euro, cel mai mare din istoria Uniunii

© European Union 2020 – Source : EP
1 iulie: Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia pentru a 13-a oară președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde.
7 iulie: Statele Unite au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care va intra în vigoare la 6 iulie 2021.
10 iulie: Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro.

© Administrația Prezidențială
17-21 iulie: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, pe 21 iulie, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene. Din cele 1.824 de miliarde de euro, România urmează să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.
23 iulie: Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo a susținut un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.
29 iulie: Statele Unite anunță că vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia.
August – Explozii în Beirut, proteste în Belarus și otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu agent neurotoxic

© European Union 2020
4 august: Cel puțin 200 de oameni au murit și alte peste 6.000 au fost răniți în urma exploziilor în portul din Beirut, o parte dintre ei fiind îngropați sub moloz, din cauza nitratului de amoniu depozitat. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor. Autoritățile din Liban au declarat începând de miercuri, 5 august, trei zile de doliu național.
6-9 august: Se împlinesc 75 de ani de la singurele bombardamente atomice din istorie asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki.
9 august: Au loc alegeri prezidențiale în Belarus. Aleksandr Lukașenko a obținut al șaselea mandat de președinte cu un scor de 79,7%. Opozanții președintelui ales, în frunte cu candidata opoziției Sviatlana Tsikhanouskaya, au contestat corectitudinea alegerilor și au organizat manifestații de protest. Manifestațiile care au avut loc în multe orașe din Belarus, au condus la o reprimare brutală din partea forțelor de ordine, soldate cu mii de arestări, unul din manifestanți pierzându-și viața. Șapte zile mai târziu a avut loc cel mai mare marș politic din istoria Belarusului, cu peste 500.000 de cetățeni ieșiți pe străzile capitalei Minsk și ale altor orașe ale țării.
13 august: Israel și Emiratele Arabe Unite au căzut de acord asupra normalizării relațiilor, înțelegere mediată de SUA. Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.
20 august: Pe 20 august 2020, activistul anti-corupție și critic al puterii din Rusia Aleksei Navalnîi a fost otrăvit de către un gaz iritant și a fost spitalizat în stare gravă. Se suspectează că a fost otrăvit prin contaminarea ceaiului înaintea zborului său de la Tomsk la Moscova. În timpul zborului, lui Navalnîi i s-a făcut foarte rău și a fost transportat la un spital din Omsk după o aterizare de urgență în acest oraș, unde a pus în comă indusă. A fost evacuat două zile mai târziu la spitalul Charite din Berlin, Germania. Pe 2 septembrie, guvernul german a declarat că are „dovezi clare” că Navalnîi a fost otrăvit de un agent noviciok și a cerut explicații guvernului rus.
20 august: Președintele francez Emmanuel Macron Macron o primește pe cancelarul german Angela Merkel la Fort de Brégançon, fiind pentru prima dată când cancelarul german vizitează reședința de vară a șefilor de stat francezi, la 25 de ani distanță de când Helmut Kohl a fost primit de François Mitterrand, întâlnirea fiind considerată un nou gest de unitate franco-germană în fața provocărilor cu care se confruntă Europa.
28 august: Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a anunțat că demisionează din motive de sănătate, după șapte ani și opt luni la conducerea Executivului de la Tokyo.
Septembrie – Primul discurs privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen
4 septembrie: SUA anunță un acord între Serbia și Kosovo care normalizează relațiile economice dintre cele două țări și care include prevederi prin care Kosovo va recunoaște Israelul, iar Serbia își va muta ambasada din Israel la Ierusalim.
16 septembrie: Yoshihide Suga este ales prim-ministru al Japoniei, în urma demisiei predecesorului său Shinzo Abe din cauza problemelor de sănătate.

© European Union 2020 – Source : EP
16 septembrie: Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a susținut primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE. În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei. Șefa executivului european și-a început discursul anual privind SOTEU cu un omagiu adus doctorilor și personalului medical, manifestându-și aprecierea pentru medicii români care au tratat pacienți în Italia, una dintre cele mai puternic afectate țări în momentul în care Europa era epicentrul pandemiei COVID-19.
27 septembrie: Au loc alegeri locale în România.
28 septembrie: Procurorul-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO.
Octombrie – Măsuri ferme ale UE în privința Belarusului, după alegerile prezidențiale, și Turciei, pe fondul tensiunilor din Mediterană. Desant guvernamental al României la Washington.
2 octombrie: Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, la Bruxelles, să dea undă verde unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus.
2 octombrie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de avertismentul cu sancţiuni adresat Turciei, într-o demonstrație de unitate față de Grecia și Cipru în contextul tensiunilor din estul Mării Mediterane, reaprinse pe fondul tensiunilor dintre Ankara și Nicosia și a disputelor maritime dintre Atena și Ankara.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook
8 octombrie: Statele Unite și România au semnat „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.
9 octombrie: România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.
10 octombrie: Armenia și Azerbaidjan ajung la un acord de încetare a focului în Nagorno-Karabah.
20 octombrie: Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Michael R. Pompeo au avut, la Washington, consultări politice cu privire la evaluarea stadiului și prioritizarea proiectelor de interes comun pentru perioada următoare, având în vedere obiectivul extinderii și aprofundării cooperării bilaterale în 2021, când va fi marcată cea de-a 10-a aniversare a adoptării Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.
22 octombrie: România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii. Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv.
26 octombrie: România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic, România obținând garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.
Noiembrie – Alegeri prezidențiale în SUA și în Republica Moldova: Joe Biden îl învinge pe Donald Trump și reaprinde speranța refacerii relației transatlantice. La Chișinău, pro-europeana Maia Sandu devine prima femeie președinte
3 noiembrie: Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție. Biden a primit 81.282.896 de voturi, cel mai mare număr de voturi primit vreodată de un candidat aflat în cursa pentru Casa Albă, obținând 51,3% din totalul votului popular.

© buildbackbetter.gov/ Office of the President Elect
4 noiembrie: SUA se retrag formal din Acordul climatic de la Paris, însă președintele ales Joe Biden a promis că va Statele Unite vor reveni în acest pact important pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.
6 noiembrie: Consiliul UE a adăugat pe lista persoanelor sancționate în legătură cu represiunea violentă și intimidarea manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor după alegerile prezidențiale din august, din Belarus, încă 15 membri ai autorităților de la Minsk, inclusiv pe președintele Aleksandr Lukashenko, precum și pe fiul și consilierul său pentru securitate națională, Viktor Lukashenko.

© Maia Sandu/ Facebook
15 noiembrie: Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.
16 noiembrie: Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.
Decembrie
1-2 decembrie: Miniștrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO au dezbătut raportul NATO 2030 întocmit de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Din cele 138 de recomandări, cei zece experți subliniază că momentul de debut al pregătirii pentru NATO 2030 trebuie reprezentat de “actualizarea Conceptului Strategic din 2010” și definesc, în această ordine, Rusia și China drept principali actori în raport cu care Alianța trebuie să se poziționeze. Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”. Cu prilejul acestor discuții, România a anunțat intenția sa de a înființa un Centru Euro-Atlantic în domeniul rezilienței.
6 decembrie: Alegeri parlamentare în România. Pentru Senat s-au înregistrat 5.908.364 de voturi, PSD obținând un scor de 29,32%, PNL 25,58%, alianța USR-PLUS 15,86%, AUR 9,17% și UDMR 5,89%. Pentru Camera Deputaților s-au înregistrat 5.901.959 de voturi, PSD obținând 28,90%, PNL 25,18%, alianța USR-PLUS 15,37%, AUR 9,08% și UDMR 5,74%.
10 decembrie: Țările Uniunii Europene decid că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, München, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și León.
10-11 decembrie: Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit la Bruxelles, în cadrul ultimului summit al anului și celui din urmă din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, unde au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. De asemenea, au adoptat concluzii privind relațiile UE-SUA, impunerea de sancțiuni împotriva Turciei și prelungirea măsurilor restrictive la adresa Rusiei. Totodată, cei 27 de lideri au decis, după negocieri complicate, asumarea țintelor climatice pentru reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 și pentru decarbonizare până în 2050. A fost ultimul summit al Consiliului European cu cancelarul Angela Merkel din postura de lider al președinției Consiliului UE.

© European Union 2020
11 decembrie: Joe Biden și Kamala Harris au fost desemnați “Personalitatea Anului 2020” de revista TIME pentru că au oferit Americii “refacere și reînnoire pe un singur buletin de vot”.
14 decembrie: Colegiul Electoral din SUA a oficializat victoria președintelui ales al SUA, Joe Biden, care va deveni la 20 ianuarie 2021 cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite. Joe Biden, care a câștigat votul popular în urma alegerilor din 3 noiembrie la o distanță de șapte milioane de voturi de Donald Trump, actualul lider de la Casa Albă, a obținut majoritatea și în Colegiul Electoral, fiind votat de 306 de electori, cu mult peste cei 270 minim necesari pentru a-și securiza fotoliul prezidențial din Biroul Oval.
16 decembrie: Parlamentul European a aprobat “condiționalitatea statului de drept” pentru accesarea fondurilor europene. Mecanismul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2021. De asemenea, Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro și din care România va beneficia de aproximativ 47 miliarde de euro, diferența până la 79,9 miliarde de euro urmând a proveni din fondul de redresare Next Generation EU și Fondul pentru o tranziție justă.

© European Union 2020 – Source : EP
16 decembrie: Parlamentul European a decernat Opoziției democratice din Belarus Premiul Saharov 2020 pentru libertatea de gândire, în semn de recunoaștere a curajului, rezilienței și hotărârii acesteia de a lupta împotriva regimului autoritar și opresiv al lui Aleksandr Lukașenko, a cărui rămânere la putere este considerată ilegitimă de Uniunea Europeană.
21 decembrie: Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat luni utilizarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a vaccinului împotriva COVID-19 produs de companiile BioNTech/ Pfizer, în ceea ce reprezintă un moment istoric în Europa în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.
23 decembrie: Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi “pentru” și 186 “împotrivă”.
24 decembrie: Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, devenind prima femeie care deține această funcție.

© No. 10/ Flickr
24 decembrie: Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care implică încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic. Textul include 1.246 de pagini ale documentului comercial, precum şi acorduri privind energia nucleară, schimbul de informaţii secrete, energia nucleară civilă şi o serie de declaraţii comune. Acordul presupune că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit părăseşte în sfârşit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.
27 decembrie: Țările Uniunii Europene încep campania masivă de vaccinare împotriva COVID-19. Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2.
30 decembrie: Uniunea Europeană și China au ajuns la o înțelegere de principiu privind un acord de investiții, în ceea ce reprezintă ultimul rezultat notabil încheiat sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind și unul dintre obiectivele majore pe care Angela Merkel și guvernul său le-au avut în timpul mandatului semestrial la cârma Consiliului. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie.

© European Union 2020
30 decembrie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri cele trei tratate care vor reglementa începând de vineri, 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Acordurile au fost semnate în aceeași zi, la Londra, și de prim-ministrul britanic Boris Johnson. Acordul post-Brexit, încheiat după patru ani și jumătate de la referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE, reprezintă prima înțelegere comercială și de securitate încheiată de Uniunea Europeană cu un stat care a decis să desprindă de proiectul european după o apartenență de 47 de ani, ca urmare a retragerii Marii Britanii din Uniune la 31 ianuarie 2020.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026
Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale
Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect
Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe
O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
SPECIAL
Retrospectivă 2024: Despărțirea de secolul XX al democrațiilor liberale euro-atlantice, pacea prin forță, cea mai mare resuscitare politică din istoria SUA. Succesele României, încremenite în ingerințe și decizii fără precedent
Published
1 month agoon
December 30, 2024
2024 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie. Dar nu putem păși în 2025 fără să înțelegem implicațiile anului ce stă să se încheie. Retrospectiva care acompaniază anul 2024 este un veritabil roller-coaster pentru viitorul libertății, democrației și securității în spațiul euro-atlantic. Demarat acum 366 de zile sub dilema – “Anul în care punctul de cotitură ia o turnură. Se va încheia concordia transatlantică sau democrațiile liberale vor primi un respiro echivalent cu câștigarea deceniului?” – anul ce galopează spre următorul a marcat a) o salvare (temporară) democrației liberale ce a stat la baza fundației Uniunii Europene cu un recul determinat de ascensiunea forțelor extremiste, b) o gripare a motorului economic european de fabricație franco-germană prin crize politice simultane, c) o despărțire glorioasă de secolul al XX-lea întruchipat de marele lider transatlantic Joe Biden, d) o revenire parțială a retrospectivei din 2016 prin noul triumf al lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă și perspectiva resetării relațiilor internaționale, inclusiv a securității euro-atlantice și a războiului Rusiei în Ucraina, e) un entuziasm pro-european în Republica Moldova înscris ca obiectiv strategic în Constituție în pofida ingerințelor Rusiei și care suscită amintirea “euroforiei” românești din urmă două decenii și, în cele din urmă, f) a reliefat un contrast puternic în care România este încremenită.
În anul care-și trage cortina cu înfăptuirea integrării depline în UE, prin aderarea completă la spațiul Schengen, cu ancorarea fermă a Republicii Moldova pe calea europeană și cu implicări semnificative în securitatea euro-atlantică prin acordul bilateral Ucraina, candidatura președintelui Iohannis la șefia NATO și donarea către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot, România a fost cobaiul unei operațiuni hibride speciale culminate cu o premieră istorică – anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională ca urmare a afectării și influențării integrității procesului democratic electoral pe modelul ingerințelor de inspirație rusească – și cu îngrijorări profunde din partea aliaților și partenerilor occidentali că România ar putea aluneca spre extremism, iliberalism și autocrație.
În mod cert, în 2024 acel punct de cotitură/ moment de răscruce/ inflection point/ Zeitenwende a luat o turnură. De aceea, deși cronica evenimentelor din ultimul an reprezintă în aparență un letopiseț, esența lor stă în efectele pe care le propagă deciziile din 2024.
“Cum necum, 2024 este anul în care alimentează mai multe frici concomitente generate de momentele electorale care transformă acest an într-un super maraton a cărui linie de finish va echivala cu transformarea destinelor. 2024 este anul care va schimba lumea așa cum a fost 1917 în Rusia, 1933 în Germania, 1989 în Europa și așa mai departe”. Acesta este un extras din editorialul de prognoză și tendințe publicat la începutul anului.
Cum necum, la 35 de ani de la Revoluția anti-comunistă din Decembrie 1989, România este atât în nucleul, cât și unul dintre reperele transformărilor ce însoțesc deciziile adoptate în 2024.
CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului și a evenimentelor care domină această cronologie.
Ianuarie: Anul începe cu discursuri occidentale privind trecerea la economie de război și capacitate de luptă. Marea Britanie, primul aliat NATO care semnează un pact de securitate cu Ucraina. România și Ucraina încep negocierile pentru propriul acord bilateral de securitate
1 ianuarie: Belgia, stat fondator al Uniunii Europene, preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, un mandat marcat de alegerile europene din vara anului 2024, dar și de un raport major privind viitorul pieței unice.
1 ianuarie: Începe o nouă eră a taxării odată cu intrarea în vigoare a “directivei istorice” a impozitării cu 15% a multinaționalelor care activează în țările UE.
1 ianuarie: Italia preia președinția anuală a G7, iar Brazilia președinția G20, în timp ce Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite aderă la BRICS.
1 ianuarie: Marea Britanie preia conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. În context, Ministerul Apărării de la Londra anunță că Regatul Unit va disloca aproape 20.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și uni forțele cu aliații NATO în cadrul unor exerciții militare de amploare, în timp ce Germania confirmă că pregătește scenarii privind amenințarea rusă, inclusiv cel al “Apărării Alianței 2025” în cazul în care președintele rus Vladimir Putin ar ataca NATO.
9 ianuarie: Președintele Franței Emmanuel Macron îl numește în funcția de prim-ministru pe Gabriel Attal. Datorită vârstei sale de 34 de ani, el devine cel mai tânăr șef de guvern din istoria modernă a Franței.
11 ianuarie: Premieră pentru aliații NATO de la Marea Neagră. Turcia, România și Bulgaria semnează, la Istanbul, acordul pentru înființarea grupului operativ pentru combaterea minelor marine.

© Volodimir Zelenski/ Twitter
12 ianuarie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Rishi Sunak au semnat, la Kiev, un “acord de securitate fără precedent”, primul din seria angajamente de securitate G7 și care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO.
14 ianuarie: În Danemarca, regina Margareta a II-a abdică de la tron, după 52 de ani de domnie. Pe tron urcă fiul ei Frederic, devenit Frederic al X-lea al Danemarcei.
14 ianuarie: România și Ucraina au început, la Davos, negocierile pentru un acord bilateral de securitate. România, a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Kievul.
16 ianuarie: După preluarea guvernării de către partidul premierului polonez Donald Tusk, miniștrii de externe ai Franței și Poloniei anunță relansarea Triunghiului de la Weimar, un format de cooperare din care face parte din Germania și care nu a funcționat fiabil în perioada în care la Varșovia se aflau la putere conservatorii eurosceptici.

© Emmanuel Macron/ X
17-19 ianuarie: În discursul său tradițional către forțele militare franceze la începutul fiecărui an, președintele Emmanuel Macron cere industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, deoarece o victorie a Rusiei ar fi sfârșitul securității europene. În același timp, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a cerut o “transformare” a Alianței Nord-Atlantice “în ceea ce privește capacitatea de luptă”, într-un mesaj care alimentează scenariile discutate în capitale aliate precum Londra și Berlin cu privire la riscul unui conflict armat ca urmare a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
22 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită la Berlin în contextul marcării a 61 de ani de la reconcilierea franco-germană, prin semnarea Tratatului de la Élysée, și a cinci ani de la Tratatul de la Aachen privind cooperarea europeană franco-germană, deplasarea fiind prilejuită și de un moment de evocare și omagiere a personalității lui Wolfgang Schäuble, mare om de stat german decedat la finele anului 2023.
23 ianuarie: Parlamentul Turciei a ratificat aderarea Suediei la NATO, Ungaria rămânând singura care țară care mai bloca extinderea Alianței Nord-Atlantice.
Februarie: Ucraina semnează acorduri de securitate cu Germania, Franța, Italia și Canada. Disidentul rus Navalnîi moare în închisoare. Bogdan Aurescu depune jurământul de judecător al Curții Internaționale de Justiție. Președintele Klaus Iohannis se adresează Parlamentului European
1 februarie: Cel mai rapid acord din istoria UE? În doar nouă minute de summit, liderii UE au aprobat în unanimitate sprijinul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, deblocând veto-ul premierului maghiar Viktor Orban. Într-un Bruxelles blocat de tractoare ale fermierilor care protestau, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene demaraseră o nouă rundă de negocieri privind rectificarea bugetului multianual al UE și sprijinul financiar pe termen lung pentru Ucraina, acord ținut prizonier de veto-ul premierul maghiar Viktor Orban.
6 februarie: Moment istoric la Haga. Primul judecător din România ales membru al Curții Internaționale de Justiție, Bogdan Aurescu, a depus jurământul de membru, evocând responsabilitatea de a face “pace prin drept” și marcând pentru prima dată în istoria CIJ când un judecător din Rusia nu a fost ales, el fiind învins de candidatul României.

© European Union 2024 – Source : EP
7 februarie: Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene. România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”. Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”. Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el. Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el. Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare. Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa. În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice. El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat.

© Administrația Prezidențială
11 februarie: Susținător al unui “NATO mai european” și al Ucrainei, fostul prim-ministru Alexander Stubb este ales președinte al Finlandei, țară care aderase la Alianța Nord-Atlantică în urmă cu zece luni.
14 februarie: În premieră după 1992, Germania alocă 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, conform unui anunț al cancelarului Olaf Scholz, optsprezece state membre ale NATO urmând să atingă în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare.
15 februarie: Germania a devenit a treia economie mondială, după ce Japonia a intrat în mod neașteptat în recesiune. Produsul intern brut nominal al Japoniei pentru 2023 se situa la 4200 de miliarde de dolari. Așadar, cu un PIB de 4500 de miliarde de dolari, Germania se situează acum în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește puterea economică și devansează la mică distanță Japonia.
15 februarie: România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat, punând bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări.

© Munich Security Conference
16-18 februarie: Cea de-a 60-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, simpozionul desfășurându-se sub semnul unei lumi ce a intrat într-o epocă a gândirii de “sumă zero”, cu NATO și UE care ar trebui să scoată Europa de Est din “zona gri” dintre Occident și Rusia pe fondul a doi ani de război între Rusia și Ucraina, conflict care intra în cel de-al treilea an al ostilităților. Invitatul de marcă al Conferinței a fost, indubitabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe scena MSC au mai urcat vicepreședinta SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, dar și prim-miniștrii Țărilor de Jos, Mark Rutte, și Estoniei, Kaja Kallas, ultimii doi urmând să ocupe poziții cheie occidentale la finalul anului. Laburiștii, favoriți la câștigarea alegerilor din Marea Britanie, își manifestă intenția pentru un pact de securitate UE – Regatul Unit care să funcționeze în paralel cu NATO, anunțul fiind făcut de David Lammy, viitor ministru de externe. Cea mai puternică afirmație făcută la München a fost a ministrului german al apărării, Boris Pistorius, care a precizat că “descurajarea” Rusiei este “asigurarea noastră de viață”, anticipând “decenii de divizare între Europa democratică și Rusia belicoasă”. Pe scena conferinței a urcat și un senator republican, pe numele său J.D. Vance, care a afirmat că “Putin nu este o amenințare existențială pentru Europa” și că “Rusia, Ucraina, UE și SUA se pot așeza la masa negocierilor”. La 20 ianuarie 2025 acesta va deveni vicepreședinte al Statelor Unite.
16 februarie: În ajunul Conferinței de Securitate de la München, penitenciarul în care Aleksei Navalnîi, opozantul Krmelinului, era încarcerat anunță decesul disidentului rus (47 de ani), generând noi critici și noi condamnări la adresa regimului președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Un moment istoric apăsător a avut loc apoi la München, cu soția îndoliată a lui Navalnîi care a urcat pe scena Conferinței de Securitate imediat după discursul vicepreședintei SUA Kamala Harris, cerând lumii să lupte împotriva “regimului oribil” din Rusia.
16 februarie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul german Olaf Scholz au semnat, la Berlin, un acord bilateral de securitate între Ucraina și Germania, asigurând un semnal puternic de susținere pe termen lung, în timp ce Kievul încearcă să consolideze sprijinul occidental la aproape doi ani după ce Rusia a lansat un război la scară largă.

© President of Ukraine Official Website
16 februarie: În aceeași zi, președinții Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au semnat, la Paris, un acord de securitate franco-ucrainean pe zece ani, cu liderul francez făcând apel la o “renaștere” europeană în fața amenințării Rusiei.

© President of Ukraine Official Website
24 februarie: Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Belgiei Alexander de Croo (țară care deține președinția Consiliului UE), premierul Italiei Giorgia Meloni (țară care deține președinția G) și cel al Canadei Justin Trudeau comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski. Meloni și Trudeau încheie acorduri de securitate bilaterale Italia – Ucraina și Canada – Ucraina pe zece ani.
26 februarie: Parlamentul Ungariei a ratificat într-un final aderarea Suediei la NATO, care devine al 32-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
Martie: Suedia aderă, într-un final, la NATO. Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei. România marchează 20 de ani de la aderarea la NATO prin anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia Alianței. România și Bulgaria aderă cu frontierele aeriene și maritime la Schengen
1 martie: La Harkov, pe linia frontului și la 40 de km de granița cu Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul Țărilor de Jos Mark Rutte au semnat un acord de securitate între Ucraina și Olanda

© NATO/ Flickr
7 martie: După două secole de neutralitate, Suedia a devenit cel de-al 32-lea aliat NATO. De acum, Alianța protejează 96% din cetățenii UE, iar Marea Baltică devine “lac NATO”. Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO. Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022. Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.
7 martie: Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au semnat, la Paris, un acord de cooperare în domeniul apărării care prevede deschiderea unei misiuni de apărare a Franței la Chișinău.
7 martie: Cu 90 de zile înainte de alegerile europene, Congresul PPE de la București a votat-o pe Ursula von der Leyen drept candidat pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene.
8 martie: La ultimul său discurs privind Starea Națiunii, președintele american Joe Biden a întrebuințat trei momente cardinale ale predecesorilor săi – discursul lui Franklin Roosevelt înainte de intrarea Americii în cel de-al Doilea Război Mondial, apelul lui Ronald Reagan către Mihail Gorbaciov pentru dărâmarea zidului Berlinului și lupta pentru libertate și democrație din timpul lui Abraham Lincoln și a Războiului Civil – pentru a-l ataca pe rivalul său, fostul președinte Donald Trump, acuzându-l că îi este “supus” lui Vladimir Putin şi spunând că libertatea şi democraţia sunt “atacate” în America.

© The White House
12 martie: Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Principalul favorit este considerat premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, poziție pentru care acesta părea să fi primit deja aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului și Berlinului.
12 martie: Președintele american Joe Biden, omologul său polonez Andrzej Duda și prim-ministrul polonez Donald Tusk au marcat, la Casa Albă, 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO, printr-o vizită pe care liderul de la Washington a calificat-o drept “istorică” și în cadrul căreia liderii de la Varșovia, rivali politici acasă, au pledat pentru sprijinirea Ucrainei și creșterea bugetelor pentru apărare ale țărilor NATO.

© The White House
15-17 martie: Rusia organizează în perioada 15-17 martie alegeri prezidenţiale pe care preşedintele Vladimir Putin le-a câștigat, acest lucru oferindu-i celui mai longeviv lider al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace încă un mandat de şase ani la putere. Scrutinul prezidențial din 2024 este primul după modificările constituţionale aprobate prin referendum în 2020, care i-au permit lui Putin să candideze pentru un al cincilea mandat și al treilea consecutiv de șase ani care îl va menține la putere până în 2030, moment în care îl va detrona pe Stalin, dictatorul sovietic care a condus URSS din 1924 până în 1953. Putin, devenit președinte interimar la 31 decembrie 1999, a câștigat primul mandat de președinte în mai 2000 și a condus Rusia timp de două mandate consecutive până în 2008. La acel moment, Constituția nu îi permitea liderului rus să fie președinte mai mult de două mandate consecutive, astfel că președinte al Rusiei a fost ales Dmitri Medvedev pentru mandatul 2008-2012, perioadă în care Vladimir Putin a fost prim-ministru. Odată cu modificările constituționale care au extins mandatul prezidențial de la 4 la 6 ani, Putin a candidat și a câștigat alegerile prezidențiale din 2012 și 2018. Schimbările la legea fundamentală din 2020 îi permit acum lui Putin să candideze și în 2030 pentru un al șaselea mandat și al patrulea consecutiv care l-ar ține la putere până în 2036, când dictatorul rus ar avea 83 de ani. Alegerile au fost marcate în special de războiul în curs de desfăşurare împotriva Ucrainei, un pretext pentru Putin de a-şi înăspri conducerea autoritară, dar şi de moartea lui Aleksei Navalnîi. Certitudinea victoriei lui Putin a fost comentată sarcastic de președintele Consiliului European, care l-a felicitat ironic în prima zi a scrutinului “pentru victoria zdrobitoare”.
21-22 martie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc pentru Consiliul European de primăvară, unde au cerut adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, au decis deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina și au cerut instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană.
29 martie: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și republicile baltice – Estonia, Letonia și Lituania – aniversează 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Statele Unite, în calitate de depozitar al Tratatului NATO, au felicitat aliații est-europeni pentru borna atinsă, subliniind că “de la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată“.
31 martie: România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată. La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni.

© Guvernul României
Aprilie: NATO marchează 75 de ani de la înființare. Iranul lansează primul său atac împotriva Israelului. Raportul privind viitorul pieței unice a UE cere un nou pact pentru competitivitate și aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen
3-4 aprilie: Miniștrii de externe ai celor 32 de state membre ale NATO se întrunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Washington, dar și pentru a celebra 75 de ani de la înființarea Alianței și împlinirea a 25, 20, respectiv 15 ani de aderarea a 12 state, inclusiv România, stat membru NATO de două decenii. Pentru a marca solemnul moment, istoricul Tratat de la Washington, care a creat NATO, a părăsit pentru prima dată SUA și a ajuns în Europa pentru a marca 75 de ani de la înființarea Alianței.

© Calea Europeană
13 aprilie: Iranul a lansat 200 de drone, rachete de croazieră și rachete balistice împotriva Israelului, fiind primul atac direct al Teheranului împotriva Israelului. Atacul care a durat aproximativ cinci ore a venit ca răspuns la o lovitură israeliană împotriva consulatului iranian din Damasc, însă majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate în afara frontierelor israeliene de către sistemul de apărare Iron Dome. Comunitatea democratică internațională, în frunte cu SUA, UE și națiunile G7 au condamnat atacul iranian, iar pe 19 aprilie Israelul efectuează lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacul iranian.
17-18 aprilie: Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029 și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Totodată, raportul cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră. În context, liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.
20 aprilie: Camera Reprezentanților din SUA a adoptat, cu un larg sprijin bipartizan, un pachet legislativ de 95 de miliarde de dolari care oferă o asistență de securitate Ucrainei, Israelului și Taiwanului, în ciuda obiecțiilor acerbe ale republicanilor de linie dură. Pachetul mult așteptat include 61 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. La câteva zile, pachetul a fost adoptat și de către Senat și promulgat rapid de președintele Joe Biden.

© Emmanuel Macron/ Instagram
25 aprilie: “Sorbona 2.0”. Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA, mesajul fiind rostit cu ocazia unui discurs susținut la prestigioasa universitate Sorbona, într-o reeditare a unui discurs similar din 2018.
30 aprilie: Țările membre G7 au ajuns la un acord pentru închiderea centralelor de cărbuni până în anii 2030–2035.
Mai: Două decenii de la extinderea “Big Bang” a UE. Klaus Iohannis, laureat la Washington pentru rolul său de lider transatlantic. Republica Moldova, prima țară cu care UE semnează un pact de securitate. Macron, vizită de stat în Germania. Donald Trump, primul președinte american din istorie condamnat pentru infracțiune.
1 mai: Se împlinesc două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”. UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune – Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia. Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora, inclusiv președinta malteză a Parlamentului European, Roberta Metsola, au marcat, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând mesajul “#20YearsTogether” sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

© Administrația Prezidențială
7-8 mai: Candidat la funcția de secretar general al NATO, președintele român Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Joe Biden pentru a marca douăzeci de ani de la aderarea României la NATO, context în care șeful statului a fost distins cu premiul Distinguished International Leadership al prestigiosului think tank Atlantic Council pentru rolul său de lider european și transatlantic.

© Administrația Prezidențială
9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 74 de ani de la începuturile integrării europene consfințite prin Declarația Schuman, marcând și startul campaniei pentru alegerile europene din 6-9 iunie. În ajunul Zilei Europei, țările UE au ajuns la un acord ca veniturile din activele înghețate ale Rusiei să fie direcționate către apărarea militară a Ucrainei.
14 mai: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele Uniunii Europene și ale Statelor Unite, în timp ce protestele pro-occidentale din Tbilisi iau amploare.
15 mai: Premierul Slovaciei Robert Fico este grav rănit în urma unei tentative de asasinat. Acesta a fost împușcat de mai multe ori, suferind răni care i-au pus viața în pericol și care au necesitat mai mult de trei ore de intervenție chirurgicală. Atacul a avut loc după o ședință de guvern în orașul Handlova, situat la aproximativ 180 km de capitala Bratislava.
16 mai: De la Beijing, Xi Jinping și Vladimir Putin evocă “parteneriatul strategic” și faptul că Rusia și China vor “apăra dreptatea în lume”. China și Rusia au declarat un parteneriat “fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
20 mai: Preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi ministrul său de externe, Hossein Amirabdollahian, şi-au pierdut viaţa în prăbuşirea elicopterului care îi transporta, într-o zonă muntoasă şi pe o vreme foarte rece.

© European Union, 2024
21 mai: Republica Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul având ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune. Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate. În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

© Bundespraesident.de
27-28 mai: Președintele francez Emmanuel Macron a efectuat o vizită de stat în Germania, pledând pentru impulsionarea relației franco-germane împotriva “autoritarismului și dorinței imperialiste în Europa”. Primul preşedinte francez aflat într-o vizită de stat în estul Germaniei după Francois Mitterrand în 1989, Macron a susținut și un discurs la Dresda, unde a făcut un apel la europeni să se mobilizeze împotriva “fascinației pentru regimuri autoritare” și a “momentului iliberal pe care îl trăim”. El a fost laureat cu Premiul Internaţional pentru Pace din Westfalia, la Munster, pentru “angajamentul său faţă de Europa”, după care s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz la Meseberg, lângă Berlin, pentru un consiliu de miniştri franco-german.
30 mai: Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este găsit vinovat de un juriu pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de falsificarea unor registre de afaceri, devenind primul președinte american care este condamnat pentru o infracțiune.
30-31 mai: SUA și Germania au autorizat Ucraina să atace cu arme americane și germane “ținte militare legitime” din Rusia, dând startul unor mișcări similare din partea aliaților și dezlegând mâinile Kievului pentru a se apăra
Iunie: Joe Biden “debarcă” de două ori în Europa la 80 de ani de la eliberarea Europei. Forțele pro-europene rămân majoritare în Parlamentul European după alegerile de la nivelul UE, dar cu fisuri extremiste în statele fondatoare. SUA încheie un acord de securitate cu Ucraina. România donează Ucrainei un sistem de rachete Patriot. Mark Rutte este ales secretar general al NATO. Republica Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare la UE. Sunt aleși noii lideri ai instituțiilor UE

© The White House
6-9 iunie: Ziua Z/ Debarcarea aliată în Normandia. Se împlinesc 80 de ani de când, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste. 80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, cu președintele american Joe Biden, cu regele britanic Charles al III-lea și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski prezenți, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații comemorează acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022. Evenimentele din 6 iunie au fost precedate de o ceremonie britanică, organizată cu o zi înainte, la Portsmouth, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a elogiat curajul militarilor care “au înlocuit tirania cu libertatea”, deschizând calea eliberării Europei de sub dominație nazistă.
6-9 iunie: Președintele american Joe Biden efectuează cu ocazia împlinirii a opt decenii de la debarcarea în Normandia o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. Biden a fost Normandia în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, când 73.000 de soldați americani, dintr-un total de 150.000 militari aliați, au condus cea mai mare operațiune amfibie din istoria omenirii, accelerând înfrângerea Germaniei naziste și eliberarea Europei de sub dominația hitleristă. Pe 7 iunie, din vârful legendarei stânci de la Pointe du Hoc pe care au escaladat-o în urmă cu 80 de ani, în Ziua Z, rangerii armatei americane, președintele Joe Biden a comparat vamenințările reprezentate de Germania nazistă cu cele cu care se confruntă lumea de astăzi din cauza dictatorilor și a autoritarismului și i-a îndemnat pe americani să reziste izolaționismului.
6-9 iunie: “Întâlnirea europenilor cu democrația” sau “sărbătoarea democrației”. Așa sunt cunoscute alegerile pentru Parlamentul European care au debutat joi, 6 iunie, și s-au încheiat duminică, 9 iunie, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, unde 373 de milioane de cetățeni sunt așteptați la urne pentru a alege 720 de membri ai legislativului european pentru cea de-a 10-a legislatură a UE. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 45 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. În zorii acestui scrutin decisiv pentru viitorul Europei, organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani, dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.

© European Parliament
9 iunie: Seism politic în Europa fondatoare a Uniunii Europene cu fisuri compensate de Germania, Spania, Polonia și România. Alegerile europene din 2024, încheiate cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar care vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere, câștigătoare în două dintre primele trei cele mai mari țări din UE – Franța și Italia și în top 2 în Germania, Olanda și Belgia.
La nivel european, Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii Europeni (S&D) și-au păstrat statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului au pus în scena politică de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii în care pro-europenii vor trebui să formeze un cordon sanitar în fața avansului extremei drepte. Candidată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, prezentându-se ca o ancoră de stabilitate și un “bastion” împotriva extremelor.
Un nou grup politic intitulat “Patrioți pentru Europa” și coagulat în jurul prim-ministrului maghiar Viktor Orban și și grupul Conservatorilor au devenit a treia respectiv a patra forță politică din Parlamentul European, devansându-i pe liberalii președintelui francez Emmanuel Macron. În premieră, euroscepticii și extrema-dreaptă au mai multe mandate decât social-democrații europeni.
În Germania, CDU, partidul Ursulei von der Leyen, învinge extrema-dreaptă la alegerile europene din Germania, obținând 30,5% din voturi. Social-democrații cancelarului Scholz și celelalte două partide de la putere aflate în coaliția Semafor – Verzii și Liberalii, au fost devansați de AfD.
În Franța, la ultimele alegerile europene din epoca Macron, extrema-dreaptă câștigă, devenind al doilea cel mai mare partid național din UE, iar președintele francez a convocat alegeri anticipate.
În România, unde au avut loc și alegeri locale, alianța coaliției de guvernare PSD-PNL (aproximativ 50%) a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE, urmată de formațiunea de extremă-dreapta AUR și de Alianța Dreapta Unită. România trimite 25 eurodeputați în grupurile politice pro-UE, iar 8 merg în zona eurosceptică.

© G7/ Flickr

© G7/ Flickr
13-15 iunie: Liderii celor mai puternice și industrializate democrații ale lumii se reunesc pentru summitul G7 din Italia, condus de prim-ministrul Giorgia Meloni. Este primul summit din istorie la care participă un suveran pontif, respectiv Papa Francisc. Liderii statelor din G7 au ajuns la un “acord politic” asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, în vreme ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat elaborarea unui Plan Marshall pentru reconstrucția țării sale. În marja summit-ului, președintele american Joe Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate SUA – Ucraina pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO, iar liderul ucrainean a semnat un acord similar și cu Japonia, primul încheiat de Kiev cu o țară non-NATO și din Asia-Pacific.
16 iunie: Are loc summitul global pentru pace în Ucraina, unde 80 de țări ale lumii solicită ca “integritatea teritorială” a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace cu Rusia.
17 iunie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc la Bruxelles pentru primul summit după alegerile europene, însă lasă la “marinat” decizia privind funcțiile de conducere pentru summitul Consiliului European de vară, fiind nemulțumiți că negocierile s-au purtat în formate restrânse și solicitând un “program” al candidaților pentru funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
20 iunie: Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin. Subiectul fusese abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden, dar și într-o convorbire telefonică ulterioară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Decizia României a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan și de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. CSAT s-a întrunit pentru a adopta obiectivele României pentru summitul NATO de la Washington, context în care Klaus Iohannis și-a retras candidatura la șefia NATO, iar Consiliul s-a pronunțat în favoarea susținerii de către România a candidaturii lui Mark Rutte.
20-21 iunie: Reuniți la Washington pentru a celebra două decenii de la aderarea României la NATO, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul român al afacerilor externe, Luminița Odobescu, au semnat un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării dintre Statele Unite și România privind combaterea manipulării informațiilor de către un stat străin.
25 iunie: Uniunea Europeană a organizat prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, marcând debutul oficial al tratativelor pe care președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene l-a calificat drept o “etapă cardinală” pe calea aderării țării la UE. În aceeași zi, UE a lansat și negocierile de aderare cu Ucraina.
26 iunie: Consiliul Nord-Atlantic, care reunește toți cei 32 de ambasadori ai statelor membre ale NATO, a decis să îl numească pe prim-ministrul olandez Mark Rutte în funcția de viitor secretar general al NATO, succedându-i lui Jens Stoltenberg la 1 octombrie 2024, după zece ani ai norvegianului la conducerea Alianței.
27 iunie: Ucraina și Uniunea Europeană au semnat, la Bruxelles, un acord comun de securitate. În același cadru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat acorduri de securitate cu Lituania și Estonia
27-28 iunie: Fum alb la Bruxelles. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, adoptat cu majoritate, privind următoarea garnitură de lideri ai instituțiilor Uniunii Europene, nominalizând-o pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, alegându-l pe fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa în funcția de președinte al Consiliului European și numind-o pe Kaja Kallas, premierul Estoniei, în funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Întruniți la Bruxelles pentru un summit cu mize echivalente cu direcția în viitor a Uniunii Europene, cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE au adoptat și Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de foaia de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.
Bazată pe trei piloni – o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă – agenda adoptată de liderii europeni consacră prioritățile pe care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană vor trebui să le pună în practică în cursul următorului ciclu instituțional.
28 iunie: Are loc o primă dezbatere prezidențială a campaniei electorale americane din 2024, când președintele Joe Biden și fostul președinte Donald Trump s-au confruntat, făcând schimb de remarci tăioase pe teme care variază de la imigrație la politica externă, vârsta și starea de sănătate a lui Biden fiind analizate în mod special. Prima confruntare pe scenă dintre un președinte în exercițiu și un fost președinte avea să rămână și ultima, deoarece prestația lui Biden și vârsta, considerată călcâiul lui Ahile, au determinat retragerea sa din cursă.
30 iunie – 7 iulie: Primul tur al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Partidul Adunarea Națională, urmat de Noul Front Popular și Cetățenii Împreună. Turul al doilea al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Noul Front Popular, alianța partidelor de stânga, care obține aproximativ 177 mandate, iar Cetățenii Împreună, partidul liberal de centru al președintelui Emmanuel Macron, obține 152 mandate în legislativul francez. Formațiunea de extremă dreapta Partidul Adunarea Națională pierde alegerile, obținând 138 mandate. Premierul francez Gabriel Attal și-a anunțat demisia după victoria socialiștilor francezi.
Iulie: Ungaria eurosceptică preia președinția Consiliului UE sub semnul căreia Orban vizitează Moscova și Beijing. Laburiștii revin la putere în Regatul Unit. Găzduiți de Joe Biden la Washington, aliații nord-atlantici marchează 75 de ani de la înființarea NATO. România și Ucraina semnează în capitala SUA un acord bilateral de securitate. Donald Trump supraviețuiește unei tentative de asasinat, iar Joe Biden se retrage din cursa pentru Casa Albă

© European Union, 2024 – Source: EP
1 iulie: Ungaria eurosceptică preia președinția semestrială a Consiliului UE, debutul fiind marcat de vizitele premierului Viktor Orban la Kiev, la Moscova și la Beijing. În timp ce prima vizită a făcut parte dintr-o cutumă a liderilor UE odată cu invazia Rusiei în Ucraina pe care Orban a respectat-o în mod surprinzător, având în vedere opoziția față de sprijinul pentru Kiev, celelalte două deplasări au stârnit furia diplomatică a liderilor UE. Intitulate de premierul maghiar drept “misiuni de pace”, vizitele la Moscova și Beijing au fost urmate de comunicări fără echivoc din partea mai multor lideri europeni și NATO, care au precizat că premierul maghiar nu a reprezentat Uniunea și Alianța la discuții.

© Simon Dawson / No 10 Downing Street
4 iulie: La primele alegeri legislative după Brexit, Marea Britanie a virat spre centru-stânga, iar laburiștii pun capăt celor 14 de ani de putere ai Partidului Conservator. Keir Starmer, liderul partidului cu 411 mandate în noul Parlament, este numit prim-ministru pe 5 iulie, ca urmare a demisiei premierului conservator Rishi Sunak. Partidul Conservator, care a guvernat timp 14 ani, a obținut doar 121 mandate, cu 244 mai puține.
6 iulie: Republica Moldova, România și Ucraina au semnat, la Chișinău, la nivel de miniștri de externe, un memorandum pentru combaterea manipulării informaționale și ingerințelor străine.
9-11 iulie: Reuniți în Statele Unite ale Americii, la 75 de ani de la crearea NATO și cu privirile spre istoria fondatoare a comunității transatlantice, liderii celor 32 de state membre ale NATO, ghidați de veteranul președinte american Joe Biden și de longevivul secretar general aliat Jens Stoltenberg, au adoptat declarația finală a summitului de la Washington în conținutul căreia au proclamat sprijinul lor pentru “calea ireversibilă” a Ucrainei “către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, o transformare diplomatică superioară a declarațiilor de la București din 2008 și de la Vilnius din 2023. Reafirmând, în conformitate cu Conceptul Strategic de la Madrid din 2022, că Rusia rămâne “cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”, șefii de stat și de guvern euro-atlantici și-au asumat încă din debutul comunicatului final angajamentul “de neclintit de a ne apăra reciproc și fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington“. În documentul adoptat, Joe Biden, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici afirmă că nu pot exclude “posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”, drept pentru care au consolidat postura de descurajare și apărare “pentru a preveni orice posibilitate de agresiune din partea oricărui potențial adversar” prin cea mai mare consolidare a apărării colective după finalul Războiului Rece (500.000 de soldați), prin planurile regionale de apărare de nouă generație, prin desfășurarea de forțe pregătite de luptă pe întreg flancul estic și printr-o apărare antiaeriană integrată. La Washington, liderii au decis să adapteze structura de comandă a NATO, să îmbunătățească sistemele de apărare antirachetă integrată și să echipeze planurile de apărare cu capabilitățile necesare. Pornind de la faptul că 23 de state aliate, inclusiv România, îndeplinesc criteriul de alocare a minim 2% din PIB pentru apărare, liderii Alianței au convenit asupra angajamentului NATO de extindere a capacității industriale. Atestând competiția strategică globală, liderii aliați încadrează în continuare China la statutul de “provocare sistemică pentru securitatea euro-atlantică” și afirmă că Beijingul a devenit un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin așa-numitul său parteneriat “fără limite” cu Moscova și prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei, în ceea ce reprezintă cea mai dură linie politico-diplomatică adoptată vreodată de NATO la adresa Chinei. De asemenea, liderii NATO au aprobat planurile secretarului general Jens Stoltenberg privind înființarea misiunii NATO de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina, prin care NATO preia coordonarea sprijinului aliaților pentru Kiev inclusiv printr-o structură găzduită de România, alături de un angajament financiar de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și decizia de a înființa o poziție de Înalt Reprezentant al NATO pentru Ucraina. La ultimul summit NATO din epoca prezidențială a lui Klaus Iohannis, liderii aliați au reconfirmat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele sale democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană, angajându-se să sprijine capacitățile acestei țări de securitate și apărare și să consolideze capacitatea Chișinăului de a contracara amenințările hibride.

© NATO
9-11 iulie: Deciziile istorice ale summitului de la Washington au fost precedate de momente simbolice cu aceleași rezonanțe istorice. Președintele american Joe Biden l-a decorat, la Andrew Mellon Auditorium, amfiteatrul unde a fost semnat tratatul fondator al NATO, pe secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria de 75 de ani a organizației nord-atlantice, cu Medalia Prezidențială a Libertății. Andrew Mellon Auditorium este amfiteatrul istoric unde Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat în 1949 și unde în 1999, la 50 de ani de la crearea Alianței, liderii NATO se întâlneau într-un alt summit la Washington unde au adoptat un nou Concept Strategic al Alianței. Într-un discurs cât pentru o istorie de 75 de ani la locul fondării NATO, Jens Stoltenberg a făcut o incursiune în istorie, subliniind că Alianța nu a fost, nu este și nu va fi un dat, dar că extinderea NATO a unificat Europa și a pavat calea integrării europene.

© NATO
11 iulie: Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat, la summitul NATO de la Washington, acordul bilateral România – Ucraina privind cooperarea în domeniul securității pentru următorii zece ani, cu scopul de a consolida capacitatea Kievului de a se apăra și de a combate agresiunea rusă. După semnarea acordului, președintele Iohannis a subliniat că România va continua ferm pe calea susținerii Ucrainei pentru apărare și câștigarea războiului, iar președintele Zelenski a arătat că România va sprijini Ucraina cu un sistem Patriot și va facilita tranzitul rapid pe teritoriul său a sprijinului militar. Înainte de semnarea acestui acord, președinții SUA și României s-au numărat printre semnatarii unei declarații comune privind furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei, iar din amfiteatrul fondării NATO, Joe Biden a anunțat o “donație istorică” a SUA, României, Germaniei, Italiei și Olandei pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

© Administrația Prezidențială

© Donald Trump/ Facebook
13 iulie: La un miting electoral organizat lângă orașul Butler din Pennsylvania, fostul președinte american Donald Trump este rănit la urechea dreaptă după ce este împușcat pe durata discursului. Autorul tentativei de asasinat este împușcat mortal, iar liderii lumii. condamnă ferm atacul asupra vieții fostului lider de la Casa Albă. Într-un discurs predominat de un sentiment de urgență și rostit către națiune din Biroul Oval, președintele american în funcție Joe Biden a făcut apel la unitate națională și la respingerea violenței politice în urma tentativei de asasinat asupra fostului președinte Donald Trump, contracandidatul său republican în cursa pentru Casa Albă.
15 iulie: La două zile după tentativa de asasinat asupra sa, Donald Trump este desemnat oficial drept candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale. El îl nominalizează pentru postul de vicepreședinte pe James David Vance.

© European Union 2024 – Source : EP
18 iulie: Ursula von der Leyen va conduce Comisia Europeană și în următorii cinci ani după ce a fost realeasă de membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg cu o majoritate de 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 de abțineri. În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, Ursula von der Leyen a promis că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE. De asemenea, ea a propus o “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”, și bazată pe o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”. Șefa Comisiei Europene s-a referit și la structura viitorului executiv european, precizând că va crea portofolii de comisari pentru reducerea birocrației, locuințe și Mediterană. În planul politicilor, ea a punctat că principala prioritate va fi reprezentată de “prosperitate și competitivitate”, motiv pentru care va promova un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate, precum și o strategie de securitate economică drept pilon al politicii externe, deoarece cursa cu rivalii sistemici a început, iar Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică. În discursul său, șefa Comisiei Europene a promis fermierilor ”venituri corecte”, bazate pe o nouă strategie europeană pentru sectorul agricol și alimentar, a mai propus crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei, și a evocat nevoia de o schimbare a tratatului, deoarece reformele interne devin indispensabile pentru extinderea UE.
18 iulie: În Oxfordshire, la vest de Londra, peste 45 de lideri europeni, inclusiv președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei, se reunesc pentru summitul Comunității Politice Europene la Palatul Blenheim, locul de naștere și casa părintească a fostului prim-ministru conservator Sir Winston Churchill, care a jucat un rol central în lupta împotriva agresiunii și tiraniei în Europa și în favoarea unității europene, cu al său discurs privind Statele Unite ale Europei.

@ Official White House Photo by Adam Schultz
21 iulie: Afectat de critici privind starea de sănătate și în urma unei prestații slabe în singura confruntare electorală cu Donald Trump, președintele american Joe Biden și-a anunțat retragerea din cursa alegerilor prezidențiale din SUA printr-o scrisoare publică, în care a precizat că “este în cel mai bun interes al partidului și a țării”. Mai mulți lideri internaționali au reacționat la decizia președintelui american Joe Biden de a se retrage din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, elogiind și omagiind cariera unui mare lider, în timp ce politicienii americani au omagiat gestul unui mare patriot și a unuia dintre cei mai mari președinți din istoria Statelor Unite. În timpul mandatului său, Statele Unite au fost națiunea-lider occidentală a sprijinului pentru Ucraina după invazia ilegală a Rusiei împotriva acestei țări și au susținut ferm extinderea NATO, prin cooptarea Finlandei și a Suediei în Alianța Nord-Atlantică. Joe Biden, care a explicat retragerea sa din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, auto-intitulându-se un “președinte de tranziție”, a fost înlocuit în calitate de candidat la Partidului Democrat de către vicepreședinta Kamala Harris.
August: SUA și Rusia participă la cel mai mare schimb de prizonieri după Războiul Rece. Ucraina lansează o ofensivă pe teritoriul Rusiei. UE boicotează reuniuni ale președinției maghiare la Consiliul UE
1 august: “O ispravă a diplomației”. SUA și Rusia, precum și alte țări, participă la cel mai mare schimb de prizonieri de la sfârșitul Războiului Rece, într-o mediere diplomatică coordonată de Turcia.
11 august: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat ofensiva militară surpriză în regiunea rusă Kursk, după mai multe zile de tăcere, subliniind Ucraina dovedește că poate împinge războiul pe teritoriul agresorului. Moscova a evacuat 76.000 de persoane din regiunea frontalieră Kursk după incursiunea forțelor armate ucrainene pe teritoriul Rusiei.
20 august: Ovaționat de Convenția Democrată, președintele american Joe Biden predă torța succesiunii spre Casa Albă către Kamala Harris. “Am făcut o mulțime de greșeli, dar am dat Americii tot ce am avut mai bun timp de 50 de ani”, a afirmat el.
29-30 august: Reuniunile informale ale miniștrilor de externe și apărare din UE de tip Gymnich au fost mutate de la Budapesta, capitala țării care deține președinția Consiliului UE, la Bruxelles, în semn de boicot față de vizita premierului maghiar Orban la Moscova. Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar nu au rămas fără consecințe, iar Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară.
Septembrie: Raportul lui Mario Draghi constată deficiențele Europei cu gândul la stoparea declinului economic al bătrânului continent. România primește pentru prima dată o poziție de conducere în Comisia Europeană. Zelenski prezintă planul său de victorie împotriva Rusiei. Ultimul discurs al lui Biden la tribuna ONU
1 septembrie: Liderii Poloniei au marcat 85 de ani de la invazia nazistă la fatidica oră 04:45 când a fost declanșat cel de-al Doilea Război Mondial.
1 septembrie: Extrema-dreaptă câștigă alegerile într-un land german pentru prima dată după căderea nazismului, fiind vorba despre landul Turingia din fosta Germanie de Est.

© European Union, 2024 Source: EC – Audiovisual Service
9 septembrie: Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
10 septembrie: Fostul președinte republican Trump și vicepreședintele democrat Harris s-au confruntat în prima lor dezbatere prezidențială, unde și-au prezentat viziunea despre politica externă, avort, migrație, democrația americană. Un sondaj arătat că vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, este percepută mai favorabil decât fostul președinte Donald Trump după dezbatere.

© European Union, 2024 Source: EP
17 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, la Strasbourg, componența viitoarei Comisii Europene și portofoliile alocate comisarilor propuși de statele membre în cadrul Colegiului Comisarilor Europeni pentru mandatul 2024-2029, un executiv european în care România se va afla, în premieră de la aderarea la UE, în conducerea politică a instituției. Comisarul european propus de România, Roxana Mînzatu, va primi rolul de vicepreședinte executiv în viitoarea Comisie Europeană, a anunțat Ursula von der Leyen, precizând că Mînzatu va asigura rolul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.
17-20 septembrie: Treizeci și două de persoane sunt ucise și peste 3.200 sunt rănite după ce pagere și walkie-talkies utilizate de militanții Hezbollah și de medici explodează în două atacuri cibernetice masive, Israelul fiind considerat presupusul făptaș. De asemenea, Israelul îl asasinează pe liderul Hezbollah, Ibrahim Aqil, și pe alți zece lideri de rang înalt la Beirut, în urma intensificării luptelor dintre Israel și Hezbollah ca urmare a exploziilor de pager care au avut loc la începutul săptămânii.

© United Nations
24 septembrie: Președintele american Joe Biden a rostit ultimul său discurs în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, încheind unul dintre ultimele sale discursuri pe scena mondială în calitate de președinte cu un ton optimist în contextul crizelor mondiale. Într-un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală, Joe Biden a spus că oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere și a evidențiat că ne aflăm într-un alt punct de cotitură în istoria lumii.
26 septembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat, la Washington, președintelui american Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris, candidată democrată la președinție, planul său pentru victoria în războiul cu Rusia. Aflat de duminică în SUA pentru a prezenta planurile sale, inclusiv la nivelul ONU, Zelenski a discutat și cu membrii Congresului american și s-a întâlnit cu fostul președinte Donald Trump, candidat din partea republicanilor la un nou mandat.
29 septembrie: Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național. Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.
30 septembrie: “Sfârșitul unei ere” de 142 de ani. Regatul Unit devine prima țară G7 care renunță la energia produsă pe bază de cărbune, închizând ultima centrală de acest tip.
Octombrie: Mark Rutte preia ștafeta la cârma NATO. Republica Moldova decide înscrierea ca obiectiv strategic în Constituție a integrării în UE.
1 octombrie: România îndeplinește oficial toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, programul de scutire a vizelor pentru Statele Unite.
1 octombrie: Mark Rutte a preluat mandatul de secretar general al NATO, devenind al 14-lea lider din istorie ierarhiei civile a Alianței, având ca priorități apărarea Alianței, asigurarea sprijinului pentru Ucraina și medierea discuțiile dintre aliați privind creșterea bugetelor militare, în timp ce s-a declarat un susținător convins al solidității relației transatlantice indiferent de cine va câștiga cursa pentru Casa Albă din luna noiembrie. Rutte, fost premier olandez, a preluat ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani.

© NATO
1 octombrie: Forțele militare israeliene declanșează operațiuni terestre și aeriene limitate împotriva forțelor Hezbollah din sudul Libanului, iar Iran a atacat Israel cu 180 de drone, rachete balistice și rachete hipersonice, drept ripostă pentru ofensiva din sudul Libanului.
4 octombrie: Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China.
10 octombrie: În ajunul referendumului pentru aderarea la UE, Comisia Europeană adoptă un plan financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, cel mai mare de la independența țării, iar anunțul este făcut de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o vizită la Chișinău.
16 octombrie: Președintele Volodimir Zelenski prezintă, în premieră, în Parlamentul de la Kiev, elemente din planul său de victorie împotriva Rusiei agresoare. Cu un plan dominat și de anexe secrete, președintele Ucrainei a făcut presiuni asupra aliaților pentru mai mult sprijin, spunând că va încerca să pună capăt războiului până la sfârșitul anului 2025. Prima etapă a planului este o invitație imediată și necondiționată pentru aderarea la NATO, urmată de livrări mai mari de arme și permisiunea de a utiliza pe teritoriul Rusiei, de un pachet de măsuri de descurajare a Rusiei pe care Zelenski nu le-a detaliat, de acorduri comerciale cu SUA și UE și la final de o ofertă de înlocuire a trupelor americane din Europa cu unități ucrainene care au dobândit o experiență reală în războiul modern, în utilizarea armelor occidentale și în cooperarea cu trupele NATO.
17 octombrie: Israelul l-a ucis pe Yahya Sinwar, liderul Hamas și creierul atacurilor din 7 octombrie 2023 considerate cea mai mortală zi pentru poporul evreu de la Holocaust încoace, a anunțat armata israeliană, moment urmat de reacții de la Washington și din întreg Occidentul.
17-18 octombrie: Liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
18 octombrie: Ultimul președinte transatlantic al SUA? Joe Biden, decorat cu cea mai înaltă distincție a Germaniei pentru că s-a dedicat “alianței transatlantice” timp de jumătate de secol, inclusiv în “cel mai periculos moment pentru Europa”.

© Bundespraesident.de
20 octombrie: Maia Sandu câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, în timp ce țara a ales calea europeană după ce 50,39% dintre cetățeni au votat înscrierea integrării în UE în Constituție la referendumul constituțional republican desfășurat concomitent cu primul tur de scrutin prezidențial, ambele marcate de tentative de destabilizare din partea Rusiei, încercări condamnate de Occident. Inserarea în Constituție a integrării în UE ca obiectiv strategic a fost salutată de liderii instituțiilor Uniunii Europene și liderii statelor membre, în frunte cu președinții României și Franței, cu cancelarul Germaniei și cu premierul Poloniei.

© European Union, 2023 – Source: EP
26 octombrie: Au loc alegeri parlamentare în Georgia, unde partidul de guvernământ revendică victoria, în timp ce opoziția pro-europeană acuză că rezultatele au fost ”falsificate” și că țara se va îndepărta de UE.
28 octombrie: NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia, avertizând că o cooperare militară dintre Moscova și Phenian constituie o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică.
30 octombrie: Un nou raport-semnal de alarmă în UE întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto propune un sistem mai eficient de schimb de informații între statele UE, crearea de stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză.
Noiembrie: Maia Sandu realeasă președintă a Republicii Moldova. Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale și revine la Casa Albă. Coaliția din Germania se prăbușește. A doua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votată în Parlamentul European. Acord final pentru integrarea deplină a României în Schengen. România primește și confirmarea îndeplinirii criteriilor de ridicare a vizelor pentru SUA. Șoc în România: un candidat anti-NATO și anti-UE câștigă surprinzător primul tur al cursei pentru Cotroceni
1 noiembrie: Uniunea Europeană și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică.

© Maia Sandu/ Facebook
3 noiembrie: “Moldova, ești o învingătoare!” – Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte, cu peste 55% din voturi, după un scrutin marcat de “un atac fără precedent în istoria întregii Europe”, și anume atacurile hibride ale Federației Ruse. Un raport prezentat o lună mai târziu de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a relevat cum Moscova a avut ca ”obiectiv primordial” compromiterea referendumului și a scrutinului prezidențial.

© Donald Trump/ Facebook
5 noiembrie: Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite într-o resuscitare politică uimitoare, care a provocat o undă de șoc în America și în întreaga lume, învingând-o pe democrata Kamala Harris. Cel de-al 45-lea președinte al SUA și candidatul republican la președinție, Donald Trump, și-a revendicat o victorie “nemaivăzută” în cursa prezidențială pentru Casa Albă în mandatul 2025-2029 și a promis să aducă o “epocă de aur” în Statele Unite, la patru ani distanță după ce a fost înfrânt de democratul Joe Biden. Trump devine primul condamnat penal care câștigă Casa Albă. La 78 de ani, el este, de asemenea, cea mai în vârstă persoană aleasă vreodată pentru această funcție, devansându-l pe Joe Biden. “Pacea prin forță” a fost expresia-cheie din felicitările liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, cel ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO Mark Rutte, pentru victoria lui Donald Trump, considerată “cea mai mare revenire din istoria politică a SUA” de către premierul maghiar Viktor Orban.
6 noiembrie: Seism politic în Germania: Coaliția “Semafor” a cancelarului social-democrat Olaf Scholz cu Verzii și cu Liberalii s-a prăbușit, după ce ministrul liberal al finanțelor a fost demis de Scholz, deschizând calea pentru un vot de încredere asupra cabinetului, dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.
7 noiembrie: Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României și Regatului Unit, alături de președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, și-au reiterat sprijinul ferm pentru Republica Moldova în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Budapesta, alături de președinta Maia Sandu. Într-o declarație comună adoptată de Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Klaus Iohannis, Keir Starmer, Charles Michel și Ursula von der Leyen, liderii au felicitat poporul moldovean pentru angajamentul față de democrație, libertate și statul de drept, manifestat prin organizarea cu succes a unor alegeri prezidențiale libere și corecte. Maia Sandu a fost realeasă pentru un al doilea mandat, cu o rată ridicată de participare. De asemenea, liderii europeni au salutat rezultatul referendumului care a înscris aderarea la Uniunea Europeană în legea fundamentală a Moldovei.
8 noiembrie: Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE.
15 noiembrie: România va achiziționa 32 de avioane F-35 după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea achiziției de la SUA a aeronavelor de luptă de ultimă generație.
17 noiembrie: Statele Unite, Marea Britanie și Franța au dat undă verde Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi obiective militare legitime în teritoriul Rusiei.
19 noiembrie: Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1000 de zile de la invazia militar a Rusiei, iar majoritatea liderilor europeni, inclusiv președintele României, au transmis mesaje de sprijin pentru Ucraina.
21 noiembrie: Marea Britanie și Republica Moldova au semnat, la Chișinău, un parteneriat de securitate, în cadrul unui format trilateral în premieră al miniștrilor de externe ai Regatului Unit, României și Moldovei.
21 noiembrie: Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru ”crime împotriva umanității și crime de război” în Gaza.
22 noiembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România, la nivelul miniștrilor de interne, privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre, prin ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024. România a fost reprezentată de ministrul de interne Cătălin Predoiu. Reuniunea de la Budapesta a avut loc în ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Potrivit acordului prezentat de Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

© HU2024EU/ Flickr
24 noiembrie: Cutremur la alegerile prezidențiale din România. Ultranaționalistul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu se impune în primul tur al scrutinului, într-o adevărată surpriză de proporții. “Șoc în România”, a titrat presa internațională după ce Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor în fața candidatei USR Elena Lasconi, a premierului social-democrat Marcel Ciolacu, a fostului premier liberal Nicolae Ciucă și a fostului secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană, toți considerați pro-europeni.
27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană pentru mandatul 2024-2029, condusă de Ursula von der Leyen și în care, pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene. Comisia von der Leyen 2 a fost validată cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie. Ursula von der Leyen și-a început discursul evocând curajul generației care a redat libertate și democrație în Europa, referindu-se la evenimentele din 1989 și evocând curajul românilor din Timișoara, care s-au ridicat pentru libertatea lor. “Încep cu aceste amintiri, pentru că ele întruchipează lupta și sacrificiul etern al Europei pentru libertate și democrație. Pentru că lupta pentru libertate ne leagă ca europeni. (…) Pentru că eu cred că generația noastră de europeni trebuie să lupte din nou pentru libertate și suveranitate”, a spus aceasta. Vorbind despre priorități, ea a precizat că prima mare iniţiativă a noi Comisii va fi o “busolă a competitivităţii”, care va reprezenta cadrul pentru restul mandatului. Această busolă va fi axată pe trei piloni ai raportului Draghi, urmând a pune inovarea în centrul economiei europene. Tot sub semnul busolei competitivității, noua Comisie va implementa un plan comun pentru decarbonizare, axat pe consolidarea independenței energetice și sprijinul pentru industrii și IMM-uri. Nu în ultimul rând, von der Leyen a promis că, în primele 100 de zile, Comisia Europeană va prezenta o carte albă privind viitorul apărării europene pentru că “avem nevoie de o piață unică pentru apărare”. În același registru, Ursula von der Leyen îi va încredința comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”.

© Ursula von der Leyen/ X
27 noiembrie: Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au agreat aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, iar Departamentul de Stat al SUA a anunțat că România îndeplinește criteriul ratei de refuz din Visa Waiver, urmând ca “românii să poată călători fără vize în SUA din 2025”.

© Administrația Prezidențială
28 noiembrie: În România continuă incertitudinea asupra integrității procesului electoral. Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza riscuri la adresa securității naționale generate de actori statali și non-statali în context electoral, după ce au apărut avertismente privind riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în favoarea candidatului suveranist și ultranaționalist Călin Georgescu, independentul surpriză care i-a devansat pe toți contracandidații și a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial. La finalul reuniunii, CSAT a constatat căîn perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”. Concluziile CSAT au subliniat și faptul că România a fost ținta unor atacuri cibernetice, devenind o prioritate a acțiunilor ostile ale Rusiei. Situația de la București continuă să fie în atenția presei internaționale, care titrează: “Se clatină România, un pilon al stabilității pro-occidentale într-o regiune umbrită de Putin și un aliat stabil al Ucrainei”.
28 noiembrie: Georgia virează puternic spre Rusia, cu guvernul care a decis suspendarea procesului de aderare la UE, în timp ce mii de cetățeni pro-UE au protestat în stradă. Decizia a venit după ce o rezoluție adoptată de Parlamentul European a solicitat ca UE să impună sancțiuni politicienilor de vârf ai Partidului Visul Georgian. Între timp, Statele Unite au luat decizia suspendării Parteneriatului Stratregic cu Georgia, ca răspuns la acțiunile guvernului de la Tbilisi.
Decembrie: Într-o decizie fără precedent, Curtea Constituțională a României anulează alegerile prezidențiale pe fondul ingerințelor externe în procesul electoral. Solidaritatea aliaților și partenerilor occidentali cu România. Țările UE aprobă aderarea deplină a Bulgariei și a României la Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Regimul Assad se prăbușește în Siria. Guvernul german este demis, parlamentul dizolvat, iar alegerile anticipate sunt programate pentru 23 februarie 2025
1 decembrie: Cu cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la un scrutin legislativ, cetățenii români și-au ales noul Parlament pentru următorii patru ani. În cadrul unui scrutin crucial pentru viitorul democratic, european și euro-atlantic al României, care a coincis și cu celebrarea Zilei Naționale și împlinirii a 106 ani de la Marea Unire, forțele democratice pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR și minorități) au peste 60% din mandate, iar extremismul (AUR, SOS și POT) crește la peste 30%. Alegerile legislative din 1 decembrie s-au desfășurat cu România aflându-se în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism, după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate au fost renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale a României.
4 decembrie: La solicitarea mai multor organizații, președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie, care au reliefat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal (Rusia), evidențiind și o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu. Rețeaua TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu la funcția de președinte. Într-o reacție la aceste desecretizări, principalul partener strategic al României, Statele Unite, au avertizat că îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității.
4 decembrie: Franța calcă pe urmele Germaniei și intră într-o nouă criză politică. Guvernul a fost demis de Parlament, Michel Barnier devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria celei de-a 5-a republici.

© CCR
6 decembrie: România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a anulat, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral. De asemenea, decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”. În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Cel de-al doilea mandat al președintelui Iohannis, și ultimul conform prevederilor constituționale, ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
7 decembrie: Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța Lituania, Cehia, Portugalia și Spania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, s-a declarat “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.

© President of Ukraine Official Website
7 decembrie: Președintele ales al SUA, Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron și liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au purtat discuții la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, restaurată la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu. Trump s-a aflat în prima sa călătorie în străinătate de când a câștigat alegerile prezidențiale de luna trecută, iar vizita la Paris a fost considerată ca oferindu-i lui Macron o oportunitate timpurie de a juca rolul de mediator între Europa și viitorul președinte, un rol pe care liderul francez l-a apreciat în trecut. Președintele Zelenski și liderii europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump, care își va prelua funcția luna viitoare, ar putea retrage ajutorul militar al SUA pentru Ucraina într-un moment crucial al luptei Kievului de a respinge Rusia. În urma întâlnirii, Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort. Fidel planului său de victorie care cuprinde garanții de securitate, Zelenski s-a arătat favorabil unei aderări la NATO pe model german în care apartenența la Alianță s-ar putea aplica inițial teritoriului controlat de Kiev, cu extinderi după ce alte zone ar fi recuperate de la Rusia.
8 decembrie: Rebelii sirieni au anunţat că au eliberat Damascul şi că au răsturnat regimul de 24 de ani a lui Bashar al-Assad care pune capăt unei perioade de 53 de ani a regimului al-Assad care a început în 1971, sub conducerea lui Hafez al-Assad. Rebelii au precizat că toţi deţinuţii politici au fost eliberaţi, în timp ce preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit din țară, primind azil politic la Moscova din partea regimului președintelui rus Vladimir Putin, protectorul său.
12 decembrie: Reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Tot la 1 ianuarie 2015, România și Bulgaria marchează 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

© European Union 2024
13 decembrie: Este adoptată Declarația de la Berlin prin care șefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa “ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict.
14 decembrie: Parlamentul Coreei de Sud a votat pentru suspendarea președintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma unei tentative controversate de a institui legea marțială. Criza politică a escaladat pe 3 decembrie, când Yoon a decretat legea marțială și a trimis militari să blocheze accesul în parlament. Legea a fost respinsă de legislatori, iar gestul președintelui a provocat indignare publică. Yoon și-a apărat decizia, acuzând opoziția de activități “anti-statale” și justificând măsura ca fiind necesară pentru depășirea blocajului politic din parlament.
14 decembrie: Parlamentarii georgieni îl aleg președinte pe fostul fotbalist Mihail Kavelașvili, aliat al partidului de guvernământ pro-rus Visul Georgian. Actuala președintă, Salome Zurabișvili, a denunțat alegerile ca fiind ilegitime.
16 decembrie: Cancelarul Germaniei Olaf Scholz pierde un vot de încredere în Parlament, deschizând calea pentru alegeri anticipate pe 23 februarie 2025, o premieră în ultimii 20 de ani.

© Administrația Prezidențială
18-19 decembrie: Are loc Consiliul European de iarnă, unde liderii celor 27 de state membre ale UE au “condamnat ferm” campania hibridă, atacurile și ingerințele Rusiei la adresa democrației europene și a statelor UE. Reunit la Bruxelles, Consiliul European a adoptat, la solicitarea României, o poziție pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei.
23 decembrie: Noul Parlament al României a votat învestirea unui nou guvern pro-european, condus tot de premierul Marcel Ciolacu în fruntea unei coaliții pro-europene PSD – PNL – UDMR. “Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa”, a fost și mesajul cu care președintele Klaus Iohannis a pus capăt ceremoniei de depunere a jurământului, subliniind că prioritățile sunt adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale.

© presedinte.md
24 decembrie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a depus jurământul pentru un nou mandat de președinte, subliniind că “moștenirea noastră este aspirația noastră – Moldova în Uniunea Europeană”.
27 decembrie: Estonia, Finlanda, Uniunea Europeană și NATO acuză Rusia de un nou act de sabotaj după ce cablul EstLink 2 care leagă Estonia și Finlanda a fost rupt probabil de către un petrolier care venea dintr-un port rusesc. Drept urmare, NATO a anunțat o”consolidare a prezenţei militare” la Marea Baltică, iar UE pregătește noi sancțiuni împotriva Moscovei.
27 decembrie: Președintele federal al Germaniei Frank-Walter Steinmeier a dizolvat Parlamentul, marcând ultima etapă procedurală spre scrutinul anticipat din 23 februarie 2025. În discursul care a marcat decizia, Steinmeier a evocat influența externă în alegerile prezidențiale din România pentru a avertiza asupra acestei amenințări la adresa democrației în Europa. Alături de România, care va trebui să repete scrutinul prezidențial în anul 2025, vor mai avea loc alegeri federale anticipate în Germania, cea mai mare economie din UE, alegeri prezidențiale în Polonia, țara care va asigura președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2025, dar și alegeri parlamentare în Republica Moldova, țara care și-a înscris obiectivul strategic de integrare în UE în Constituție în cadrul unui referendum și a unor alegeri prezidențiale în care a trebuit să facă față tentativelor de destabilizare din partea Rusiei.
29 decembrie: S-a stins din viață Jimmy Carter, al 39-lea președinte al SUA. Deși a avut un singur mandat la Casa Albă (1977-1981) și a fost învins categoric de Ronald Reagan la alegerile 1981, Jimmy Carter, democrat din Georgia, a fost cel mai longeviv președinte din istoria SUA, trăind puțin peste un secol și marcând centenarul vieții sale la 1 octombrie 2024. Carter a trăit mai mult după terminarea mandatului său decât oricare alt președinte al SUA. De-a lungul timpului, și-a câștigat reputația de fost președinte mai bun decât a fost președinte. În 2002 a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Pace. Președinția sa de un mandat între 1977-1981 a fost marcată de acordurile de la Camp David din 1978 dintre Israel și Egipt, care au adus o oarecare stabilitate în Orientul Mijlociu, dar și de o economie în recesiune, de prestigiul alterat de criza ostaticilor din Iran, care i-a consumat ultimele 444 de zile de mandat.
SPECIAL
VIDEO “Discreditarea”: Cum depistăm și contracarăm manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)
Published
8 months agoon
June 3, 2024
În epoca transformării digitale și a vitezei cu care informația, veridică sau falsă, circulă, manipularea online a devenit o sursă majoră de preocupare. Atunci când un moment electoral precum alegerile europene și locale se apropie, îngrijorările privind riscurile generate de manipularea online capătă și mai multă amploare. O tehnică frecvent utilizată pentru a distorsiona realitatea și a influența opinia publică este discreditarea. Aceasta implică atacarea caracterului sau reputației unei persoane sau a unui grup, adesea fără dovezi concrete, pentru a submina credibilitatea acestora.
Ca parte a efortului de a combate acest fenomen, Google, în parteneriat cu Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, a lansat recent o campanie menită să combată dezinformarea online, iar CaleaEuropeană.ro s-a alăturat acestei inițiative, subliniind importanța educării publicului pentru a recunoaște și a contracara astfel de practici manipulative.
Derulată prin intermediul unei platforme dedicate, disponibilă la www.prebunking.withgoogle.com/ro, campania explică în detaliu cele mai uzuale tehnici de manipulare folosite în comunicarea online, explică modul şi de ce funcţionează, prezintă exemple concrete de mesaje şi situaţii manipulatoare, iar la final oferă oamenilor soluţii de cum să reacţioneze şi cum să respingă o asemenea manipulare.
Combaterea dezinformării prin “prebunking”
Practic, combaterea dezinformării folosește metoda “prebunking”, o tehnică ce presupune crearea de “anticorpi mentali” pentru manipulare și o abordare care precedă metoda de “debunking”. În timp ce “debunking-ul” presupune corectarea unor informații false specifice ce acestea au fost răspândite, prebunking-ul are un efect preventiv, oferind o oportunitate de a combate proactiv dezinformarea înainte ca aceasta să se răspândească.
Cele mai frecvente 3 tehnici de manipulare – scoaterea din context, discreditarea şi găsirea unui ţap ispăşitor – au fost exemplificate în video-uri animate, pentru un impact mai mare la nivelul publicului.
Discreditarea – Prebunking with Google
În materialul de astăzi, CaleaEuropeană.ro vă prezintă primul filmuleț realizat de Google și care vizează discreditarea.
“În prezent, cu toții suntem expuși riscului de manipulare online. Una dintre tacticile folosite pentru a manipula opinia este discreditarea. Poți identifica semnele?”, întreabă Google.
Un exemplu tipic de discreditare ar putea fi un mesaj viral care afirmă: “Nu o să-ți vină să crezi! Am descoperit că veterinarul tău local este nepoliticos și agresiv cu clienții. Crede-mă pe cuvânt”.
Această afirmație atacă direct caracterul unei persoane, fără a oferi dovezi concrete.
Ce este discreditarea, cum funcționează și cum o depistăm?
Discreditarea este o metodă prin care se încearcă să se reducă încrederea într-o persoană sau organizație prin atacuri la persoană sau la acțiunile acestora. Acest tip de manipulare se bazează pe distragerea atenției de la argumentele reale și pe crearea unei imagini negative despre ținta atacului.
Această tehnică se manifestă prin:
- Atacuri la persoană sau grup (caracterul acestora): În loc să se confrunte argumentele unei persoane, atacurile se concentrează pe aspecte personale, insinuând că acestea sunt nepoliticoase, agresive sau necalificate.
- Ignorarea argumentelor: Argumentele și dovezile prezentate de persoana discreditată sunt trecute cu vederea sau respinse fără o analiză obiectivă.
- Subminarea credibilității: Se fac afirmații fără dovezi solide, care au scopul de a distruge reputația țintei.
Pentru a depista și a contracara discreditarea, este important să fim atenți la anumite semne:
- Caracterizări negative: Persoana sau grupul vizat este descris într-un mod extrem de negativ, fără dovezi clare care să susțină aceste afirmații.
- Lipsa dovezilor: Atacurile nu sunt susținute de dovezi concrete și se bazează pe zvonuri sau speculații.
- Ignorarea argumentelor reale: În loc să se abordeze argumentele sau punctele de vedere prezentate, se schimbă subiectul către defectele percepute ale persoanei.
Cum putem opri răspândirea discreditării?
Educația și vigilența sunt cheile pentru a combate dezinformarea online și tehnicile de manipulare. Prin acestea, poate fi realizată o informare corectă și pot fi identificate semnele de manipulare, reușind astfel să fie prevenită răspândirea dezinformării.
Campania de prebunking lansată în România este parte a unui iniţiative ample a Google în Europa, care are ca obiectiv protejarea integrităţii electorale în perspectiva alegerilor din Uniunea Europeană, şi continuă eforturile pe termen lung ale companiei de educaţie în domeniul media.
SPECIAL
VIDEO “Scoaterea din context”: Cum recunoaștem și combatem manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)
Published
8 months agoon
May 29, 2024
În epoca transformării digitale și a vitezei cu care informația, veridică sau falsă, circulă, manipularea online a devenit o sursă majoră de preocupare. Atunci când un moment electoral precum alegerile europene și locale se apropie, îngrijorările privind riscurile generate de manipularea online capătă și mai multă amploare. În acest sens, scoaterea din context sau decontextualizarea a devenit una dintre tacticile frecvent utilizate pentru a distorsiona realitatea și a influența opiniile publice ale cetățenilor.
Ca parte a efortului de a combate acest fenomen, Google, în parteneriat cu Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, a lansat recent o campanie menită să combată dezinformarea online, iar CaleaEuropeană.ro s-a alăturat acestei inițiative, subliniind importanța educării publicului pentru a recunoaște și a contracara astfel de practici manipulative.
Derulată prin intermediul unei platforme dedicate, disponibilă la www.prebunking.withgoogle.com/ro, campania explică în detaliu cele mai uzuale tehnici de manipulare folosite în comunicarea online, explică modul şi de ce funcţionează, prezintă exemple concrete de mesaje şi situaţii manipulatoare, iar la final oferă oamenilor soluţii de cum să reacţioneze şi cum să respingă o asemenea manipulare.
Combaterea dezinformării prin “prebunking”
Practic, combaterea dezinformării folosește metoda “prebunking”, o tehnică ce presupune crearea de “anticorpi mentali” pentru manipulare și o abordare care precedă metoda de “debunking”. În timp ce “debunking-ul” presupune corectarea unor informații false specifice ce acestea au fost răspândite, prebunking-ul are un efect preventiv, oferind o oportunitate de a combate proactiv dezinformarea înainte ca aceasta să se răspândească.
Cele mai frecvente 3 tehnici de manipulare – scoaterea din context, discreditarea şi găsirea unui ţap ispăşitor – au fost exemplificate în video-uri animate, pentru un impact mai mare la nivelul publicului.
Decontextualizarea sau scoaterea din context – Prebunking with Google
În materialul de astăzi, CaleaEuropeană.ro vă prezintă primul filmuleț realizat de Google și care vizează scoaterea din context sau decontextualizarea.
“În prezent, cu toții suntem expuși riscului de manipulare online. Una dintre tacticile folosite pentru a manipula opinia este decontextualizarea. Poți identifica semnele?”, întreabă Google.
“Știrea” prezentată se referă la un leu aflat în libertate în piața dintr-un oraș și un avertisment către cetățeni să stea acasă.
“Vești șocante! Leu în libertate în piațeta din orașul nostru – stați acasă!” titrează videoclipul.
Google explică că “decontextualizarea este o problemă online serioasă”.
În prezent, AI-ul generativ înseamnă că oricine poate crea clipuri video, audio și imagini care par reale, dar nu sunt, iar câteva semne cărora ar trebui să le acordăm atenție sunt:
- Conținut surprinzător, șocant, ieșit din comun;
- O sursă care nu pare de încredere.
- Videoclipuri, audio și imagini care au fost editate sau reutilizate.
“În prezent, este mai ușor ca niciodată să distribui informații eronate online fără să știi. Dar identificarea semnelor ne poate ajuta să îi oprim răspândirea. Decontextualizarea: Identific-o. Oprește-o”, îndeamnă Google.
Ce este decontextualizarea?
Decontextualizarea reprezintă procesul prin informațiile inițiale sunt scoase din contextul lor original cu scopul de a schimba sensul lor și de a crea o impresie falsă. Acest lucru poate fi realizat prin prezentarea unui citat, a unui fragment de video sau a unei imagini care trunchiază informația, denaturând sensul inițial al acesteia.
Cum funcționează decontextualizarea și cum recunoaștem scoaterea din context?
Deși utilizarea inteligenței artificiale generative înlesnește crearea de conținut media care pare autentic, acest lucru nu înseamnă că este autentic, dar face răspândirea informațiilor eronate să fie și mai periculoasă. Scoaterea din context se manifestă și poate fi identificată dacă observăm:
- Titluri șocante și înșelătoare și un conținut alarmant, surprinzător și ieșit din comun pentru a atrage atenția și a genera reacții emoționale puternice;
- Surse nefiabile și care nu pot genera încredere sunt, de regulă, surse obscure și necunoscute care pot furniza informații eronate;
- Editări vizibile ale videoclipurilor, fișierelor audio sau a imaginilor pentru a denatura informația;
Cum putem opri decontextualizarea?
Educația și vigilența sunt cheile pentru a combate dezinformarea online și tehnicile de manipulare. Prin acestea, poate fi realizată o informare corectă și pot fi identificate semnele de manipulare, reușind astfel să fie prevenită răspândirea dezinformării.
Campania de prebunking lansată în România este parte a unui iniţiative ample a Google în Europa, care are ca obiectiv protejarea integrităţii electorale în perspectiva alegerilor din Uniunea Europeană, şi continuă eforturile pe termen lung ale companiei de educaţie în domeniul media.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA3 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine